2,986 matches
-
și prin tendonul conului. Porțiunea membranară a septului interventricular se întinde inferior de la nivelul flancului drept a inelului aortic spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spre porțiunea musculară a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate, structural și electric atât prin inelele mitral și tricuspid, cât și prin trigonul fibros drept (Fig. 7). Fiziologic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a septului. Trigonul fibros drept, cunoscut și sub numele de corp fibros central, se unește cu inelele valvulare aortic, valvular sau tricuspid. Trigonul fibros stâng, mai puțin distinct decât cel drept, se unește cu inelul mitral și aortic. Inelele valvulare aortic și pulmonar sunt solidarizate printr-o bandă de țesut fibros numită tendonul conului. Miocardul atrial și ventricular sunt separate, structural și electric atât prin inelele mitral și tricuspid, cât și prin trigonul fibros drept (Fig. 7). Fiziologic, unica interconexiune funcțională
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Koch. Sinusul lui Keith este un reces situat deasupra orificiului situsului coronar în continuarea cristei terminalis în raport cu valva tricuspidă. Suprafața atrială dreaptă a fosei ovalis este situată între triunghiului lui Koch și deschiderea venei cave superioare. Un anevrism al sinusului aortic a lui Valsalva se poate deshide datorită proximității sale în atriul drept. Morfologia internă a atriului drept Principalele elemente morfologice interne ale atriului drept sunt: crista terminalis care reprezintă mulajul negativ al șanțului terminalis de pe fața externă a cordului, cristă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă inferioară. Morfologia internă a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a ventriculului stâng Cavitatea ventriculului stâng este separată prin cuspa anterioară a venei mitrale într-un tract de injecție și un tract de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de ejecție, orientat spre dreapta. Partea netedă a tractului de ejecție situată adiacent valvei aortice o constituie vestibulul aortic. Trabeculele cărnoase, mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal și mușchiul papilar posterior cu originea pe diafragm, fiecare fiind atașat prin corzi tendinoase de ambele cuspe ale valvei mitrale. Porțiunea superioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mușchii papilari. Marginea cuspei stângi prezintă cuspe mici, indistincte, pe partea opusă valvei. Fiecare cuspă valvulară prezintă pe marginea liberă îngroșări nodulare numite nodulii lui Albinus situați în apropierea zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
liberă îngroșări nodulare numite nodulii lui Albinus situați în apropierea zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
situat în peretele superior al ventriculului la dreapta orificiului atrioventricular și posterior de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul posterior este adesea denumit sinus noncoronar, fiind localizat cranial de porțiunea membranară a septului interventricular și de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de orificiul trunchiului pulmonar. Valva aortică este formată din 3 cuspe semilunare: dreaptă, stângă și posterioară, în spatele cărora se află o regiune extinsă spre baza aortei numită sinusul aortic al lui Valsalva. Artera coronară dreaptă are originea la nivelul sinusului aortic drept, iar artera coronară stângă la nivelul sinusului coronar stâng. Sinusul posterior este adesea denumit sinus noncoronar, fiind localizat cranial de porțiunea membranară a septului interventricular și de situsul de intrare al fasciculului stâng al sistemului de conducere în ventriculul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de intrare al fasciculului stâng al sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sistemului de conducere în ventriculul stâng. În 40% din cazuri ramul conic drept al arterei coronare drepte părăsește independent sinusul coronar drept, situație care creează 2 orificii independente posterior de cuspa dreaptă a valvei aortice. Fiecare cuspă a valvelor semilunare aortice prezintă o margine liberă numită lunulă centrată de o proeminență nodulară numită nodulul lui Arantius. Valva semilunară pulmonară prezintă noduli similari care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care întăresc porțiunea centrală de apoziție a cuspelor în timpul diastolei. Există lunule adiacente interconectate prin comisuri ce asigură scheletul fibros al marginilor cuspale. * Joncțiunea atrioventriculară Din perspectivă atrială joncțiunea atrioventriculară definește un complex structural anatomic format din următoarele entități: valva aortică, valvă mitrală, valvă tricuspidă, artere coronare dreaptă și stângă, descrise anterior. * Sistemul de conducere cardiacă * Nodulul sinoatrial Pacemakerul primar cardiac este reprezentat de nodulul sinoatrial sau nodulul sinusal, o formațiune tisulară, alungită, elipsoidală, situată la joncțiunea venei cave superioare cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele 2 artere pulmonare dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului arterial conectează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă și stângă. Artera pulmonară dreaptă trece posterior de aorta ascendentă și de vena cavă superioară, iar artera pulmonară stângă anterior de aorta descendentă. Porțiunea persistentă a ductului arterial conectează marginea superioară a trunchiului pulmonar cu porțiunea inferioară a arcului aortic. Existența unui eventual embolus larg cu originea în extremitatea inferioară a rețelei venoase poate obstrua trunchiul pulmonar sau ramurile sale. Embolectomia pentru embolie pulmonară presupune realizarea uneia din cele 2 proceduri: * procedeul închis care presupune canulare venei femurale sau venei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și stâng și a ramurilor sale cu ajutorul unui catater Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Fogarty. Aorta ascendentă Aorta ascendentă părăsește cordul aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior * nervul vag drept; * arcul aortic; * pleura; * drept * nervul frenic drept; * arcul venei azygos; * pleura; * stâng * aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este bine a identifica localizarea venelor pulmonare în vederea suturii defectelor septale. Complicațiile anatomice ale chirurgiei trunchiului pulmonar sunt secundare embolectomiei, mortalitatea este extrem de mare prin șoc hemoragic. Complicațiile refacerii defectului de duct arterial sunt: hemoragia secundară tracționării ductului cu sângerare aortică sau pulmonară; hemoragie la nivelul inciziei toracice cu hemotorax; leziune de nerv frenic stâng; leziune de nerv recurent stâng. Complicațiile tratamentului chirurgical în coarctația de aortă sunt: hemoragia; leziunea ductului toracic cu chilotorax; leziune de nerv recurent stâng; paraplegie; vasculită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare în raport cu valva aortică. Nomina Anatomica descrie termeni de drept, stâng și posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm că pentru un cord adult termenii corecți din punct de vedere anatomic sunt anterior, posterior stâng și posterior drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ceasornic în jurul infundibulului formând cercul lui Vieussens. Artera conului are originea la nivelul unui ostium unic situat posterior de cuspa coronară dreaptă. Această situație este întâlnită în special la persoanele mai în vârstă și se datorează creșterii și expansiunii sinusului aortic, ceea ce face ca originea arterei conului să fie gradual incorporată în baza valvei aorte. Circulația coronară cu originea într-un singur ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]