805 matches
-
pentru omul politic a cărui tinerețe politică fusese mai degrabă, e drept, cea a unui „dur”. Dar, din primele zile ale puterii, aliindu-și-l pe Maurer și continuând politica, încă timidă, de deschidere internațională a lui Dej, cu un aplomb ce i-a uimit pe mulți, „omul” părea rezonabil și, mai ales, pragmatic, un ins cu o bază culturală redusă, dar cumva „noul tip” de comunist, apt de a manevra cu abilitate, cu un anume curaj, în acel spațiu pe
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
altora ca el, și nu numai din „aparatul cultural”, dar și din cel politic, și-a avut, ca să zic așa, „porția sa de naivitate”, într-atât de șocantă, de radicală a fost „schimbarea la față” a lui Ceaușescu, anunțată cu aplomb în vara lui ’71. O dovadă eclatantă sunt primele lui victime din interiorul chiar al conducerii partidului, un Niculescu-Mizil sau Iliescu. Și, înaintea lor, în aceeași vară a lui ’71, mazilirea, cu mănuși oarecum, a lui Maurer. (Căruia i s-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
decontul lor, am asistat, la Deseștii Maramureșului, la momentul în care Gheorghe Grigurcu primea premiul "Nichita Stănescu" al "Serilor de poezie de la Desești" pentru întreaga sa operă poetică...! Cavalerul viu își înclina, astfel, sabia sa cu care duelase, cândva, cu aplomb, în fața cavalerului mort. Învinsese noblețea. 2. Prejudecata formulată de George Călinescu, cum că în fiecare critic zace un poet ratat, ne-a făcut să ne uităm printre degete spre opera poetică sau opera pur scriitoricească a criticilor români, încercând să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se comporta - și asta îi irita pe unii până la a-i călca pe nervi - ca un autor cu operă impunătoare, aflat, s-ar fi zis, în posesia unei mari experiențe a scrisului, din a cărei perspectivă se adresa cu mult aplomb comilitonilor săi, aceștia fiind totuși, spre deosebire de el, deținători măcar ai unui început de notorietate literară. Era foarte sigur pe sine acel tânăr cu alură de atlet, totdeauna imperativ în formulări, autoritar, neadmițând sub nici un motiv, când vorbea, dispersarea atenției celor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
un film de Andrei Blaier, acela al generalului Susaikov, trimisul rușilor în Comisia Aliată de Control, mare petrecăreț și frec ventator asiduu, cum reiese din film, al caselor de plăcere din Crucea de piatră. Fănuș l-a interpretat cu mult aplomb, potri vindu-i-se rolul ca o mănușă, cum au susținut unii comentatori malițioși. Dar să nu mă îndepărtez de momentul pe care începusem să-l evoc, al cunoștinței cu Fănuș Neagu făcută în primele mele zile de studenție. Venise de la Brăila
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
convorbire cu el. Te anunța mereu că sfârșitul infernului era aproape, la doi pași, și nu-l credeai, cum să-l fi crezut?, dar ceva mai bine, ceva mai reconfortat, parcă tot te simțeai după ce-ți vorbise cu atâta aplomb, cu atâta liniștită încredere. Era și aceasta, îmi dau seama acum, una dintre armele seducătorului, de care Manolescu s-a folosit și se folosește, ca să zic așa, fără urmă de scrupul. Modelul Iorgulescu Cine a trecut pe la Uniunea Scriitorilor în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
nu are, evident, nimic în comun cu interpretarea ideatică a poeziei, cu romantismul german, cu Novalis etc. Dar nici G. Bogdan Duică nu fusese interesat de fondul ideatic al poeziei când declara, în 1931, în Buletinul "Mihai Eminescu", cu tot aplombul: "la Eminescu, este așadar o fată frumoasă, nebună, iubitoare. Despre infinit, despre alte înțelesuri, nici vorbă. Iubita era de la sat, de la Ipotești (...) Floare este o floare lirică fără nici un Novalis". Aflăm aici meteahna dintotdeauna a sursologilor care descoperă, prin cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
critice), pentru a comenta apoi comicul în viziunea lui Kant, Schopenhauer (pentru care "râsul este un efect al plăcerii comice"), Karl Rosenkranz (cu valorificarea comicului în estetica urâtului), Henri Bergson (acesta vorbește despre echivocul comicului), pentru a se opri cu aplomb asupra contribuției cercetătorilor români, pornind de la P. Locusteanu, în trecere pe la Paul Zarifopol, ajungând la Marian Popa (Comicologia românească), Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Claudiu T. Arieșan (cu anume insistență), Edgar Papu, Radu Enescu, Ștefan Cazimir ș.a., făcând trimiteri speciale la Val Panaitescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Povestiri la cafeaua de dimineață Întrebare și răspuns Dintre cei care în tinerețe mau complexat cu talentul și aplombul lor profesional s-au realizat doar câțiva. Și nici aceștia ca mari artiști. Ca mari scriitori, pictori sau sculptori. Nu mă întreb deloc ce s-a întâmplat cu mine. În ceea ce mă privește, știu când am ratat drumul principal: atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pe Mihaela Mihai, fosta cântăreață din vremea comunistă, apoi subiect de legende urbane care să explice dispariția ei, în prezent membru CNA și parlamentar european în devenire. Știam cum e Cristoiu, dar mam uitat la talk showul lui. Poate pentru aplombul Mihaelei Mihai, tele ge nia și verva ei, în contrast evident cu felul împiedicat în care se prezenta maestrul. Moderatorul emisiunii nu mai era nici pe departe omul care făcuse un ziar de succes și cârmise presa și gustul public
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
disciplinei de Biochimie generală la facultățile de Medicină Generală, Stomatologie și Pediatrie din Iași, în perioada 1981-1993. Între anii 1953-1955 a fost asistent la Școala Superioară de Antibiotice Iași, în vederea pregătirii cadrelor necesare pentru industria antibioticelor, integrându-se cu mult aplomb și suflet în rețeaua sanitară și industrială. Cu perseverență și tenacitate a urcat treptele ierarhiei medicale: medic specialist la Laboratorul de Biochimie al Spitalului nr. 2 Iași (1956-1969) și medic primar la Laboratorul de Biochimie al Spitalului de Psihiatrie Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
timpurile ? Desigur, Reconstituirea. Cine aș vrea să câștige ? A fost sau n a fost ? Ce Oscar mi-ar plăcea să primesc ? (Realizez că băiețașul habar n-are cu ce mă ocup !) Criticii nu primesc Oscaruri, îi răspund cu scârț și aplomb... Și nu mai am timp decât să urc grăbit scările, ratând îmi dau seama imortalizarea fotografică de rigoare cu spatele la panoul pe care e desenat Omulețul lui Gopo și pe care scrie ”Gala Filmului Românesc” sau așa ceva. (Ulterior, aflu că reporterul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trimite delegați la CDE”. a.h. „S’a prelucrat constituția Stalinistă” La secțiunea „Sarcini politice”, responsabilul a răspuns unor trei probleme propuse luna trecută tot de el și pe care, potrivit documentului din care cităm, le-a rezolvat cu mare aplomb. Prima „sarcină” fusese „Prelucrarea rezultatelor alegerilor Platformei Program și a ajutoarelor date de URSS”. Toate punctele se rezolvaseră pe 18 decembrie 1946 când a fost inaugurată cantina CDE-ului. Totuși, asupra trâmbițatului ajutor dat de URSS Moldovei Înfometate, trebuie spus
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
punea problema abandonării „obiectivului” Sofianu Gheorghe. Pe 9 iunie 1989, locotenentul major Aurel Olaru semnase un „Plan de măsuri În dosarul de urmărire informativă privind pe Sofianu Gheorghe din Vaslui”. Colonelul Radu Costache, șeful Securității județene Vaslui, aprobase cu mult aplomb propunerile subalternului său care, cel mai probabil astăzi se bucură de o pensioară cu vreo trei zerouri la coadă față de amărâții care au muncit cu brațele o viață pentru una cu două, ca orice alt devotat fiu al partidului și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sala “Dalles” din București (Maternitate și Adolescența) criticul de artă Dan Grigorescu scria în revista „Cronica” din 3 aprilie 1969: “La Ioan Antonică, compozițiile păstrează o sugestie expresionistă - de exemplu, tensiunea sufletească a femeii din Maternitate, respingând dulcegăria, descriind cu aplomb un gest energic”. Atât în sculptură, cât și în ceramică, arta lui Ioan Antonică descinde direct din folclorul românesc, ale cărui tipare stilistice tind să le fertilizeze într-o viziune personală, capabilă să redea în corespondențe plastice suculența înțelepciunii și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
acest efect de amplificare a grandiosului rețeta transformării sale în grotesc. Talentul oratoric, componentă esențială a personalității carismatice este celălalt mediu prin care deformarea își face loc în discurs. Aici se află schisma care prăbușește în ridicol per- sonajele cu aplomb și vocație eroică în opera lui Caragiale. Eroismul solicită o confirmare în registrul faptelor, al acțiu- nilor, iar dacă avem un erou al gândirii, confirmarea reven- dică o operă semnificativă. Eroii lui Caragiale își extrag legitimitatea numai la nivelul discursului
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lescent, întreținut de el ca și ceilalți membri ai familiei, și-a redobândit brusc dignitatea și o statură aproape mar- țială după ce a primit serviciul de portar la o bancă. Chipiul și uniforma îi conferă atât dimensiunile statuare, cât și aplombul belicos care va costa viața lui Gregor Samsa. Intimidat, acesta contemplă de jos în sus cizma acestui tată statuar, cizmă care la rândul ei îi pare uriașă, metonimie pe care o facilitează deformarea orizontului perceptiv și care îl înscrie pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
apoi, schimbând tonul, cu glasul tunător : - Rușine pentru acest început de secol ! de trei ori rușine !” Și Nae din Situațiunea indica cu un ton profetic forma de sote- riologie radicală, „ne-ar trebui o tiranie ca în Rusia”, însă fără aplomb. Lefter condamnă secolul pentru pierderea biletelor sale de loterie, devenit astfel prin nedreptatea care i se face măruntului funcționar un secol al rușinii. Frazele sunt caraghioase, retorica nemăsurată, iar Lefter are acces la sublim, cuvântul pe care-l descoperă în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
simplu în câteva asociații și se declară cunoscut de către principalii actanți politici, fără ca nimeni să-l ia în seamă sau să-l recunoască. Este dat afară de peste tot, dar se află peste tot și intră nepoftit, dar cu un cert aplomb care nu ține numai de turmentarea sa. E un mod de a reclama un anumit statut pe care i-l conferă noul regim democratic. Acest cetățean nu este autorul niciunui discurs, deși majoritatea personajelor lansează discursuri, uzează de anumite retorici
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de-a doua deformare este și ea semnificativă, Rică Venturiano utilizează dictonul latin pentru a impresiona o audiență ignorantă, însă exploziva B face contrast cu lașitatea amorezului încolțit. Revenit pe scenă după ce situația îi devine favorabilă, Rică își pune întreg aplombul în B- ul răsunător care invită la asocierea cu sportul repu- tat pentru violență, Boxul. Dacă termenul sportiv scoate ostentativ în evidență caracterul violent al retoricii atașate discursului politic - vocea poporului a devenit boxul lui - pe care o presupune deformarea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lui Lache decurge dintr-o violare a intimității, a unui calm familial care se acordă cu satisfacția deplină a îndeplinirii angajamentelor contractuale, adică a responsa- bilității de pater familias. Onoarea de familist și-o apără și jupân Dumitrache cu același aplomb belicos. Sentimentul familiei pe care-l exaltă Lache se redimensionează la scara unei țări întregi. Acest Ulise de provincie balcanică face tot ce-i stă tactic în putință pentru a ajunge cât mai târziu în Ithaca la Penelopa lui. Combativitatea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
gândești că, nu o dată, Iașul a fost socotit pe plan național ca având una din cele mai bune trupe de Operă din țară, dar nu totdeauna și-a păstrat valorile! Revenind la Gabriel, dezinvoltura cu care creionează personajul, siguranța muzicală, aplombul și priza la public pentru plăcuta lui prezență scenică te fac să te întrebi imediat cu cine va putea fi înlocuit, curând. Regretatul Victor Popovici avea odinioară succes creionând alte valențe ale lui Eisenschtein. Gabriel Bârjovanu însă, dispunând și de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
În replică, tenorul ieșean Cosmin Marcovici nu s-a lăsat mai prejos, având o prestație artistică pe măsură în rolul Contelui Almaviva. Cu siguranță în glas, încă de la Serenadă, apoi jocul său rafinat mimând neliniștea din finalul primului act și aplombul interpretării sale din actul doi, au culminat cu dozarea jocului în travesti-ul din actul III, subsumat perfect succesului de ansamblu. Pentru o mai bună înțelegere a datelor problemei, voi informa că acest concert s-a desfășurat într-un cadru
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
ocupe fără alte griji de interpretare și de stimularea prin gestică a ansamblurilor, punându-și mai bine în valoare concepția asupra partiturii. În cazul de față, talentatul Ciprian Ion a apărut ca un dirijor experimentat, foarte stăpân pe partitură, cu aplomb în solicitarea atacului, atât din partea orchestranților, cât și, în egală măsură, din partea soliștilor. Cât privește pe cei din urmă, au avut în dirijor un profesionist care i-a ajutat cu mână sigură, cu gesturi economicoase, măiestrit lucrate. Ca grad de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Nu lui Ceaușescu și nici lui Iliescu, pe care în ultimul timp îl tot lauzi, îl tămâiezi de dimineață până seara... Să nu exagerăm, zic eu și, când mă uit mai atent, constat că cel care îmi vorbește cu atâta aplomb nu e un amic oarecare, ci chiar Pastenague, care unora le e chiar mai cunoscut decât le sunt eu! — Mai bine i le-ai fi dat lui Iliescu, doar ți le dăduse și el pe ale lui ca să te consoleze
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]