4,107 matches
-
HA și cel al bazei BOH, rezultate în urma reacției de hidroliză, va avea loc și o variație a concentrației ionilor de hidrogen sau ionilor hidroxid, deci o variație a pH-ului. Din punct de vedere a comportării lor în soluție apoasă, sărurile se pot clasifica în două mari categorii: săruri fără hidroliză și săruri cu hidroliză. Sărurile fără hidroliză sunt sărurile ale căror cationi B+ provin de la o bază tare și ale căror anioni Ade la un acid tare. Conform teoriei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Fe3+ ș.a; atomii metalelor în stări de oxidare formal pozitive înalte: Sn4+, Pb4+, V5+, Mn4+, Mn7+,; atomii nemetalelor în stări de oxidare formale pozitive mari: N5+, S6+, Cl5+; Trebuie menționat că mulți dintre acești ioni se găsesc în soluție apoasă sub formă de oxizi: MnO2, PbO2, Au2O3, Ag2O; sau sub formă de oxo-anioni: NO3-, SO42-, ClO3-, MnO4-, Cr2O72 ș.a. Din categoria oxidanților puternici fac parte: hipocloritul de sodiu NaClO și apa oxigenată (H2O2). Substanțele care se comportă ca reducători față de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
cât și oxidanții cu capacitate oxidantă mai mică, cum ar fi: FeCl3, H2O2, NaNO2, NaClO. Soluțiile de ioduri folosite sunt proaspăt preparate, deoarece altfel se oxidează în timp, separând iod. Iodul elementar se poate obține în stare de vapori soluție apoasă sau în stare solidă. Se vor efectua următoarele reacții chimice în eprubete și la nișă. Fluorul și clorul sunt gaze, bromul este lichid iar iodul este solid. Fluorul se dizolvă în apă, cu descompunere, datorită afinității mari față de hidrogen. Clorul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
să fie apă distilată fiartă, lipsită de aer. În alcool, solubilitatea H2S este mai mare decât în apă. La 00C, un volum de alcool dizolvă 18 volume de H2S gazos. Proprietăți chimice A. Proprietăți acide. Acidul sulfhidric (H2S) în soluție apoasă este un acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
H2S gazos. Proprietăți chimice A. Proprietăți acide. Acidul sulfhidric (H2S) în soluție apoasă este un acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3¯ + H+ ↔ SO32¯ + H+ H2SO3 este nestabil și din această cauză nu este cunoscut în stare liberă
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3¯ + H+ ↔ SO32¯ + H+ H2SO3 este nestabil și din această cauză nu este cunoscut în stare liberă ci doar în soluție. Prin încălzire, reacția de mai sus se deplasează spre stânga. Soluția apoasă de SO2 are un miros puternic, datorită unor cantități mari de SO2 liber. Soluția obținută prezintă caracter acid pus în evidență cu ajutorul hârtiei indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
Soluția apoasă de SO2 are un miros puternic, datorită unor cantități mari de SO2 liber. Soluția obținută prezintă caracter acid pus în evidență cu ajutorul hârtiei indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este dizolvată fizic. Ca orice acid diprotic, H2SO3 ionizează în două trepte formând ionul sulfit acid HSO3¯ și ionul sulfit SO32¯. În prima treaptă ionizează cam 25%, dar mult mai puțin în treapta a doua.Ca tărie, acidul sulfuros este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
sunt incolori sau slab colorați. SO2 este adesea folosit la decolorarea substanțelor care nu rezistă la înălbire cu oxidanți puternici. Decolorarea unei soluții roșii de fuxină: Prin barbotarea SO2 prin soluție diluată de fuxină roșie sau prin adăugarea unei soluții apoase de SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției decolorate reapare culoarea roz-roșie datorită îndepărtării SO2. Decolorarea se bazează pe combinarea fuxinei cu SO2, iar timpul de decolorare depinde de concentrația
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
HA și cel al bazei BOH, rezultate în urma reacției de hidroliză, va avea loc și o variație a concentrației ionilor de hidrogen sau ionilor hidroxid, deci o variație a pH-ului. Din punct de vedere a comportării lor în soluție apoasă, sărurile se pot clasifica în două mari categorii: săruri fără hidroliză și săruri cu hidroliză. Sărurile fără hidroliză sunt sărurile ale căror cationi B+ provin de la o bază tare și ale căror anioni Ade la un acid tare. Conform teoriei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Fe3+ ș.a; atomii metalelor în stări de oxidare formal pozitive înalte: Sn4+, Pb4+, V5+, Mn4+, Mn7+,; atomii nemetalelor în stări de oxidare formale pozitive mari: N5+, S6+, Cl5+; Trebuie menționat că mulți dintre acești ioni se găsesc în soluție apoasă sub formă de oxizi: MnO2, PbO2, Au2O3, Ag2O; sau sub formă de oxo-anioni: NO3-, SO42-, ClO3-, MnO4-, Cr2O72 ș.a. Din categoria oxidanților puternici fac parte: hipocloritul de sodiu NaClO și apa oxigenată (H2O2). Substanțele care se comportă ca reducători față de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cât și oxidanții cu capacitate oxidantă mai mică, cum ar fi: FeCl3, H2O2, NaNO2, NaClO. Soluțiile de ioduri folosite sunt proaspăt preparate, deoarece altfel se oxidează în timp, separând iod. Iodul elementar se poate obține în stare de vapori soluție apoasă sau în stare solidă. Se vor efectua următoarele reacții chimice în eprubete și la nișă. Fluorul și clorul sunt gaze, bromul este lichid iar iodul este solid. Fluorul se dizolvă în apă, cu descompunere, datorită afinității mari față de hidrogen. Clorul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
să fie apă distilată fiartă, lipsită de aer. În alcool, solubilitatea H2S este mai mare decât în apă. La 00C, un volum de alcool dizolvă 18 volume de H2S gazos. Proprietăți chimice A. Proprietăți acide. Acidul sulfhidric (H2S) în soluție apoasă este un acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
H2S gazos. Proprietăți chimice A. Proprietăți acide. Acidul sulfhidric (H2S) în soluție apoasă este un acid slab, ceva mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mai slab decât acidul carbonic. Se captează H2S în apă și se determină valoarea pH-ului cu hârtie indicatoare. pH =......... În soluție apoasă, H2S disociază astfel. Deoarece H2S este un acid slab, HS¯ și S2¯ sunt baze conjugate tari. Soluțiile apoase ale sulfurilor și sulfurilor acide solubile au caracter bazic. Reacția bioxidului de sulf cu apa are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3¯ + H+ ↔ SO32¯ + H+ H2SO3 este nestabil și din această cauză nu este cunoscut în stare liberă
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
are loc după următoarea schemă: SO2 + H2O ↔ H2SO3 ↔ HSO3¯ + H+ ↔ SO32¯ + H+ H2SO3 este nestabil și din această cauză nu este cunoscut în stare liberă ci doar în soluție. Prin încălzire, reacția de mai sus se deplasează spre stânga. Soluția apoasă de SO2 are un miros puternic, datorită unor cantități mari de SO2 liber. Soluția obținută prezintă caracter acid pus în evidență cu ajutorul hârtiei indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Soluția apoasă de SO2 are un miros puternic, datorită unor cantități mari de SO2 liber. Soluția obținută prezintă caracter acid pus în evidență cu ajutorul hârtiei indicatoare de pH ( pH-ul soluției =........). Cea mai mare parte a SO2 din soluția sa apoasă este dizolvată fizic. Ca orice acid diprotic, H2SO3 ionizează în două trepte formând ionul sulfit acid HSO3¯ și ionul sulfit SO32¯. În prima treaptă ionizează cam 25%, dar mult mai puțin în treapta a doua.Ca tărie, acidul sulfuros este
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
sunt incolori sau slab colorați. SO2 este adesea folosit la decolorarea substanțelor care nu rezistă la înălbire cu oxidanți puternici. Decolorarea unei soluții roșii de fuxină: Prin barbotarea SO2 prin soluție diluată de fuxină roșie sau prin adăugarea unei soluții apoase de SO2 la soluția diluată de fuxină, se observă trecerea de la roșu(roz) la incolor. Prin fierberea soluției decolorate reapare culoarea roz-roșie datorită îndepărtării SO2. Decolorarea se bazează pe combinarea fuxinei cu SO2, iar timpul de decolorare depinde de concentrația
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
culoarea celor două soluții este aceeași, atunci și concentrația ionilor de hidrogen în cele două soluții este egală. În felul acesta, cunoscând concentrația acidului tare, se poate calcula concentrația ionilor de hidrogen pentru acidul slab. Reacției de ionizare în soluție apoasă a unui acid slab, reacție de echilibru, i se poate aplica legea acțiunii maselor. De exemplu, pentru ionizarea acidului acetic, la dizolvare în apă, reacția este următoarea: C Constanta de echilibru a reacției se poate scrie: Pentru soluții diluate, practic
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ambele lichide, raportul concentrațiilor substanței în cele două faze lichide va fi constant. Expresia matematică a legii de repartiție a lui Nernst este dată de relația (55): unde : k = constanta de repartiție (coeficient de repartiție); c1 - concentrația substanței în fază apoasă; c2 concentrația substanței în fază organică. De exemplu, dacă într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
într-un sistem format din apă și eter se introduce acid acetic, acesta se va repartiza între cele două lichide astfel încât dacă se adaugă cantități mici de acid acetic și se determină de fiecare dată concentrația acidului acetic în stratul apos și în stratul eteric, făcând raportul acestor concentrații se obține de fiecare dată aceeași valoare constantă de repartiție k. Dacă substanța dizolvată suferă o transformare chimică (de exemplu disociere sau asociere) în ambii solvenți, legea nu este valabilă direct. Astfel
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
faze, în baloanele ce conțin amestecurile, se scufundă pipeta prin stratul de eter spre partea de jos a balonului, astupând orificiul de sus al pipetei pentru ca eterul să nu pătrundă în interiorul pipetei; * se măsoară un volum de 2 mL soluție apoasă, se adaugă 15 mL apă bidistilată și se titrează cu hidroxid de sodiu în prezența fenolftaleinei ca indicator; * se notează numărul de mL de hidroxid de sodiu consumați (N ). Calcule Concentrațiile soluțiilor titrate sunt proporționale cu numărul de mL de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
din acest motiv, pentru calcularea coeficientului de repartiție (k), relația (55) se modifică înlocuind concentrațiile cu volumele de hidroxid consumate până la echivalență, conform relației (58): 3 I x (58) Deoarece s-a lucrat cu volume egale de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
55) se modifică înlocuind concentrațiile cu volumele de hidroxid consumate până la echivalență, conform relației (58): 3 I x (58) Deoarece s-a lucrat cu volume egale de eter și soluție apoasă de acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a avut loc). Dar
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acid acetic, atunci concentrația acidului acetic în stratul apos care a scăzut va fi egală cu concentrația acidului care a trecut în stratul în eteric (c2). unde: c1 - concentrația inițială a soluției de acid acetic; - concentrația acidului acetic în stratul apos din amestec (după ce repartiția a avut loc). Dar, ținând cont de proporționalitatea: consumat: Se înlocuiesc valorile V2 și în relația (58) și se calculează constanta de repartiție (k) pentru cele patru soluții. Valorile experimentale obținute se introduc în tabelul 14
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]