723 matches
-
dall`istante/Sonetele Clipei” (bilingv română-italiană, traducere Eugen D. Popin) , editura Arania, Brașov, 2012 și “Odihna Zborului ( soneforisme)”, editura Arania, Brașov, 2014. Colaborări cu poezie, eseistică și cronici de teatru la Ex Ponto, Astra, Observatorul ( Toronto), Atheneum ( Vancouver ), Dealul Melcilor, Apostrof, Oglinda Literară, Spații Culturale, Cuvântul nou, Luceafărul, Vatra veche, Saeculum, Citadela, Cronica Veche, Agero(Stuttgard), Lumină Lină (New York), Respiro, Cetatea Culturală și într-o mulțime de reviste culturale on-line. Deține premii naționale de interpretare teatrală, de regie, precum si câteva premii
Adrian Munteanu () [Corola-website/Science/317929_a_319258]
-
unei categoriilor morfosintactice, compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. a mijloacelor de îmbogățire Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de a vocabularului și a personaj). categoriilor semantice Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. studiate, a ortografiei și Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, punctuației trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, arhaisme, neologisme; Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică ● Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
de puncte". Reprezentarea numerelor mari. Pentru a nu risca confuzii, grecii au ales ca numerele cuprinse în intervalul [1.000 - 9.000</font color>] să fie scrise printr-o cifră din intervalul [1 - 9</font color>] precedată la stânga de un "apostrof" [ ' </font color>] sau de un soi de "virgulă" [, </font color>]; prezența acestor diacritice desemna "o multiplicare cu 1.000" : Pentru numerele mai mari de 10.000 se folosea simbolul M</font color>, care, pus la dreapta unui număr indica că
Numerația greacă () [Corola-website/Science/297443_a_298772]
-
2006, p. 145-167 Emile Antoine Bourdelle et la sculpture de l’entre-deux-guerres en Roumanie, în Influences françaises dans l’architecture et l’art de la Roumanie des XIXe et XXe siècles, Institutul cultural român, Bucarest, 2006, p. 125-145 Atelierul Miliței, în Apostrof, nr. 12, 2006 A Transilvanian expressionist - the painter Eugen Gașcă, în Donația de grafică Eugen Gașca (1908-1989), Editura Muzeului Național de Artă al României, București, 2007, p. 35-42. Peter Jacobi: Bilder einer Reise - Pelegrin prin Transilvania, Sibiu - Cultural Capital of
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
constantă în volumul cuprins între suprafețele de energie formula 45 și formula 46, unde cantitatea formula 47 este de ordinul de mărime al fluctuațiilor de energie, și zero în rest: Constanta C se determină din condiția (5); pentru valori formula 50 ea are valoarea (apostroful denotă derivata), care devine singulară în limita formula 53 În calculele care utilizează distribuția microcanonică, singularitățile sunt evitate făcând trecerea la limită doar în rezultatul final. Pentru un sistem care schimbă energie cu exteriorul în cantități arbitrare, o analiză a modului
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
în legăturile culturale Est-Vest cât și pentru opera sa, Schenk a fost numit în anul 2000 Cetățean de Onoare al Orașului Universitar Cluj-Napoca. Abataj, [[Adevărul]] literar și artistic, [[Aletheia]] - "revistă de știință si dialog interdisciplinar", Almanahul [[Coresi]], Anotimpuri literare, [[Antares]], [[Apostrof]], Arca, [[Archiv]] - "Für das Studium der neueren Sprachen und Literaturen", Argo, [[Astra]], [[Aurora]], "revista oamenilor de știință și a scriitorilor din Bihor", [[București]] - "săptămânal de informare", Caiete Botoșănene, Caiete critice, Caietele, Poesis, Casa, Hermannstädter Wort, [[Contemporanul]], Convergențe Românești, [[Convorbiri literare
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
Istorii pe care n-am să le scriu" ,(Alfa, București, 1998), "Scene intime. Scene de masă", (Univers enciclopedic, București, 2001), "Omphalos", (Idea, Cluj, 2001), "Autoportret cu himere", (Alfa, București, 2001), "Spune Scardanelli", (Idea, Cluj, 2001), o carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985) și două lucrări de teorie teatrală: "Redescoperirea actorului", (Meridiane, București, 1985) și "Act și mimare", (Eminescu, București, 1989). Creației teatrale a lui Mihai
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
chimie, geografie, istorie, științe sociale, istoria religiilor, limbi străine etc) și sunt de un real ajutor elevilor în procesul de informare și de întregire a cunoștințelor. Volumele provin din donații ale comitetului de părinți, ministerului, sponsorilor, abonamente la diverse reviste („Apostrof”, „Dilema”, „Magazin istoric”, „Biblioteca” etc.). Dintre cărțile rare se găsește Colecția „Britanica” formata din 33 de volume. Baza sportivă este compusă din 2 terenuri de baschet, 2 terenuri de fotbal, piste de atletism, precum și o sală de jocuri (baschet și
Colegiul Național „Moise Nicoară” () [Corola-website/Science/328953_a_330282]
-
premiat la primul concurs de debut în volum al editurii. A fost colaborator la cele mai importante reviste literare din țară: „Orizont", „România Literară” „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Variațiuni” (București, în limba slovacă) „Vatra”, „Apostrof” (Cluj), „Arca” (Arad), „Oglinzi paralele (Nădlac), „Familia” (Oradea). A fost redactor asociat la revista „Arca” și redactor extern la revista bilingvă româno-slovacă „Oglinzi paralele”. A fost distins de mai multe ori cu premii ale filialelor Uniunii Scriitorilor. Premiul Asociației Scriitorilor
Florin Bănescu () [Corola-website/Science/326942_a_328271]
-
în loc de "Roșu Cinci"). La un moment dat, Han Solo pomenește un prieten Corellian pe nume Toccnepil (Lippincot scris invers). Aceasta este o aluzie la Charles Lippincot, mintea din spatele campaniei de marketing a Războiului stelelor. Termenul "droid" este precedat de un apostrof, fiind o prescurtare de la "android". Referințele la "Rebeli" sunt scrise "rebeli". Trupele imperiale ajung la bordul lui "Tantive IV" prin tavan, nu distrugând o trapă. Indicativul trupelor imperiale care păzesc Șoimul Mileniului este THX-1138, nu TK-421 ca în film. Prologul
Războiul stelelor: Din aventurile lui Luke Skywalker () [Corola-website/Science/324716_a_326045]
-
echivalentul lui „mare”, care se scria până atunci ba "grant", ba "grand", se va scrie numai "grand", prin analogie cu femininul său "grande" și derivatul "grandeur" „mărime”. Tot în perioada Renașterii apar și inovații. Se introduce é, cu accent ascuțit, apostroful și sedila cu funcția de astăzi. Începe să se folosească și accentul grav, cu valoare distinctivă pentru omonime (de exemplu "a" „are” vs. "à" „la”) și pentru e pronunțat altfel decât /ə/. Începe să fie folosit și accentul circumflex, mai
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
e/i: "France" > "français". Mai este prezentă și în pronumele demonstrativ "ça" „asta”, varianta din registrul de limbă curent a pronumelui "cela" „aceasta” din registrul elevat. Punctuația este asigurată în franceza din Franța prin aceleași semne ca în română. Doar apostroful (’) este mult mai frecvent folosit decât în română. Acesta marchează elidarea (vezi Elidarea). Sunt totuși unele diferențe de amănunt în folosirea semnelor în franceză față de română. Pentru citare se folosesc ghilimelele « ... », cu spații între ele și citat, iar pentru citat
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
despărțirea zecimalelor, iar grupurile de trei cifre dintr-un număr se despart prin spațiu. Este de menționat că în alte țări francofone folosirea semnelor de punctuație poate fi diferită. De exemplu, în Elveția, grupurile de trei cifre se despart prin apostrof. După părerea lingvistului Pierre Burney, ortografia franceză are un aspect „intelectual”. În primul rând este etimologică prin păstrarea urmelor originii latine sau grecești a cuvintelor. În al doilea rând este gramaticală, prin acordurile pe care le reflectă. În fine, este
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
urmat imediat de un cuvant cu inițială vocalica. Acest fenomen privește cuvinte gramaticale, dintre care cele mai multe se termină în e, dar printre ele sunt și cuvinte care se termină în a sau în i. În scris elidarea este marcată prin apostrof. Poate afecta următoarele cuvinte: Două cuvinte se elidează numai în câte un cuvant compus din care fac parte: "presqu’ile" „peninsula” (literal „aproape insula”) și "quelqu’un" ’cineva’. În unele cuvinte compuse se menține elidarea într-un cuvânt component, de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
Daniela Magiaru ("Idei în dialog", noiembrie 2009), Doris Mironescu ("Suplimentul de cultură", martie 2010), Gheorghe Grigurcu ("România literară", aprilie 2010), Adrian Jicu ("Ateneu", aprilie 2010), Sorin Lavric ("România literară", august 2010), Corneliu Vasile ("Destine literare", Montreal-Canada, noiembrie-decembrie 2011), Gelu Ionescu ("Apostrof", aprilie 2012), Gabriela Gheorghișor ("România literară", iulie 2012), Horia Gârbea ("Luceafărul de dimineață", septembrie 2012), Maria-Ana Tupan ("Contemporanul", septembrie 2012), Dan Cristea ("Luceafărul de dimineață", octombrie 2012), Andreea Coroian ("Cultura", noiembrie 2012) ș.a.
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
lui Geo Dumitrescu. Debutul editorial are loc în 1976, cu volumul de versuri "Sălaș în inima" (Ed. Eminescu). Colaborează cu poezie, proza și articole de opinie la revistele: România literară, "Luceafărul," "Ramuri," "Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont," "Familia", "Phoenix", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Calende", "Amfiteatru", "Indiană Review" (SUA)", The Poetry Miscellany" (SUA) și la alte publicații din străinătate în limbile maghiară, germană, greacă și franceză. Este autorul mai multor volume de poezie: Este autorul următoarelor volume de proza: Este tradus
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
Pop Sîrbu ,Exod interior ,în revista Arca din Arad , nr 1-2-3 , 2013 , pag.181 -184 15.Petru M.Haș ,Și umbra lui se odihnea pe deal, Ana Pop Sîrbu, Morfologia nopții ,ediura David Press Print ,Timișoara ,2013 , în revista literară.Apostrof,Cluj-Napoca ,sept-oct ,2014 16.Ioan Moldovan, Despre Ana Pop Sîrbu ,Îngerul din zid ,edit.Brumar ,Timișoara ,2011 ,în revista literară Familia din Oradea ,nr.5 ,mai ,2012 17.Ioan Mariș, Ana Pop Sîrbu,Îngerul din zid ,în Revista.de cultură
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum "Dicționarul scriitorilor români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și alte poeme" (1996). În afară de poezie, a mai realizat și publicat traduceri din
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Carannante, Orthotes, Napoli 2016. Este autoarea mai multor volume de poezie și eseu traduse în numeroase limbi străine. Poeziile sale au fost publicate în reviste și antologii din Anglia, Canada, Spania, Serbia, S.U.A., Franța. Marta Petreu este, totodată, fondatoarea revistei “Apostrof”, una dintre cele mai valoroase reviste literare din România, prin intermediul căreia a lansat câteva campanii publicistice de impact. Roberto Merloeste conferențiar de Limba și Literatura română la Departamentul de Limbi și Literaturi străine și Culturi moderne al Universității din Torino
Marta Petreu la festivalurile Poetry Vicenza și Incroci di poesia contemporanea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105533_a_106825]
-
din România (1919-1938). De la emancipare la marginalizare, Hasefer, 1996; Shoah în România. Evreii în timpul regimului Antonescu (1940-1944), Polirom, 2001; Miturile fondatoare ale antisemitismului. Din Antichitate până în zilele noastre, Hasefer, 2005; Poeme (cu pseudonimul Tristan Janco și desene de Tudor Banuș), Apostrof, Cluj, 2006; Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, Hasefer; Alexandre Safran. O viață de luptă, o rază de lumină, Hasefer, 2008. Alexandru Safran și Șoahul neterminat în România. (1940-1944) ˮ, Hasefer 2010. Mark Weitzman - director pentru Afaceri Guvernamentale
Zilele Culturii Sefarde la București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105584_a_106876]
-
unde lucrările de artă sunt aduse pentru vizionare, dar și pentru conservare, în cadrul unei operațiuni complexe de reorganizare a depozitelor. Mihai Olos, Omagiu lui Rilke și lui Beuys Foto Ulrich Seipp Design expoziție: atelier ad hoc Coordonator MNAC: Irina Radu “Apostrof. Totul a început cu o ezitare a portarului” IRINA BOTEA BUCAN (RO) Capitolul VI al proiectului expozițional în șase părți Punctul alb și cubul negru, este deschis,până în 14 mai, la etajul IV. Expoziția personală a Irinei Botea Bucan concepută
Noul sezon expozițional la Muzeul Național de Artă Contemporană by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105601_a_106893]