720 matches
-
la revista „Știința” din Chișinău, și editorial în 1997 cu placheta Nemuritor în păpușoi (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova). Este prezent cu eseuri, proză, poezie, interviuri, critică literară și traduceri în „Contrafort”, „Vatra”, „România literară”, „Viața românească”, „Interval” (Brașov), „Familia”, „Apostrof”, „Echinox”, „Timpul”, „Argeș”, „Tomis”, „Fracturi”, „Arca” (Arad), „Bucovina literară” (Suceava) ș.a. A tradus, în presă, din Vladimir Vâsoțki, Bulat Okudjava, Daniil Harms, Marina Vlady, Victor Erofeev, Vladimir Sorokin ș.a. Minimalismul, biografismul și textualismul primelor volume îl apropie pe V. de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
-șef. A debutat cu poezie în ziarul „Crișana” din Oradea (1967). În timpul studenției colaborează la „Echinox”, fiind aici și redactor și semnând cu pseudonimul sub care se va face cunoscut ulterior. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „România literară”, „Vatra”, „Euphorion”, „Calende”, „Apostrof”, „Poesis”, „Unu” (Oradea), unde susține rubrica de eseuri „Acolade subiective”. În 1974, la Oradea, în cadrul Festivalului Național de literatură studențească, este distins cu Premiul pentru poezie. Primul volum de versuri, Intermundii, îi apare în 1975. Pentru volumul Trandafirul și clepsidra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Nu credem acest lucru. După noi este vorba de o criză culturală de structură. Am subliniat unele aspecte și într un articol foarte recent din România literară (Criză de structură, nr. 15/93). și alții, de pildă, Ion Vartic, în Apostrof (Et in Liliput ego!, nr. 1-2/93), deplâng aceeași situație, același handicap: lipsa sintezelor, a marilor lucrări românești de referință, a marilor repere capabile să orienteze și pe români și pe străini despre istoria și cultura românească în trăsăturile lor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
universități. Conduce, împreună cu Roberto Scagno, seria de studii și texte românești „La colonna infinită” a Editurii dell’Orso din Alessandria. A colaborat la revistele „Îl Dramma”, „Sipario”, „L’Europa letteraria e artistică”, „România Orientale”, precum și la „Secolul 20”, „Viața românească”, „Apostrof”, „Vatra” ș.a. Debutează că traducător de literatură română în 1972, cu transpunerea în italiană a optzeci de poezii de Marin Sorescu, autor al carui admirator și exeget va rămâne. O antologie din opera poetica a lui Tudor Arghezi, publicată tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
părțile de propoziție. Tipurile de propoziție Scrierea funcțională * Tipuri de scrisori * Cererea * Procesul-verbal * Curriculum vitae (în format european) * Invitația Ortografia și punctuația * Semnele de punctuație: virgula, punctul și virgula, punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de pauză * Semnele ortografice: cratima, apostroful, punctul ca semn ortografic Bibliografie: * Manualele școlare alternative de gimnaziu * Manualele de liceu (capitolele de comunicare) * DOOM, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005 (ediția a II-a revizuită și adăugită) 2. Legislație: * Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204000_a_205329]
-
sistemul normativ ortografic ca semnale demarcative. În ortografia românească există următoarele semne ortografice : *blancul (pauza albă) este spațiul liber între cuvintele unei propoziții : Cireșul din fața casei a înflorit. *bara (\ ) se folosește ca semn ortografic în abrevieri de felul : km\h *apostroful (‘) notează rostirea incompletă a unui cuvânt sau absența primelor cifre ale notării unui an : Las’ pe mine ; ’98 în loc de 1998. Toate semnele ortografice sunt și semnele diacritice adăugate unor litere pentru a marca diferențele de valoare fonetică ale aceleeași litere
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
Cartea Românească, București, 1989. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. III, Editura Cartea Românească, București, 1984. Simuț, Ion, "Gib I. Mihăescu, Rusoaica un roman european",în Diferența specifică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Stanca, Radu, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000. Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, Editura Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1977. Trandafir, Constantin, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București, 2000. Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, Editura Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1977. Trandafir, Constantin, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura Lider, București, 1996. Vulcănescu, Mircea, Pentru Eugen Ionescu, postfață la volumul Eugen Ionescu, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Zarifopol, Paul, Introducere la I.L. Caragiale, Opere, I, Nuvele
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întâmplărilor este redat prin raportare la stenograma unei discuții despre cea de-a treia versiune a piesei, purtată la 30 iunie 1952, în redacția revistei "Viața Românească", pe care Marian Popa susține că l-a reprodus din Procesul "tovarășului" Camil, Apostrof, Cluj, 1998. 22 Petrică Marian, op. cit., p. 97. 23 Descrisă ca atare și de Mihai Ralea: "Lumea lui Caragiale e minunată: e o lume absolut paradisiacă, fără griji și, cum se spune, în limbaj mistic, fără cine știe ce problematici interne. Oamenii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
începuturile teatrului european modern, Editura Minerva, București, 1974, p. 151. 21 E. Lovinescu, op. cit., p. 12. 22 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Aristarc, Onești, 1998, p. 445. 23 Radu Stanca, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000, p. 137. 24 Pompiliu Constantinescu, op. cit. p. 130. 25 Idem, p. 131. 26 Mircea Tomuș, op. cit. , p. 308. 27 Mircea Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 27. 28 I. Constantinescu, Caragiale și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
11. 12 Idem, p. 9. 13 Costache Olăreanu, op. cit., p. 59. 14 Idem, p. 75. 15 Idem, p. 110. 16 I. L. Caragiale, Opere, 3, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 314. 17 V. și Ion Vartic, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003. 18 Radu Petrescu, Părul Berenicei, Editura Cartea Românească, București, 1979. 19 Ion Bogdan Lefter, op. cit., p. 173. 20 Costache Olăreanu, Frica, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 104. 21 Mircea Horia Simionescu, Asediul locului comun, Editura Militară, București
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zonă mai adâncă a umanului, primul creator din literatura română care, prin intuițiile sale atât de lucide, a surprins caracterele atât de specifice ale omului ca ființă cotidiană, precum și esența și natura existenței publice" (Ion Vartic, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, p. 88). 2 În termenii impuși de Monica Spiridon, op. cit., p. 39. 3 V. nota 39 din capitolul "Semnul lui Caragiale". 4 Dan C. Mihăilescu, Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, 1988, pp. 92-93. 5 Ion Bogdan Lefter, Postmodernism
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în revista „Zorile” a Liceului „Gh. Barițiu” din Cluj, debutul propriu-zis având loc în 1974, la revista „Echinox”, al cărei redactor a și fost între 1974 și 1976. A mai colaborat la „Steaua”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Tomis”, „Astra”, „Argeș”, „Calende”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. În 1990 a scos, împreună cu un grup de tineri scriitori din Cluj-Napoca, publicația „Graffiti”. Deși cronologic face parte din generația optzecistă, în momentul debutului P. nu îi împărtășea poetica. Cu excepția ciclului final, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
formele verbale terminale în i; bici, gălbui, întâi, atribui, îndoi, lăsai, voi (verb auxiliar) etc., deci atunci când e parazitară, necorespunzând realității fonetice; 3. întrebuințarea trăsăturii de unire și în cazurile unde se folosește - fără să mai fie nevoie de el - apostroful”. *** Liviu ONU65: „De bunăseamă că proiectul pentru o nouă ortografie a limbii române redactat de Secția știință a limbii, literatură și artă a Academiei R.P.R. și publicat în Contemporanul nr. 25 (298) din 20 iunie 1952, conține o serie întreagă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
toxicologie, va lucra la Spitalul Clinic Județean și la Clinica de Boli Profesionale din Cluj. Debutează în literatură în 1971 la „Făclia” și continuă să publice proză și versuri în „Steaua”, „Tribuna”, „Albina”, „Korunk”, „Munca”, „Transilvania” „Utunk”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Apostrof” ș.a. Vreme îndelungată, începând din 1978, a condus cenaclul clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
face parte (din 1993) din redacția „Revistei române”. A debutat în 1966 la „Iașul literar”, colaborând apoi, între altele, la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dialog”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Ateneu”, „Contrapunct”, „România literară”, „Jurnalul literar”, „Caiete critice”, „Apostrof”, „Teatrul azi”, „Scena”. Editorial, a făcut primul pas în 1983, cu Dramaturgia între clipă și durată. A fost distins cu Premiul Criticii acordat de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru (1993) și cu diploma „Senior al profesiei” din partea Asociației Jurnaliștilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
revine periodic în țară. Este membru de onoare al Uniunii Scriitorilor, care îi acordă în 1991 Marele Premiu pentru Opera Omnia. Colaborează sistematic la „România literară” (unde din 1996 susține împreună cu Monica Lovinescu rubrica „Diagonale”), „Familia”, „Vatra”, „Viața românească”, „Echinox”, „Apostrof”, „Transilvania”, „Contrapunct”, „Orizont”, „22”, „Jurnalul literar” ș.a. Editura Humanitas începe publicarea unei serii din operele sale. Ciclul este inaugurat cu două reeditări: Fenomenul Pitești (1990, apărut la Madrid în 1981) și Românește (1991, apărut la Paris în 1964). A doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei categoriilor morfosintactice, compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. a mijloacelor de îmbogățire Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de a vocabularului și a personaj). categoriilor semantice Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. studiate, a ortografiei și Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, punctuației trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, arhaisme, neologisme; Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor. Gramatică ● Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]