34,383 matches
-
aprecieri, venite din partea Partidului Național Țărănesc. Ceea ce e foarte important. Ioan Hudiță, om politic din gruparea dr. N. Lupu, a intrat în PNȚ, în 1935, odată cu întreaga grupare lupistă. Om de convingeri tari, s-a alăturat lui Iuliu Maniu în aprecierea rolului nefast al regelui Carol al II-lea și a regimului de dictatură carlistă (1938-1940), izbutind să fie atît de apreciat de Maniu încît nu numai că devenise membru al Biroului PNȚ dar, după asasinarea lui Virgil Madgearu, i-a
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
Codrescu este un doctrinar al reanimatei mișcări legionare despre care dl prof. Neagu Djuvara a apreciat, în a sa Istorie a Românilor, că e "cea mai teribilă aberație" a zilelor noastre. Dl Codrescu nu se încurcă însă cu astfel de aprecieri îndreptățite și scrie de zor cu numele său sau cu pseudonime (Adolf Crivăț Vasile, Adolf Vasilescu, Vasile Al. Marian, V.A.M.) în periodicul legionar Puncte cardinale, fiind acolo doctrinarul prin excelență. Și-a adunat aceste texte doctrinare legionare în două
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
-i învățăm pe îndrăgostiții liricii eminesciene cum să citească Doina (Cum se cuvine înțeleasă "Doina" lui Eminescu, se intitulează eseul). Mai potrivit ar fi să-i povățuim să nu o considere o capodoperă, ci o modestă compoziție în versuri, în ciuda aprecierii autorului nostru că "Doina nu este nicidecum o producție inferioară sau marginală, ci, la o analiză atentă, o creație reprezentativă și testamentară, o capodoperă în genul ei". Dar înțelegem perfect de ce supralicitează un doctrinar legionar de astăzi această poezie în
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
este cel mai cuprinzător din volum (are aproape 50 de pagini). Dar scopul d-lui Răzvan Codrescu este să reabiliteze personalitatea politică a lui Codreanu și, implicit, a fostei mișcări legionare de pînă în 1941, pentru a justifica aberația (repet aprecierea d-lui Neagu Djuvara) reapariției ei după 1990. E adevărat, Codreanu nu poate fi făcut responsabil pentru rebeliunea din ianuarie 1941. Dar pentru asasinatele din anii treizeci (cel al lui I.G. Duca și al lui Mihai Stelescu) este, cu siguranță
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
sînge" (Tineretul liber, 738, 1992, 3). Dacă în unele cazuri determinantul apare în context - să zicem - neutru ("două femei s-au războit financiarmente "la sînge" pentru a-l cîștiga pe împricinat" - EZ 233, 2000, 10), majoritatea presupun o notă de apreciere, o evaluare mai curînd pozitivă a severității: "Colegiul medicilor acceptă obținerea dreptului de practică după examenul de licență, însă organizat "la sînge"" (RL 2784, 1999, 22); "Candidaților la capacitate li se pregătește un examen "la sînge"" (EZ 2313, 2000, 4
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
a le judeca în consecință. Abulicul se defulează astfel în planul unor observații de-a dreptul primejdioase în era opresiunii comuniste, cînd erau așternute pe hîrtie (cazul Gheorghe Ursu e relevant). Nici o urmă de conformism, nici o notă de teamă în aprecierile "pe viu" ale poetului redactor, care se delimitează tranșant de mascarada ideologică, obligațiile sale de serviciu fiind denunțate ca o penibilă corvoadă: "40 de ani de regim socialist. Revistele au fost bine "dăscălite" să "oglindească" mărețele realizări ale ultimilor ani
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
numai din producții ideologico-politice, în spiritul... etc. și să trimitem pînă mîine la CCES planurile celor opt numere de revistă pe care urmează să le tipărim pînă la data de 23 august". Viața politică îi solicită atenția, sub semnul unor aprecieri lipsite de compromisuri, mergînd pînă la blamarea unor lideri occidentali, cînd deslușește în comportamentul acestora trăsături de oportunism și lașitate: "În disperata sa campanie electorală, președintele Ford merge pînă acolo cu slugărnicia față de ruși încît e capabil să afirme că
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
din țara lui de origine: Grigore Cugler, músico y humanista: "De origine română și naționalitate peruană, trăia în lumea noastră de mulți ani și activa în Orchestra Simfonică Națională. Avea o cultură largă, mari calități umane și se bucura de aprecierea tuturor. Fost diplomat în țara lui de origine, îndeplinise misiuni importante la Berna, Berlin, Bratislava, Copenhaga, Stokholm și Oslo... Destinul său muzical se dezvoltă sub auspicii în chip special favorabile. A obținut, înainte de a avea 15 ani, marele premiu George
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
stabilește dincoace tot în ținutul muntos". Au mai relatat despre asta Gh. Ungureanu, autor al unui remarcabil volum de documente Creangă, și Petru Rezuș, autor al unei monografii închinată marelui prozator. Dl Teodor Tanco trece în revistă unele dintre aceste aprecieri pentru a le contesta. Sigur, în toate aceste mențiuni e recunoașterea descendenței transilvane a scriitorului. Dar contestă ideea că originea inițială a scriitorului ar fi din munții Maramureșului, pe care cam toți exegeții au afirmat-o. Autorul nostru, după multe
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
din cîte am scris: totul e confidență, de la butadă pînă la "cugetarea" cea mai sofisticată". În schimb, în 1969, cînd îi apare Demiurgul rău se arată a fi plictisit, adică aflat în starea de spirit obișnuită. Și notează că singura apreciere de reținut i-a fost comunicată de un funcționar de la Serviciul de expediție al editurii, adică postul cel mai umil. Noica îi scria atunci că a descoperit în această carte vechi motive obsesive de acum treizeci de ani. Era atunci
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
-și folosească limba lor în școală și biserică, fără acest sprijin aromânii nu ar mai fi continuat poate să existe ca entitate națională distinctă în secolul al XX-lea și mai cu seamă în ultimii patruzeci de ani". E o apreciere dreaptă la care merită să se mediteze, deși azi, în aproape toate țările balcanice situația aromânilor este în întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
lor în Grecia (unde li se refuză statutul de minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această întrebare și încearcă să răspundă deși nu dispune de rezultatele unor recensăminte actuale (nici înainte existente). Aprecierea d-sale se face prin analogie. Să o citez: "Evaluările cele mai credibile propuneau, prin anii '20, cifra de 35-40.000 de persoane, o cifră care poate fi considerată probabilă și în zilele noastre din cauză că normalei creșteri demografice i s-
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
au contribuit, fiecare după puteri, la acordarea calificativului "marfă" acestei petreceri" (EZ, 2316, 2000, 2). Termenii care exprimă în modul cel mai general o evaluare pozitivă sau negativă (echivalenții lui bun - rău), ca și cei care cuprind o intensificare a aprecierii (excelent - îngrozitor) sînt foarte folosiți în comunicarea curentă și implică un grad mare de subiectivitate și chiar de afectivitate; de aici și nevoia de a-i substitui periodic, pentru a reîmprospăta inventarul expresivității. Acum cîteva decenii, enunțul judecăților tranșante era
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
populații de studenți din ce în ce mai diversă (datorită varietății de rase sau vîrste). Și pentru fiecare problemă Kolodny găsește măcar un parțial răspuns, sau un mod de a gîndi care să conducă, în cele din urmă, la o soluție validă. Lăsînd deoparte aprecierea validității ori adecvării soluțiilor oferite de Kolodny, mă opresc doar asupra uneia dintre problemele discutate de ea, pentru că mi se pare atît importantă cît și transnațională: cea a recrutării și păstrării cadrelor didactice în mediul universitar. În Statele Unite sistemul în
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
a accentuat cu timpul comportamentul atipic al unor adjective atipice. Acestea au suferit poate influența construcțiilor deja citate, cu tot și întreg, al căror conținut semantic se apropie de ideea unui superlativ și care se folosesc tot în contextele unei aprecieri retoric exagerate. Se petrece însă mai mult decît atît: observăm în folosirile actuale și prezența articolului nehotărît, plasat în fața întregii sintagme, deci în același grup cu articolul hotărît: "a etalat o ditai vînătaia pe piciorul drept" (Evenimentul zilei = EZ 2277
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
la München, în urmă cu o lună. Ocazia festivă l-a incitat să respingă festivismul ridicol și să demonteze tocmai cultul monoteist, al cărui obiect e un Eminescu insuficient cunoscut. Analizînd factorii care au dus la această formă dogmatică de apreciere a "omului și operei", Gelu Ionescu e de părere și el că un rol important a avut și continuă să aibă școala, care a pus în circulație un Eminescu "fatalmente elementar, adeseori schematizat și încărcat de clișee". Majoritatea celor care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
germană, sare dintr-odată în ochii presei de specialitate și a mass-mediei din Germania și Elveția. Printr-o congruență formală, autorii recenziilor recurg la rîndul lor la titluri neobișnuite pentru a atrage atenția publicului, prin cronici de dimensiuni variabile și aprecieri diferențiate, dar dominant pozitive, asupra cărții tinerei scriitoare: Un număr de scamatorie, Peste tot și niciunde, Marea pe scaun, De păr, Acasă în străinătate, Un număr de virtuozitate și umor negru, Suferințe în manej, Salvați copilul din mămăligă!, O copilărie
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
a identifica "permanențele istorice" care articulează sinteza. De fapt, se stăruie în studiul d-lui Andrei Pippidi, Iorga (ca și alții) s-au păstrat pe un teritoriu de graniță între istorie și filosofie. Și e drept să se accepte această apreciere, deși marele cărturar a negat mereu aplecarea sa spre cugetarea filosofică. Dar nu trebuie să se absolutizeze aceste repetate delimitări. Important e relevarea aici drept modele ale marelui nostru istoric (și ca modele formative) pe Leopold Ranke, Lamprecht (care i-
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
variantă exclusiv electronică, NORII, editată de Ștefan Bălan. Acum, la adresa ei de pe Internet, http://sites. netscape.net/stefanbalan, sau http://www.norii.home.ro/Norii/Revista Norii.html se poate citi nr. 2 al acestei publicații trimestriale, care ne confirmă bunele aprecieri inițiale. Izvorîtă din pasiunea pentru literatură a tînărului editor, el însuși poet și critic, revista conține și de această dată literatură inedită - teatru, proză, poezie, exegeze, traduceri - toate selectate cu gust sigur. Avantajul Norilor - ce ar arăta în variantă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
C. Rogozanu Mulți dintre comentatorii care se apropie de opera unui scriitor nipon (oricare ar fi el) se lovesc de cîteva cuvinte puternice, precise și extrem de superficiale, în același timp: exotism, tradiția japoneză ș.a. Astfel de aprecieri reconfirmă distanța extraordinară, geografică și culturală, care desparte cele două literaturi. Or, un scriitor precum Yasunari Kawabata nu face altceva decît să apropie două "extreme" culturale. în cazul acestui autor etichetele de care aminteam devin inutile; romanele sale cer doar
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
construirea viitorului, de lupte necruțătoare cu canaliile trecutului, tocmai ale acestui trecut al cărui martir a fost Eminescu, iar cel mai puternic factor în crearea noii condiții a scriitorului este sprijinul neprecupețit pe care i-l dă partidul". Urmează cîteva aprecieri acide: Întreaga carte este plină de asemenea "perle" dadaist-comuniste, care, publicate într-un ziar oarecare, s-ar fi pierdut în negură, dar autorul a ținut să și le adune cronologic într-un volum față de care cu greu se mai poate
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
a acestora se etalează în mod firesc de la un concert la altul, de la o lucrare la alta, de la un creator la celălalt, indiferent de spațiul cultural sau geografic căruia aceștia îi aparțin. Circulația actuală a valorilor - dinamică și spectaculoasă - permite aprecierea justă a perspectivelor. Inclusiv a proporționărilor calitative. Existența festivalului, cea de până acum, posibilele ediții viitoare, se constituie în semnale ale unei eventuale orientări spre normalitate. Ne place să sperăm acest lucru. S-a evitat, în bună parte, riscul "provincializării
Un festival al rezistenței în zona culturii europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/16935_a_18260]
-
falsă. Decalajul epistolar e, acum, în favoarea Veronicăi. Eminescu i-a scris 108 epistole (eliminînd din calcul cele trei care stau sub semnul "făcăturii" de către Octav Minar), iar Veronica numai 63 scrisori. Raportul acesta, acum răsturnat, modifică multe în judecățile de apreciere. Veronica era o nefericită măritată la 14 ani cu un bărbat mai în vîrstă decît ea cu 30 de ani. I-a făcut, repede, două fetițe și Veronica a devenit o mamă absorbită. Ea avea însă aspirații literare. Și cum
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
uneori, a întîrziat mai mult) pentru a impulsiona lucrurile. Amorul lor corporal acum se împlinește plenar, fie în perioadele deplasărilor Veronicăi la București, fie în scurtele voiajuri ale poetului la Iași. Că amorul lor a fost corporal e neîndoielnic, verificînd aprecierea lui Călinescu despre felul cum a conceput Eminescu iubirea. Dar dincolo de asta, e evident, acum, că poetul a iubit-o cu sinceritate pe Veronica. Iată o mărturisire din 5 ianuarie 1880: "Te iubesc atîta și te voi iubi totdeauna atîta
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
din Anul 1840 nu și-ar fi aflat actualitatea în întreg deceniul din urmă: "Și un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește,/ Și ce nădejdi dă unul, celălalt le ia"? Eliade Rădulescu are (în Istoria literaturei generale) următoarea apreciere a felului în care vicleanul Tiberiu și-a ales succesorul în crudul Caligula: "Viperă ce alege un tigru". Iar Ghica, ironizîndu-l pe Eliade care credea că fără el n-ar fi fost revoluția de la 1848, scrie: ""Revoluția bărbată-mio!", zicea o
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]