2,802 matches
-
VINTILĂ, Horia, Dicționarul papilor, Editura Saeculum I.O., București, 1999 • http://www.rotravel.com/romania/monasteries • http://www.geocities.com/paintedchurches • http://www.lclark.edu/~klaus/Monasteries.htm ------------------------------------------------------ POSTFAȚĂ Octavian CURPAȘ: „ARHITECTURA ȘTEFANIANĂ” Publicată pentru prima dată în prestigiosul „Jurnal ARA 2004” și prezentată ca omagiu lui Ștefan Cel Mare, la cel de al XXX-lea Congres al Academiei Româno-Americane, care a avut loc la Chișinău, în perioada 5-10 iulie 2005”, studiul lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
să fugă pe stradă, după ajutor. Atât poate gândi! Pe stradă va găsi ajutor... Pe stradă sunt oameni... Pe stradă... E slăbită, amețită și aproape oarbă. Nu știe că fața ei este o rană. Nu știe că trupul ei este arat de brazde însângerate. Zărește prin valuri de foc și usturime, neclar, ușa bucătăriei. Vrea disperată să iasă. Să fugă. Să scape! Nu apucă... Fiara e în spatele ei!...''- Ce faci fă? Pleci? Un' te 'uci??? Un' te 'uci fă?! După p
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
în picioare pe alții, trebuie să știi că... nimic nu va rămânea nerăsplătit. Am auzit, acum câteva săptămâni, o scurtă întâmplare. Se spune că un om de afaceri și-a propus să îl sfideze pe Dumnezeu. În fiecare duminică, își ara și semăna pământurile, punea îngrășăminte și efectua lucrările ce se impun pentru a avea roade. În luna octombrie, a anului respectiv, un jurnalist a scris un reportaj despre acest om de afaceri și a subliniat că, potrivit statisticilor, se situează
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (2) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344674_a_346003]
-
tradițiile înțelepciunii (Proor. Ieremia 8, 8-9). Noutatea Împărăției lui Dumnezeu anihilează categoriile și criteriile tradiției vechi (a se vedea imaginea noului Paște și a noului Vin în Ev. Mc. 2, 21-22, de semenea și reinterpretarea eshatologică a unor proverbe, cum ari fi în Sf. Ap. Și Ev. Mc. 4, 21). Abordarea și analizarea înțelepciunii ca fenomen sigur și temeinic al vieții umane, este o problemă secundară vis-a-vis de proclamarea Împărăției Cerurilor, a Împărăției lui Dumnezeu. Ea joacă „un rol complementar și
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
oi, E pârloaga vechea glie Și-n sat sunt doar bătrâni că noi . Trist în urmă satu-si lasă Cei tineri duși printre străini Iar pământul lor de-acasă Parloaga-i năpădit de spini . Că nu mai e niciun bărbat Să are dealu-n sus si-jos . Se stinge-ncet bătrânul sat . E satul meu cândva frumos . De mult plecat bunicul meu , Sus în ceruri azi tresare În ruga lui spre Dumnezeu, Pentru satul care moare . Emil Susnea București Sept. 2011 Referință
SATUL MEU de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350700_a_352029]
-
versuri cu predominanță esoterică, "Nunta Cuvintelor", al cărui autor este un savant al împerecherilor fericte de idei și cuvinte românești, un adevărat regizor de vocabule sonore, scriitorul craiovean Nicolae N. Negulescu, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA. Din capul locului, am constatat că scrierile dumnealui nu se mulțumesc doar să selecteze esențe lexicale și să le caracterizeze, ci frazele pe care le elaborează cu o spontaneitate surprinzătoare reușesc să ajungă la limita superioară, să treacă de ea
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
operă reușește să schimbe impresia britanicilor xenofobi față de impetuozitatea creativă a națiunii noastre, poetul Nicolae N. Negulescu, la ora actuală, fiind, cu siguranță, cel mai potrivit să ne reprezinte. Cristian Petru Bălan Membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, ARA Referință Bibliografică: Cristian Petru Bălan: NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEȘTI / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1228, Anul IV, 12 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Negulescu : Toate
NUNTA CUVINTELOR , O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350721_a_352050]
-
lui, undeva risipită pe câmp unde este și aceea a ta. Pentru ca fiecare să-și recunoască și să-și apere „pământul strămoșesc” ați lăsat poteci de acces înierbate, pe care pasc caii romilor. Dacă, umăr la umăr, tot satul ar ara holde cât vezi cu ochiul ați scăpa de aceste poteci buclucașe iar pământul ar da recolte de zeci de ori mai mari. Cândva, mai ieri, ai lucrat la CAP. A fost muncă în zadar. Dar nu pentru că ați lucrat împreună
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
care nu continuase procesele cu cumnații ale bunicului, preferase să trăiască în sărăcie, pentru că, după părerea sa, litigiile astea fără sfârșit nu făceau decât să-i îmbogățească pe domni. Că, nu uita să adauge el, aveau românii o vorbă, cine ară cu domnii, la urmă grapă cu curu'. Plec în Boemia, își anunțase, nu peste multă vreme, nevasta. Dar nu-ți iei armele cu tine? îl întrebase ea surprinsă, văzându-l gata de drum. Nu, îi spusese cu un aer indiferent
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
veșnicie, / Pentru poporul român!” Mijocirea sfinților la care recurge adeseori poetul face parte dintr-un articol din Crezul creștin. “Pâinea cea de fiecare poezie” este un poem dedicat tatălui său: “Îmi caut tatăl meu de grâu printre cuvinte, / Și tatăl ară prin poeme, aplecat, / Și-n limba lui română ține minte / Prea veșnicia pâinii de la sat - // Și tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
tatăl e coloana infinită / Ce-și poartă-n cârcă zestrea de pământ, / Și pe la porțile sărutului el cântă, / Că este pasărea măiastră din mormânt - // Că-așa sunt tații noștri de la țară, / Poeme răstignite printr-o vie, / Și limbile copiilor îi ară / Să-i facă pâinea cea de fiecare poezie... / Ianuarie 2004”. Volumul cuprinde și lirică de dragoste dedicată soției, iubitei, femeii în general, ori idealului feminin la care orice poet visează. Poetul își numește soția femeie-înger și-i dăruiește cuvinte de
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
sine nimic, ci doar să fie vrednic de jertfă pentru Isus: “Ia cerul meu și umple-l cu sfinți, în loc de stele! / Ia gândul meu, si umple-l cu seu de lumânare! / Ia viața mea, și fă-o Biserică la cele / Arând cu duhul țarini de trupuri muritoare - // Ia-mi mâinile și fă-le în palme, crăpătură / În care să coboare duhovnicii din rai, / Ia-mi inima și fă-o, în ruga lor, prescură, / Cu milă să ne-mpartă lumina lor de
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
proprietățile de altădată, căci divinul Stalin, prin cozile sale de topor, îi deposedase de micile lor proprietăți în numele fericirii universale. Privind în depărtare din dealul lui Hambar se vedea nesfârșita câmpie. Acolo unde fusese grâu, și unde încă nu se arase, se zărea un cârd de gâște păzite de câteva colectiviste grase, cu pântecul rotund, de parcă erau niște butoaie îmbrăcate în ii ca de sărbătoare. Câmpia, pe deasupra căreia plutea duhul primordial al tătucului Stalin, cu țărăncile acelea ce se vedeau în
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
originala noastră democrație, grăbită să ajungă din urmă Apusul capitalist în țara care se obișnuise prea tare cu coercitivul și cu tirania tatălui cum îi plăcea lui dom' Bordei să zică, că după ce scormonise pe verticală pământul trebuia să-l are cu pasul și pe orizontală, ceea ce a și încercat, ajungând hăt departe și peste Atlantic bătând pe deasupra apa cea mare care separă lumea veche de lumea nouă, de care auzise prea multe ca să nu se încumete s-o și cunoască
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (14) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359480_a_360809]
-
pe Dumnezeu Și te închini... cu mâna care fură. Aho ! aho ! copii și frați Mai stați puțin și nu mânați, ( Aici o scot p-aia cu boi Că nu prea mai sunt pe la noi Mai sunt puțini, dar nu mai ară S-au pus conducători de țară) Naveți cu biciu’-n ce să dați Dar stați măcar și m-ascultati... Că uite acu' se duce anul, Și noi încă mai dăm cu banul !? Că nu știm anul care vine, O fi
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
a fost demult... Traieni din aia nu mai sunt) De câțiva ani ca un ecou S-a ridicat altul, din nou, Dar nu să uite-n largul zării, Asta s-a pus în fruntea țării. Și nu le are cu aratu’, Doar cu mințitu’ și furatu’. ----------------------------- Ne promitea în gura mare; Că doar în el avem scăpare... Că toți ai lui sunt buni și drepți, Că nu mai vrea băieți deștepți... Și ne ura; “să trăiți bine” Și ... multe altele, în
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
are nevoie de el în grădina și să care pentru animale ovăz și altele.In afară de el și fiul meu nu mai are nimeni grijă de ferma.Matusa ta ar trebui să mai angajeze pe cineva,cineva care poată să are pământul. -Mă voi duce mai târziu să îl caut,după ce mănânc cevaO să vorbesc și cu mătușa,în legătură cu asta.O!Ai facut și plăcintă. Arată delicios,aș vrea să gătesc și eu la fel de bine ca tine. -Să știi că dacă
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
în economia feudală naturală, însă ulmenenii se plâng de faptul că se poate cosi o dată pe vară, cu excepția măierșigului (pământul domnilor). Pământul era lucrat cu tracțiune animală, în general, cu 4 boi, rar cu 2, sau cu 6 boi. Se ara de obicei de trei ori (ogorât, întors, semănat). Animalele erau destul de puține, oamenii fiind săraci, fapt ce duce la practicarea împrumutului pentru a-și putea lucra pământul, sau la lucratul în tovărășie. Sătenii folosesc tehnica rotirii culturilor, mai precis număratul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
să fii. CONFIDENȚĂ Cu tine mă înalț la nori Când inima imperativ mi-o cere, Cuprins de-aceiași vechi fiori Ce dorul îl preschimbă în durere, Eu te rechem în vechea rugăciune Ce-mi ține-aprinsă flacăra víeții, Să mi te-arați ca o minune În raza de lumină-a dimineții. În fiecare vis și deșteptare, Te-aduc spre mine cu alai, Că ai rămas aceeași provocare Ce tot mai mult mă-depărtezi de Rai. Mă porți prin târguri cu vestire Cu
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
purta pe-a mea arípă, Mireasă-a timpului ce vine. Nu sunt în marmură cioplit, Sunt doar în cărțile nescrise, Iar pentru toți ce m-ați iubit Am fost un vânzător de vise. PRIVINDU-TE Privindu-te, îmi dai fiori. Arați precum o Julietă, Ești ca o floare între flori, Frumoasă ca o margaretă. Te-aș rupe și, pentru o clipă, La fel, cu-aceeași bucurie, Ca să te prind de o arípă, Ca joaca din copilărie. Ți-aș rupe câte o
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
a procedat și Iisus schimbând numele fiilor lui Zevedei în „fiii tunetului“ și pe cel al lui Simon în Kifa (= Petros = Petrus) adică „piatră“. De altfel în mai multe limbi cer=piatră, ca și asman în sanscrită: -engl. heaven „cer“~ aram. 'even „piatră“; asiro-babil. anu față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă
DESPRE NUMELE PETRU de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359977_a_361306]
-
Magdei Isanos, pentru a se topi în leagănul misterios al naturii blagiene. Asocierile inedite ale limbajului, expresivitatea și reflexivitatea, îl apropie pe Grigore Vieru de neomodernismul stănescian, prin forța concretizării abstractului: „Acoperit de vorbe / Ca de sudoare-un bour, / El ară în tăcere / Și ține-n gură un nour” (Poetul). Autoarea scoate în evidență reperele ontologice fundamentale la care se raportează poetul, atât repere geografice, cât și sacre: Patria, Mama, Prutul, Acasă. Poezia lui Grigore Vieru ca și linia de orizont
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
și vălurește apa din noi. Apoi vindecă, tămăduiește de orice boală. Cu lingoare. Cu miresme. Cu foc și cu apă. Chin dulce. Cruce. Stigmat. Povară ușoară. Așa cum spune și Grigore Vieru: „Nu pot până la capăt / Cântecul duce. / Scriind, / Parcă-aș ara cu o cruce” (Stare). Mama ca prototip existențial, arhetipul Fecioarei este sinonimă la acest poet cu patria, copilăria, cu vatra, cu neamul. Mama e cosmosul, e universul, fără ea apune soarele, luna nu mai răsare, stelele se sparg țăndări și
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Acasa > Cultural > Traditii > UN PLUGUȘOR (DIN FOLCLORUL NOU) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]
-
Cultural > Traditii > UN PLUGUȘOR (DIN FOLCLORUL NOU) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 730 din 30 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului AHO! AHO! Pe la geam ascultători, Noi suntem colindători; Nu umblăm cu Plugușorul, Deși n-am arat ogorul... Noi arăm la primăvară Că acuma prea mulți ară - Fiindcă suntem mai cu moț, Noi nu facem ce fac toț’. Doar atâta vom ara: Ograda, la dumneata; Nu cu plugul cel străbun, De la bădica Traian, Că nu are brăzdar bun; Arăm c-
UN PLUGUŞOR (DIN FOLCLORUL NOU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359114_a_360443]