2,792 matches
-
din punctul de vedere și de înțelegere omenesc. („Lumea cea perfectibilă”) • Profeții vorbesc despre visul luciferic al omului ajuns la culmile de aur ale evoluției intelectuale având „capul de aur curat, pieptul și brațele de argint, pântecele și coapsele de aramă, pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier și o parte de lut.” O singură piatră „desprinsă, nu de mână, a lovit chipul peste picioarele de fier și de lut și le-a sfărâmat...” Toate cunoștințele noastre pământești se
DESPRE EXISTENȚĂ ȘI NON-EXISTENȚĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340912_a_342241]
-
lumina între nori și ferestre. 9 În lumea mea reală cu galaxii rebele Solfegiile toate sînt vreascuri de surcele Și nu au consistența iubirilor terestre Cînd clinchetul uitării se sparge în ferestre. 10 „ Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă.” Așa a scris poetul și noi îi vom da seamă, Că n-ancetat rebelul de ceas să se deșire În cumpenele nopții, în știre și-n neștire. De-aceea miezul nopții e un pasaj divin Prin care trec sihaștrii cei înecați
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
puntea aruncată de oarba întâmplare peste torenții sorții mele, pe care se duc și se tot duc speranțele iubirii nepereche, strânsă ca-ntr-un clește de dor și disperare. GLASUL CLOPOTELOR În fiecare zi-i orgie de voci iscate în aramă - e-a clopotelor tânguire după eternul ce pe om îl cheamă. Și glasul clopotelor Parce peste oraș aleanul și-l presară, ca omului să-i dea de știre că viului sortit îi e să piară. Apoi coloana vocilor unite se-
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
creează în Univers o lume nouă, transferată spre împlinire a voii deusiene. Cele două sunete ale exprimării râsului, „hî” și „ha”, nu sunt altceva decât două elemente onomatopeice ale unei manifestări sarcastice, ale dorinței exprimării unei tensiuni nervoase, delirante. Sunetul aramei, metal cu o rezonață specifică și vibrații puternice, este des amintit de poet când dorește să se apropie de divinitate: „Când sună arama în noaptea deplină” (Pălind, 1965:47), făcând aluzie la starea lui de om solitar, căutător al pustietății
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
altceva decât două elemente onomatopeice ale unei manifestări sarcastice, ale dorinței exprimării unei tensiuni nervoase, delirante. Sunetul aramei, metal cu o rezonață specifică și vibrații puternice, este des amintit de poet când dorește să se apropie de divinitate: „Când sună arama în noaptea deplină” (Pălind, 1965:47), făcând aluzie la starea lui de om solitar, căutător al pustietății, dar și la Graalul sacru al Mântuitorului. Pustietatea apare în poezia lui Bacovia ca dorință a meditației, a eliberării gândurilor de lumesc în
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
corăbierul scăpat din furtună, cu fața biciuită de vânturi sălcii, de brize sărate, de doruri sfărâmate în larg. Pletele mele de coaptă secară pradă le las mângâierilor tale, mâinilor tale de bărbat, ce-o viață întreagă-a purtat scutul de aramă și paloșul pe câmpiile de la Termophile ori de pe Eufrat. Lacrimile se rostogolesc pe Calea Lactee, pașii tăi în urmă-i aud venind, tot venind... Aș vrea să fiu marea lui Hemingway, la Havana, ca-n ochiul tău să mă leagăn, să
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
dar de fiecare dată mă murdăream de cerneală pe mâini. În ce privește penițele, aflasem de la un altul cum poți să confecționezi un stilou ad-hoc, că de cele adevărate încă nu se pomenise pe la noi atunci Făcusem rost de sârmă subțire de aramă, din acelea bune pentru siguranțele electrice, pe care o înfășuram în jurul penițelor pe care le aducea cineva de la Bilciurești că la noi lipseau, mai mult spre toc, mai puțin spre vârf și era destul să înmoi o singură dată în
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
-ul decrepit este înlocuit de Creanga de Aur și Râul Demiurg, “râul, ramul” - de Zidul-Munte; apar luminile-comete (capete pletoase, coifuri lucitoare) din zona sacră-codru; roiul, ca explozie a Stupului Divin, din care ies flăcările Focului Sacru-Albine: lănci, arcuri, nouri de aramă - se stârnește Vârtejul-vijelie, prinzând, în mijloc, Leul Solar care turbează (furor sacer, demiurgică); flamura-ramură verde se frânge, înlocuită de Creanga de Aur din mijlocul Vârtejului, care unește cer-pământ, într-o Apocalipsă și o Nouă Facere: “Pe pământ lor li se
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
încă din primele clipe ale cunoașterii lor și se căsătoresc. Brândușa termină Conservatorul, și la îndemnul mamei sale, împreună cu Petrică își insușesc averea lăsată de tatăl lui pentru el și sora sa, ascunsă cu grijă într-o banală căldărușă de aramă și un clopot. Părea că viața intră pe făgașul normal. Ea, alături de Petrică, Maia avocată la o firmă de textile din Iași împreună cu securistul evreu, și că în sfârșit, pentru ei soarele nu se va mai ascunde după nori. Cutremurul
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
palma multor doamne, pocnesc, în draci, muguri de coarne! ce se întâmplă, Doamne, iartă, ce caut între cele sfinte?! eu știu că nudul este artă, dar țipă lutul, că-i... sorginte. dar eu, poet, alung ispita și, din obraz, ascund arama; să văd, în brațe, cum iubita m-o ține, când voi trece... vama. Referință Bibliografică: m-am săturat de toți, și toate!... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 735, Anul III, 04 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
M-AM SĂTURAT DE TOŢI, ŞI TOATE!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342340_a_343669]
-
fost barbat, iată că tot de la vechiul regim i s-a tras! Calvarul unei căsătorii nefericite, începe chiar din ziua în care unul dintre soți, nu mai poate răbda „lanțul” unei vieți oneste și civilizate de familie, și-și dă arama pe față. Iar de căzut, acest dureros calvar, cade exact pe capul partenerului său smerit și cu bun simț, bine educat de părinți, cum a fost și el. Un șuvoi întreg de sentimente nedefinite mi-au readus în memorie o
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
efect. Dacă la răscrucile atâtor drumuri din viața sufletului său și al Anei sale dragi s-au întretăiat o clipă - în acea clipă sfântă au vibrat pe aceiași undă, nicidecum crezându-se Profet ... COLECȚIA EPOSS 1. CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ, MEHEDINȚI) - COMOARA LUI BRÂNCOVEANU DIN BAIA DE ARAMĂ (roman, 152 pagini, A5). Chiar în primăvara acestui an, cu puțin înainte de Paști, a venit o echipă de restauratori să se ocupe de spălarea picturii și de restaurarea rănilor din zidurile vechi
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
sufletului său și al Anei sale dragi s-au întretăiat o clipă - în acea clipă sfântă au vibrat pe aceiași undă, nicidecum crezându-se Profet ... COLECȚIA EPOSS 1. CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ, MEHEDINȚI) - COMOARA LUI BRÂNCOVEANU DIN BAIA DE ARAMĂ (roman, 152 pagini, A5). Chiar în primăvara acestui an, cu puțin înainte de Paști, a venit o echipă de restauratori să se ocupe de spălarea picturii și de restaurarea rănilor din zidurile vechi, lucrate cu zgura de la minele de cupru de pe
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE ÎN LUNA MAI 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342392_a_343721]
-
lama unui cuțit ascuțit sub coaja unei nuci verzi Descopăr însemnele toamnei ce vine Pauza unui perfect simplu numără inspirații Cu pleoape de mere coapte, o iubire mă chiuamă, În vis, la judecată Excitându-mi urechile cu mirosul frunzelor de aramă, Un guguștuc își învață puiul să zboare Cu respirația-i de pe urma unui zbor se retrag aripile Confidentului înălți,ilor Într-o aureolă a filozofilor scăpătați la subțioara Mileniului materialist Himere revin în transparență cu nisipul Ce-și amintește de Fata
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342406_a_343735]
-
loc de cinste stau și dicționare filosofice și opere ale marilor gânditori ai Greciei antice și multe altele, din care și-a extras mereu sevele cunoașterii, prietenul meu. Deasupra, pe bibliotecă stau câteva antichități, obiecte din bronz - o cizmă din aramă, un vaporaș, un trenuleț miniatural care arborează drapelul românesc și un moșneag cu barbă albă, poate chiar prototipul înțeleptului așezat la loc de cinste în casa lui nea Mitică. Alături de rafturile pline cu cărți valoroase, o măsuță rotundă din împletitură
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt fermecat Iubirile mă cheamă din zări de amintire dorind ca a mea fire să le mai ea în seamă. să-admir fără de teamă de vreo dezamăgire superba înnoire a codrilor de-aramă. Sunt fermecat. Adie prin crengile uscate de-atâtea ierni ciudate,un vânt ce le reînvie și-o sfântă armonie tot trupul mi-l străbate când din dorinți brumate cânt plin de bucurie. O tandră tinerețe îmi mângâie ființa. Îmi văd
SUNT FERMECAT ATUNCI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342609_a_343938]
-
și zgribuliți de frig Privesc doi guguștiuci pe-o creangă într-un tei Și doi bătrâni, pe-o bancă, cum și de ce se plâng. Se-ndreaptă către lac și bărcile sunt goale; Arțarii dimprejur își scutură podoaba În cercuri de aramă sub care plânge iarba, Unde, și luna și-a scuturat, de ceva vreme, salba. Toți arborii visează la iarna care vine, Că straie n-au și gerul îi îngheață, Iar norii răvășiți de-acum asupra lor Îi spală până-n poale
ÎN PARC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342666_a_343995]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ȘARPELE DE ARAMĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului E pustiu lăcașul inimii mele și mușcături de șarpe simt în coastele sufletului. * Mă cuprinde veninul... Și gemete surde se alătură alor mele - pedeapsa neîncrederii
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
Articolele Autorului E pustiu lăcașul inimii mele și mușcături de șarpe simt în coastele sufletului. * Mă cuprinde veninul... Și gemete surde se alătură alor mele - pedeapsa neîncrederii în mântuire, și ele... * De la o vreme, meșteresc în gând un șarpe de aramă, la care privind, să scap de otravă ... * Degeaba, eu nu sunt alesul, nu mă trag din Moise, deși-i moștenesc eresul. Degeaba, mor, mor cu încetul, eu neavând profetul. * Și totuși, (sărmanul!) încă mai nădăjduiesc că, odată cu anul, în pustiul
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
sunt alesul, nu mă trag din Moise, deși-i moștenesc eresul. Degeaba, mor, mor cu încetul, eu neavând profetul. * Și totuși, (sărmanul!) încă mai nădăjduiesc că, odată cu anul, în pustiul inimii mele va răsări într-o zi un șarpe de aramă, încolacit pe un stâlp - antidotul izbăvitor... * Încă nu vreau să mor. Referință Bibliografică: ȘARPELE DE ARAMĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 464, Anul II, 08 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
eu neavând profetul. * Și totuși, (sărmanul!) încă mai nădăjduiesc că, odată cu anul, în pustiul inimii mele va răsări într-o zi un șarpe de aramă, încolacit pe un stâlp - antidotul izbăvitor... * Încă nu vreau să mor. Referință Bibliografică: ȘARPELE DE ARAMĂ / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 464, Anul II, 08 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
Insula Creta s-a descoperit o cruce din secolul XV a.Chr. În Vechiul Testament , crucea a fost prezentă pe diferite obiecte, metafore și semne: altarul, toiagul lui Aaron și a lui Moise, stâlpul pe care Moise a ridicat șarpele de aramă, binecuvântarea fiilor lui Iosif de către Iacov, cu mâinile încrucișate și semnul grafic a lui Ezechiel. Acest semn grafic, a fost revelat proorocului Ezechiel și lucrării acestuia, reprezentând ultima literă a alfabetului ebraic citită tau , aflată în expresia thava tau , reprezentat
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
o ajută la bagaje. - Bună ziua, domnișoară Alma. Lady Annie vă. așteaptă. Alma se opri în holul imens și își roti privirea încercând să-și facă o părere despre locuitorii acelei case observând modul în care era aranjat interiorul. Tonurile de aramă și grena erau baza culorilor. Mobila de stejar masiv era de bună calitate. Nu văzuse nicăieri stilul acela, purtau amprenta personalizată a stăpânului acelui domeniu. Draperiile trase acopereau ferestrele mari, protejau casa de lumina puternică a soarelui arzător. Răcoare și
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
civilă unii îi calcă în picioare pe alții cu deosebirea că aici totul se face pe față fără nici o urmă de rușine. Pe când în viața civilă oamenii se ascund după paravanele cinstei și ale omeniei, abia aici toți își dau arama pe față, și toate cadrele militare cu fețele lor de oameni cinstiți ce și le afișează în societate, abia aici se dezlănțuie ca niște turbați asupra soldaților,” așa gândea el uneori. Pe măsură ce timpul trecea omul lăuntric din interiorul lui Virgil
POVESTEA UNUI ÎNVINS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341196_a_342525]
-
Rețea indisponibilă” (r: Adina Dulcu), “Toate fluviile duc în mare” (r:Alexandru Badea), “Vise de vânzare” (r: Vlad Buzăianu), “Blană” (r: Tudor Botezatu), “Te mai uiți și la om” (r: Ana Maria Comănescu), “4 ½ simțuri” (r: Raluca Răcean Gorgos & Ion Aramă), “237 de ani” (r: Ioana Mischie), “Șapte luni mai târziu” (r: Andrei Crețulescu) și “Insectar” (r: Andreea Dobre). Secțiunea Videorama va cuprinde 9 scurtmetraje și mizează și anul acesta pe film experimental și artă video, mult prea puțin promovate în
Mâine începe Timishort 2016 [Corola-blog/BlogPost/100253_a_101545]