1,123 matches
-
drum spre București oprește în gara Frasin, la ora 10. Carol și Mihai au fost întâmpinați de Gh. Tătărescu și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte la sărbătoarea arcașilor organizată de Teofil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. ,,Bucovina prin arcașii ei s-a gândit să-l primească și să-l sărbătorească (pe regele Carol - n.n.) așa cum strămoșii sărbătoreau izbânzile voievodului Ștefan
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
10. Carol și Mihai au fost întâmpinați de Gh. Tătărescu și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte la sărbătoarea arcașilor organizată de Teofil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. ,,Bucovina prin arcașii ei s-a gândit să-l primească și să-l sărbătorească (pe regele Carol - n.n.) așa cum strămoșii sărbătoreau izbânzile voievodului Ștefan”. Se împlineau 433 ani de la moartea lui Ștefan cel
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și de alți membri ai guvernului. Însoțiți de aceștia, în sunetele buciumelor, Carol și Mihai se deplasează cu automobilele escortate de arcași călări, la Bucșoaia, unde iau parte la sărbătoarea arcașilor organizată de Teofil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. ,,Bucovina prin arcașii ei s-a gândit să-l primească și să-l sărbătorească (pe regele Carol - n.n.) așa cum strămoșii sărbătoreau izbânzile voievodului Ștefan”. Se împlineau 433 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. După ce au vizitat și au inaugurat o școală, clădită
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ștefan cel Mare. După ce au vizitat și au inaugurat o școală, clădită de părinții lui Sidorovici, Carol și Mihai s-au deplasat spre stadion, pe un câmp lângă satul Bucșoaia, pe valea din preajma Voronețului, unde erau adunate delegațiile Asociațiilor de Arcași din toată Bucovina. S-a intonat Imnul regal. Filaret Popovici, comandantul organizațiilor arcășești, a prezentat raportul. Carol și suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Voronețului, unde erau adunate delegațiile Asociațiilor de Arcași din toată Bucovina. S-a intonat Imnul regal. Filaret Popovici, comandantul organizațiilor arcășești, a prezentat raportul. Carol și suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani această ceremonie, desfășurată la (lângă) tabăra străjerească de la Bucșoaia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de Mare Vornic, iar pe tânărul Voievod cu însemnele vechi ale Căpitanului de plai”. Buzduganul a fost înmânat regelui, învestit ca Mare Arcaș de un bătrân arcaș. (Vezi foto nr. 15.) Apoi ,,s-a întins masă mare acolo pe lunca (râului - n.n.) Moldovei” și s-a desfășurat o serbare câmpenească. Evocând peste câțiva ani această ceremonie, desfășurată la (lângă) tabăra străjerească de la Bucșoaia, Teofil Sidorovici scria: ,,neuitată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de-a lungul pârâului cu același nume. Terenul este brăzdat de râul Moldova și, după legendă, nu se putea loc mai potrivit pentru descălecatul lui Dragoș-Vodă, unde poate și râul poartă numele cățelei voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit, în care s-a săvârșit descălecarea, este descris cu pioșenie de către marele și neasemuitul scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se mândreau că au trăit și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
din care a plecat și contribuie la dezvoltarea satului prin înființarea unui gimnaziu, a unei tabere de elevi și studenți, mai cu seamă de cercetași și străjeri ce veneau din toată Europa. Construiește un cămin cultural și ia ființă Societatea Arcașilor (lui Ștefan cel Mare) cu un puternic suflu patriotic și îndemn la unitatea românilor de pretutindeni. Tot în această perioadă, 1926-1940, corurile mixte dirijate de către profesorul Dragoș Lucan iau primii la diferite concursuri corale, iar în 1929 corul bisericesc Bucșoaia
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
încheiat cu o ambiguitate menită să trimită la cercetări ulterioare ale lui Platon, ale căror urme ar putea fi găsite și în alte texte. Socrate, folosind mai multe exemple analogice, îi argumentează lui Hippias superioritatea lui Ulise: de pildă, între arcașul care își atinge întâmplător ținta și cel care greșește de bunăvoie, fiind oricând capabil să o atingă, ultimul este superior. Ar rezulta însă de aici, implicit, că omul care face „lucruri rușinoase și nedrepte în mod voit” este cel superior
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lectură, gazetele, petrecerile populare și chiar șezătorile au deșteptat poporul și l-au strâns în casele naționale ridicate de țărani fără nici o contribuție a autorităților, l-au ferit de focul crâșmelor, iar băncile și societățile culturale și studențești de tipul „Arcașul” l au scos din ghearele cămătarilor și l-au îndreptat spre înainte. Poeți și prozatori, absorbiți de înalta datorie a scrisului închinat idealului politic, ideile promovate în ziarele timpului, i-au făcut pe oameni să se apropie, să știe să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ultimii cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată, încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat rezultate. * Arcașul Arcașul, fondator și editor Vasile Tărâțeanu, publicație independentă românească, Cernăuți, care poartă ca moto deasupra frontispiciului citatul: „Altarul de jertfă al națiunii să fim și sufletul neamului nostru!” Numărul 11 (203) din noiembrie 2003, poartă în prima pagină, în chenar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată, încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat rezultate. * Arcașul Arcașul, fondator și editor Vasile Tărâțeanu, publicație independentă românească, Cernăuți, care poartă ca moto deasupra frontispiciului citatul: „Altarul de jertfă al națiunii să fim și sufletul neamului nostru!” Numărul 11 (203) din noiembrie 2003, poartă în prima pagină, în chenar, un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
economice, militare, religioase, politice etc., lor alăturându lise și poezia lui Nicolae Iorga: „Nu ne uitați” Ce s-a scris în România despre vizita președintelui Iliescu în Ucraina în iunie 2003, cititorii cunosc. Iată cum a fost reflectată ea în Arcașul unde citim titlurile: „De râs ori de plâns? Vin ai noștri, pleacă-ai noștri, noi rămânem tot ca proștii” ... cu subtitlurile: „Un spectacol tragi-comic de zile mari” - întâlnirea în localul Teatrului muzical dramatic ucrainean”, „Olga Kobyleanska” din Cernăuți a președinților
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
decis la Cernăuți”, „L. Kucima s-a simțit ca acasă, Ion Iliescu - așișderea” , „De dragul NATO România a cedat Insula Șerpilor Ucrainei”, „Fostul ginere a lui Kucima a primit Insula Șerpilor”, „Ucraina și România va avea o frontieră care le unește”... (Arcașul nr.6 (199) - iunie 2003). În același număr, profesorul V. Precup semnează medalionul „Scriitorul E. Ar. Zaharia la 92 de ani”, iar E. Vântu aduce vestea că „Vasile Tărâțeanu este membru corespondent al Academiei AmericanoRomâne de știință și arte.” Cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
același număr, profesorul V. Precup semnează medalionul „Scriitorul E. Ar. Zaharia la 92 de ani”, iar E. Vântu aduce vestea că „Vasile Tărâțeanu este membru corespondent al Academiei AmericanoRomâne de știință și arte.” Cu un tiraj de 3000 exemplare, revista Arcașul, (orașul Cernăuți - Ucraina, strada Goethe nr.8) se difuzează gratuit (Format 30x42 cm). Arcașul, publicație independentă românească, anul I nr.1, apare la Cernăuți în 1994. Director Vasile Tărâțeanu. Primul număr debutează cu articolul „România - repere geografice”, care are drept
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ani”, iar E. Vântu aduce vestea că „Vasile Tărâțeanu este membru corespondent al Academiei AmericanoRomâne de știință și arte.” Cu un tiraj de 3000 exemplare, revista Arcașul, (orașul Cernăuți - Ucraina, strada Goethe nr.8) se difuzează gratuit (Format 30x42 cm). Arcașul, publicație independentă românească, anul I nr.1, apare la Cernăuți în 1994. Director Vasile Tărâțeanu. Primul număr debutează cu articolul „România - repere geografice”, care are drept moto: „Să ne cunoaștem patria istorică”. Cel de al doilea număr al ziarului este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
are drept moto: „Să ne cunoaștem patria istorică”. Cel de al doilea număr al ziarului este dedicat, aproape în întregime, poetului Mihai Eminescu. Colaborează: Mihai Cimpoi, Ion Cozmei, G. Muntean, V. Rareș, George Damian, Ion Mărgineanu, Emil Satco ș.a. Din Arcașul nr.4/1998 aflăm despre profesoara Elena Calancea de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, raionul Hliboca, o deosebită interpretă a melosului popular, despre apariția unui abecedar pentru școlile românești din regiunea Cernăuți. Bucovina, gazetă românească pentru politică, religie și literatură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
culturală prilejuită de împlinirea a zece ani de la moartea lui George Coșbuc. 126 Îndreptarea publica multă politică, dar și materiale pe teme economice, culturale dar mai ales informații. * Junimea, apărută la 7 martie 1999 între paginile fratelui său mai mare Arcașul, a avut sprijinul financiar al domnului Vasile Tărâțeanu (Format 30x42 cm). Astăzi, după cinci ani de la primul număr, apare de sine stătător și “ a reușit, după cum spune Liviu Rusu, redactorul șef, să reziste tuturor loviturilor soartei și „îmbrățișărilor prietenești”, ajungând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Văscăuți pe Ceremuș (1921-1922); 19221923) și chiar al Liceului „Petru Maior din Gherla (19221923). Nu ne oprim asupra lor și a altor anuare pentru că obiectul lucrării noastre îl formează ziarele și revistele care s-au editat și difuzat la Cernăuți. * Arcașul Arcașul publicație independentă românească Cernăuți (nr. 1 și 2, fără mențiunea anului de apariție (probabil 1995). Director Vasile Tărâțeanu (Dicționarul presei literare românești de Ion Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pag.542. * Arta Arta, revistă realizată de C.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Ceremuș (1921-1922); 19221923) și chiar al Liceului „Petru Maior din Gherla (19221923). Nu ne oprim asupra lor și a altor anuare pentru că obiectul lucrării noastre îl formează ziarele și revistele care s-au editat și difuzat la Cernăuți. * Arcașul Arcașul publicație independentă românească Cernăuți (nr. 1 și 2, fără mențiunea anului de apariție (probabil 1995). Director Vasile Tărâțeanu (Dicționarul presei literare românești de Ion Hangiu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, pag.542. * Arta Arta, revistă realizată de C. Bivolaru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dar și materiale despre „Regele nostru” de N. Simionovici; „Înalt prea Sfinția Sa Arhiepiscopul și Mitropolitul nostru Visarion” de Eusebie Braha; „Școala poporului „ de Ghedeon Buzneanu; „ Românii bucovineni în războiul pentru întregirea neamului”; „Mândria de neam” de Vasile Olinici; „Învățături împotriva comunismului”; „Arcașii” de F. Doboș; „Societatea pentru cultura și literatura română din Bucovina” de Ion Negură; „Semănătorul” (poezie) de Alexandru Vlahuță; „Biruința agricultorilor din insula Jerséy” de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al nouălea bandă desenată cu subiecte plasate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), Albin Stănescu (care îl preia pe haiducul Miu-al-Florilor creat în 1968 de către Ioan Deak-Cluj, dar se implică și în scenarii realiste ca August fierbinte în 1974, Arcașii lui Ștefan cel Mare în 1969 pe scenariul lui C. Anton, Căpitanul lui Mihai Vodă Viteazul pe scenariul lui Petre Luscalov, Paloșul neînfrânt pe scenariul lui Mihai Stoian din 1988, ori excelentele albume Neînfrânții și Din zori de istorie, pe
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a-L vedea pe Dumnezeu este mortal pentru oameni (A. Besanson, 1996). O tratare deosebită, a imaginii feminine, pe care o găsim în sanctuarele Paleoliticului superior, o constituie oranta, potrivit descoperirilor la Galgenberg, Geissenklösterle, poate și la Laussel (așa-numitul arcaș), dar și pe ceramica sau în arta statuară eneolitică. Nu putem omite semnele care aveau rolul de a marca, prin triunghi și romb, imaginea stilizată a divinității feminine, care naște și hrănește. În acest sens, credem că pandantivele ce formau
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
dactilografia. Vă anunț că de 2 luni am fost transferat la Fondul Memorial și Documentar „Simion Florea Marian” - Secție a Muzeului Județean. Este foarte mult de lucru aici, de organizat; un vast câmp de studii. Muzeul, aflat în coasta hotelului „Arcașul”, e la 5 minute de casă. Sunt singur, înconjurat de livadă și ciripit de păsărele la diverse „instrumente”. Printre volumele fișate, am găsit unul intitulat „Psyche”, traducere de Mihai Bonacchi, din Lucius Apuleius, apărut la Ig. Haimann, librareditor, București, 1890
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]