2,333 matches
-
prezintă atât caractere arhitecturale tipic muntenești, cât și ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidențiază influența arhitecturii moldovenești. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru. Tabloul votiv al bisericii îl înfățișează pe voievodul-ctitor Matei Basarab. "Casa Domnească" are arcade pe masive de zidărie la parter și arcade mai numeroase, sprijinite pe coloane cilindrice, la etaj, fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectură civilă anterioară secolului al XIX-lea care se păstrează în București. Turnul-clopotniță este încorporat în zidul de
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidențiază influența arhitecturii moldovenești. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru. Tabloul votiv al bisericii îl înfățișează pe voievodul-ctitor Matei Basarab. "Casa Domnească" are arcade pe masive de zidărie la parter și arcade mai numeroase, sprijinite pe coloane cilindrice, la etaj, fiind unul dintre exemplarele rare de arhitectură civilă anterioară secolului al XIX-lea care se păstrează în București. Turnul-clopotniță este încorporat în zidul de incintă, în jumătatea laturii sudice a acestuia. Nivelul
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
chiar că aceasta îi lipsește și interesul este pur pitoresc. E zidită din piatră de munte tencuită. Turla e din scânduri așezate vertical, iar acoperișul este din tablă. Interiorul este în stare bună. Intrarea se face printr-o tindă cu arcade în fata căreia acoperișul se lățește, rotunjindu-se spre a adăposti pe credincioși. Biserica e boltită și zugrăvită, pictura însă nu e așa de bine conservată ca cea din exterior și pe alocurea este ștearsă sau înnegrită. Este interesantă mai
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
30, Editura Aletheia, 2001; Poeții revistei Echinox, Editura Dacia, 2004; Poem pentru orașul natal, Editura George Coșbuc, 2005; Un copac de sunete, Editura Eikon, 2006, ediție bilingvă; Rodica Botezatu-Poetree (Antologie de poezie în română și engleză), Editura Mesagerul, Bistrița, 2007; Arcade, Editura Ardealul Târgu Mureș, 2008, Andrei Moldovan-Pretexte. Antologie, dicționar de scriitori din Bistrița-Năsăud, Editura Eikon, 2008 Al nouălea cer, Antologie a Grupării de scriitori Litera Nordului, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2009; Din lirica românească de dragoste, Editura, Ardealul”, Târgu-Mureș, 2010
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate. oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă. Peste apa văii Hășdate există 4 punți. Prima punte
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a. Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc. Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m). Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
dintre cele mai meritorii. Temele iconigrafice și distribuirea lor este următoarea: în centrul bolții, medalioanele cu Domnul Savaot, O pantocrator; Maria Orantă (fără prunc), Sfântul Duh, în chip de porumbel; în registrul de mijloc, sunt zugrăviți, mucenici, în cadru de arcade pe colonete; după un chenar de panglică în val, se desfășoară ciclul Hristologic, în unele scene remarcându-se decorul arhitectonic. Lângă tâmplă un registru transversal reprezină pe Ioachim și Ana, Zaharia și Elisabeta, ș.a. Pe suprafața pereților vertical sunt redați
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
Vecchie) la nord, Aripa napoleoniana (Ăla Napoleonica) la vest și Procurațiile Noi (Procurație Nuove) la sud. Procurațiile Vechi se întind pe o lungime de 152 de metri de la Turnul cu ceas către Aripa napoleoniana, având un portic cu 50 de arcade cărora le corespund cele 100 de ferestre de la cele două superioare. Deși terminate în arc central, luminozitatea deschiderilor amintesc de stilul venețiano-bizantin al primei procurații, construită în secolul al XII-lea, în timpul dogelui Sebastiano Ziani (vizibilă în celebra pictură a
Procurațiile () [Corola-website/Science/333567_a_334896]
-
pentru elaborarea unui proiect pentru o nouă sală. Datorită unui efort susținut teatrul este redeschis pe data de 1 octombrie 1885, redevenind unul dintre principalele lăcașuri de cultură ale orașului. Pe fațada principală, deasupra celor trei porți așezate sub trei arcade, se ridică șase pilaștri masivi cu capetele în stil corintic; ei susțin un triptic în formă de triunghi. În interior a fost așezat basorelief intitulat "Construirea socialismului", realizat din piatră artificială, cu o lungime de 19 metri, iar la centru
Teatrul Clasic „Ioan Slavici” () [Corola-website/Science/322735_a_324064]
-
numărul 7, este găzduit de una dintre cele mai vechi case din oraș, construită în 1735, monument de arhitectură veche românească. Aspectul este de casă tipic musceleană, cu două caturi, cu fișor de lemn, ușor sculptați, ce se termină în arcade ondulate de zidărie, prelungit cu sală în consolă, cu stâlpi și pălimar din baluștri strunjiți de lemn, cu profilatură simplă din tencuială la ferestre, cu gârlici, în goluri arcuite sub foișor, și învelitoare de șiță. Unelte lucrate meșteșugit în lemn
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Marcus Pemfflinger a dispus construirea pasajului. Pasajul Scărilor, cunoscut și sub numele de “Zidul cu ace”, a fost construit din piatră și cărămidă și făcea legătura între Orașul de Sus și Orașul de Jos, prin două ramificații de scări și arcade ce înconjurau zidurile cetății din jurul Bisericii Evanghelice. Orașul de Sus era protejat printr-un zid de apărare, în două terase, înalt de circa 10 m, susținut prin contraforturi masive ce se sprijină în arcuri butante pe clădirile Orașului de Jos
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
provocările verbale s-au transformat în violență sub apă. Cu un minut înainte de final, la scorul de 4-0 pentru Ungaria, sovieticul Valentin Proposkov l-a lovit în cap pe maghiarul Ervin Zádor, care a fost evacuat din bazin cu o arcadă spartă. Mulțimea furioasă i-a amenințat pe jucătorii sovietici și poliția a intervenit. Ungaria a cucerit medalia de aur în cele din urmă. După competiție, Ervin Zádor și aproape jumătate din echipa maghiară s-au refugiat în Statele Unite.
Polo pe apă la Jocurile Olimpice de vară din 1956 () [Corola-website/Science/335490_a_336819]
-
inspirat" în proporție de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaș, supervizat de Antonescu. Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu. Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din granit roșu, a cărei boltă (cupolă) interioară este ornată cu un mozaic, acoperit cu foiță de aur, adus din Italia. Pentru placările exterioare
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
streașina largă” , data construcției lui corespunde cu cea a bisericii. “Turnul are baza pătrată, cu latura de 1, 47 m. pe aceasta se înalță 4 stâlpi legați câte 2 prin sistemul X al grinzilor de furtună. Deasupra galeriei simple fără arcade se înalță coiful piramidal până la 11, 70 m.” Sfânta Masă, de dimensiuni reduse, este din lemn de stejar cu picior din piatră. Crucea Răstignirii de asemenea este din lemn și are o înălțime de doar 15 cm. Clopotul se trage
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
evidențiate prin muluri orizontale deasupra soclului, precum și între parter și primul etaj. Clădirea avea deasupra sa muluri crenelate. Fațadele erau împărțite pe verticală de pilaștri care reflectau organizarea interioară a spațiului. Fiecare pilastru era terminat printr-un turn decorat cu arcade oarbe în plin cintru și cu un bulb mic încheiat printr-o săgeată. Fațada principală spre vest era compusă dintr-o parte centrală, încadrată de două părți avansate în formă de turn. În partea centrală, ușa largă de intrare era
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
fi în fața chivotului și a altarului. Locurile în galerii erau aflate pe o estradă din lemn ridicată treptat. Așa cum menționa arhitectul , acest aranjament era conform cu caietul de sarcini, care cerea ca toți credincioșii să poată vedea altarul și chivotul. Pereții, arcadele, balustradele și capitelurile coloanelor erau bogat decorate cu motive neo-maure. Suprafețele cupolei principale și ale cupolei absidei erau decorate cu modele geometrice formate din poligoane înlănțuite și numeroase stele ale lui David, de dimensiuni mici, iar tuburile erau decorate cu
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
din Transilvania" publicată de Atanasie Popa în Revista Institutului Social Banat-Crișana în 1942. Datând din secolul XVIII, biserica era deschisă de Atanasie Popa ca fiind o construcție de dimensiuni mari, frumoasă și bine proporționată. Turnul bisericii avea o galerie cu arcade, la baza fleșei având patru turnulețe. Pe latura de sud, biserica avea prispă. Biserica avea interiorul decorat cu o pictură frumoasă. Alături de acestă biserică, A. Popa prezintă și imaginea unei alte biserici de lemn tot din Mănăstireni. Conform autorului, această
Biserica de lemn din Mănăstireni () [Corola-website/Science/314911_a_316240]
-
este formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular. Fațada este neogotică, dar în partea superioară a acesteia apare o friză de triforii de stil neoromanic. Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în forma de triforii, iar tavanul este casetat, în spirit neorenascentist. Chivotul plasat în partea răsăriteană a edificiului este în formă de absidă semicirculară. În 1882, în Turnu Severin se înființează Atelierul de reparații vagoane și locomotive, avându-se în
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate și sisteme de pompe. Apolodor din Damasc a folosit baza a 20 de stâlpi din piatră, aflați la o distanță de circa 50 de metri unul de altul, aceștia fiind legați prin arcade arcuite impetuos din lemn din stejar. Picioarele din apele fluviului erau formate tot din blocuri din piatră cioplite, ascuțite în amonte și în aval, în formă de carouri, pentru a facilita trecerea curentului puternic al apelor Dunării. Dio Cassius consideră
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
superioare ("Musculus levator labii superioris") se inserează pe această margine. Marginea postero-superioară (temporală) este sinuoasă, convexă în sus și concavă în jos, ia parte la delimitarea fosei temporale, se continue prin marginea posterioară a procesului frontal și marginea superioară a arcadei zigomatice. Pe ea se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Marginea postero-inferioară este groasă și rugoasă. Pe ea se inseră mușchiul maseter ("Musculus masseter"). Marginea medială este dințată și se articulează în sus cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
pleoapei superioare ("Musculus levator palpebrae superioris"). Procesul temporal ("Processus temporalis") se află în unghiul posterior al osului zigomatic, se îndreaptă înapoi unde cu capătul său dințat se articulează cu procesul zigomatic al osului temporal prin sutura temporozigomatică ("Sutura temporozygomatica"), formând arcada zigomatică ("Arcus zygomaticus"). este străbătut de canalul zigomatic. Acesta ia naștere pe fața orbitară prin orificiul zigomatico-orbitar ("Foramen zygomaticoorbitale") și apoi se bifurcă în interiorul osului, formând 2 bifurcații ce se deschid pe fața laterală prin orificiul zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale") și
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
Parodontita sau boala parodontală reprezintă inflamația țesuturilor de susținere a dinților și este o leziune ireversibilă, care în timp duce la pierderea dinților de pe arcadele dentare. Parodontita este faza evolutivă și/sau complicația gingivitei. Înaintea termenului de parodontită se folosea termenul "parodontoză", denumire considerată greșită in prezent datorită descoperirilor recente . Termenul "parodontoză" definea în trecut boala ca fiind o leziune degenerativă.Termenul de "parodontoză" nu
Parodontită () [Corola-website/Science/313675_a_315004]
-
Lipsa tratamentului va accentua evoluția bolii și a pierderii dinților în scurt timp cu complicații ulterioare asupra procesului alveolar prin imposiblitatea protezării fixe, mobilizabile pe implante, sau mobile. Prin tratament se urmărește susținerea cât mai mult timp a dinților pe arcada. Tratamentul se efectuează întodeauna și de pacient prin igiena orala. Lipsa de motivație de igienă orală a pacientului implică decizia medicului spre anularea tratamentului. Tratamentul este controversat în literatura de specialitate. "Implantologia Dentară" recomanda ca tratament extracția și inserarea de
Parodontită () [Corola-website/Science/313675_a_315004]
-
desfășurarea ritualulilor de cult, loc de depozitare și schimb de mărfuri, dar și loc de recreere și plimbare. Această piață, avea diverse forme în funcție de configurația terenului, dar obligatoriu avea temple portice(suită de coloane unite între ele prin antablamente sau arcade), casa sfatului, teatre, altare etc.. Templul(sau casa zeului) reprezintă cea mai importantă construcție din arhitectura greacă.Până în perioada arhaică, ritualurile se desfășurau în jurul unui copac considerat sfânt, sau la intrarea unei grote, apoi a apărut ideea construirii unui loc
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]