2,333 matches
-
globale ale sistemului stomatognat. Se produce uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a doua mezializare a mandibulei. Tot în această perioadă, oasele maxilare cresc determinând spațieri interdentare: treme și diasteme. Această întrerupere a continuității arcadei este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
uzura dentară care asigură posibilitatea de proglisare a mandibulei și se realizează a doua mezializare a mandibulei. Tot în această perioadă, oasele maxilare cresc determinând spațieri interdentare: treme și diasteme. Această întrerupere a continuității arcadei este considerată normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
normală în cazul arcadei tempoare și este necesară pentru a crea spațiul de erupție al dinților permanenți, mai voluminoși. Distal de ultimul molar temporar se formează, prin creșterea maxilarului, un spațiu liber, denumit “câmp retromolar” necesar erupției primului molar definitiv. Arcadele dento-alveolare mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mixte se consideră din momentul în care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În această perioadă se produce rizaliza dinților temporari și eliminarea lor de pe arcada dento-alveolară, ca și înlocuirea lor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care primul molar definitiv, de 6 ani, a realizat contactul ocluzal cu antagonistul său. Acest nou contact interdentar determină un nou nivel al planului de ocluzie, fenomen denumit “a doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În această perioadă se produce rizaliza dinților temporari și eliminarea lor de pe arcada dento-alveolară, ca și înlocuirea lor cu dinții permanenți, simultan cu creșterea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
doua înălțare fiziologică a ocluziei”. Arcadele dentare vor avea caracteristici de arcadă mixtă până la 12-13 ani, când șirul dinților temporari este perfect înlocuit de cel al dinților permanenți. În această perioadă se produce rizaliza dinților temporari și eliminarea lor de pe arcada dento-alveolară, ca și înlocuirea lor cu dinții permanenți, simultan cu creșterea oaselor maxilare pentru a asigura spațiul pentru dinții permanenți. Aceste spații de gabarit mărit rezultă din sumarea spațiului dintelui temporar cu tremele și distemele adiacente, care la arcada permanentă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de pe arcada dento-alveolară, ca și înlocuirea lor cu dinții permanenți, simultan cu creșterea oaselor maxilare pentru a asigura spațiul pentru dinții permanenți. Aceste spații de gabarit mărit rezultă din sumarea spațiului dintelui temporar cu tremele și distemele adiacente, care la arcada permanentă, nu mai sunt normale. Arcadele dento-alveolare permanente au formula 4 + 4 incisivi, 2 + 2 canini, 4 + 4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lor cu dinții permanenți, simultan cu creșterea oaselor maxilare pentru a asigura spațiul pentru dinții permanenți. Aceste spații de gabarit mărit rezultă din sumarea spațiului dintelui temporar cu tremele și distemele adiacente, care la arcada permanentă, nu mai sunt normale. Arcadele dento-alveolare permanente au formula 4 + 4 incisivi, 2 + 2 canini, 4 + 4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
normale. Arcadele dento-alveolare permanente au formula 4 + 4 incisivi, 2 + 2 canini, 4 + 4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
4 premolari, 6 + 6 molari. Se consideră definitivate după 18 ani, când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
când s-a încheiat și erupția activă a molarului trei, dacă aceasta se produce. Pentru analiza arcadelor dentare permanente normale se utilizează parametrii intraarcadici, care cuantifică rapoartele dento-dentare din cadrul arcadei și parametrii interarcadici, care cuantifică rapoartele dentare dintre cele două arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
arcade în raport de ocluzie. 11.2. Parametrii intraarcadici sunt (Fig. 57): a) forma-arcadei în ansamblu, b) axele de implantare ale dinților, c) contactele interdentare proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei dentare are caracteristici individuale și se admite existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în arc de cerc între canini și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proximale, d) conturul liniei coletelor dentare, e) simetria reliefurilor coronare. a) Forma de ansamblu a arcadei dentare are caracteristici individuale și se admite existența corelației cu forma feței. Au fost efectuate mai multe încercări de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în arc de cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de sistematizare a posibilităților în ceea ce privește forma arcadei. IZARD desemnează 6 posibilități: - eliptică - cu o curbă în arc de cerc între canini și o curbă largă la nivelul premolarilor și molarilor care au o oarecare convergență la nivel molar; -hiperbolică - specifică arcadei mandibulare, având formă de “V” cu vârful puternic rotunjit, o curbă frontală strânsă între cei doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
doi canini, premolarii și molarii fiind aranjați liniar după două linii divergente spre distal; -în “U” - un arc de cerc între cei doi canini, premolarii și molarii aranjați rectiliniu în două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind cele mai frecvente; -arcadă în semicerc - specifică dentiției temporare; -parabolică - ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și divergența mai accentuată în zona distală - ovoidală - asemănătoare cu cea în semicerc dar, la nivelul premolar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și divergența mai accentuată în zona distală - ovoidală - asemănătoare cu cea în semicerc dar, la nivelul premolar, grupul dinților laterali capătă un aspect mai rectiliniu. Pentru a examina forma arcadei se trasează două linii (fig. 58): -prima unește marginile incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular al dinților laterali; - a doua unește cingulumul dinților frontali cu vârful cuspizilor orali ai dinților laterali. b) Axele de implantare La maxilar există
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proximale Se analizează conturul ariilor de contact și ambrazurile care înconjoară ariile de contact. Ariile de contact (fig. 62) sunt zone ale suprafețelor proximale prin care se realizează contactul între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o arcadă. Au ca rol funcțional dispersia rezultantei orizontale a forțelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel protecția la suprasolicitare a parodonțiului. Au și rolul de a proteja papila interdentară de impactul cu fragmentele alimentare. Ariile de contact sunt situate la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contact. Ariile de contact (fig. 62) sunt zone ale suprafețelor proximale prin care se realizează contactul între dinții vecini și în ansamblu, continuitatea șirului dentar dintr-o arcadă. Au ca rol funcțional dispersia rezultantei orizontale a forțelor ocluzale în lungul arcadei, asigurându-se astfel protecția la suprasolicitare a parodonțiului. Au și rolul de a proteja papila interdentară de impactul cu fragmentele alimentare. Ariile de contact sunt situate la nivelul maximei convexități a fețelor proximale ale celor doi dinți vecini. Trebuie să
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contact. Nu dorim să se creeze iluzia că acest contact interproximal poate avea orice dimensiune. Când reconstituim terapeutic aria de contact o vom face individualizat ca o contraimagine a ariei de contact a dintelui vecin și în raport cu situația reală din cadrul arcadei. Ideal, suma suprafețelor tuturor ariilor de contact interdentar este de 0,064 cm2. In ceea ce privește plasamentul, conform situării maximului de convexitate a fețelor proximale, ariile de contact se deplasează de la frontali spre laterali, din treimea incizală și vestibulară spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fie la nivelul coletului anatomic reprezentat de joncțiunea smalț-cement. Linia coletelor este sinuoasă și rezultă din continuitatea contururilor gingiei marginale cu cele ale gingiei interdentare. Gingia marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal. ]n ansamblul arcadei, linia coletelor prezintă caracteristicile (fig. 66): -sinuozitatea sa scade spre distal; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este mai exprimată decât curbura de pe fața distală a dintelui vecin, mezial; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este cu un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de pe fața mezială a unui dinte este cu un mm mai, accentuată decât pe fața lui distală. Această diferență este o adaptare compensatorie la înclinările dinților. e) Simetria reliefurilor coronare este necesară pentru a realiza în formă și volum a arcadelor dentare. La nivel proximal simetria se realizează prin faptul că fețele proximale vecine ale dinților adiacenți constituie imaginea în oglindă a uneia față de cealaltă. Este necesară pentru a crea maximul de convexitate la nivel comun, în scopul realizării contactului ariilor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzal; -ambele categorii de cuspizi devin mai rotunjite spre distal, diferența de înălțime scade, fața ocluzală se orizontalizează la nivelul ultimului molar; -profunzimea foselor scade distal antrenând și diminuarea înălțimii crestelor marginale. 11.3. Parametrii rapoartelor dento-dentare interareadice Contactul dintre arcadele dentare maxilare și mandibulară se cuantifică în cadrul relației de ocluzie. Termenul de “ocluzie” provine de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter orientativ, de trimitere la relațiile ce se stabilesc între cele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
maxilare și mandibulară se cuantifică în cadrul relației de ocluzie. Termenul de “ocluzie” provine de ia latinescul “ocluzia” = a închide, și în vocabularul stomatologic actual nu are decât un caracter orientativ, de trimitere la relațiile ce se stabilesc între cele două arcade dentare când acestea vin în contact. Termenul corect este de “relație de ocluzie” și reprezintă suma rapoartelor inter-arcadice în contact static și dinamic. Contactul ocluzal static este independent de relația mandibulo-craniană (V. Burlui). Această referire la relația mandibulo-craniană ne obligă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de relație interarcadică (de ocluzie): -relație de ocluzie cu interscuspidare maximă (R.I.M.); -relație de ocluzie centrică (R.O.C.). Relația de ocluzie cu intercuspidare maximă este relația inter-arcadică în care se stabilește un contact maxim posibil stabil între cele două arcade, mandibula fiind în relație centrică față de baza craniului. În intervalul normalității există și situații în care mandibula, ocupând poziție centrată față de baza craniului, determină la nivel ocluzal contacte dento-dentare stabile, dar care nu coincid cu cele din intercuspidarea maximă, realizând
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu baza de 1 mm și înălțimea de 0.2 -1,75 mm, care a fost denumit “triunghiul de toleranță” al lui Speergi (fig. 69). La 13% din cazuri, când mandibula este în relație centrică, este posibil de realizat între arcade numai RIM, neexistând toleranța long centricului. În astfel de situații se definește “point centric”. Clinic, se întâlnește o formă anormală de relație ocluzală care exprima o obișnuință incorectă și care se încadrează în relația ocluzală și anume “relația ocluzală habituală
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]