911 matches
-
am și început să văd cu proprii mei ochi și știu că sunt unul din grup... Așa cum se așteptase, tranziția se făcu brusc. Degetele mai mici, ale celei de-a doua perechi de mâini, se mișcară, iar umerii fragili se arcuiră. Grosvenor se întoarse apoi din nou spre fiinta-mamă. Experiența i se părea atât de reușită, încât se simțea gata să facă pasul cel mare, menit să-l pună în legătură cu sistemul nervos al unei ființe-pasăre. Și de data aceasta își atinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
nu are cum să zboare peste noi și să se ducă direct de la Ardud la Beltiug!... Să zboare peste noi, s-a mirat Zoli, să zboare?... De atunci, a rămas cu ideea că fîșia de asfalt ar putea să se arcuiască peste comună, ca să aterizeze și să se Întindă În altă parte, sub roțile altor mașini. Ăsta era Zoli... Puteai să te joci cu el românește, dar și să Înveți cu el limba maghiară, și cînd era de față, și cînd
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Dionisie Duma (semnatarul volumului Aceste zile... / These days..., Arhip Art, Sibiu) nu este lipsit de talent, dar face din originalitate un scop în sine, astfel încât ajunge la formulări extravagante și obscure, de genul: „Buzele tale / subțiri lame / de brici, se arcuiau / în acoladă / lăsând să se / vadă dinții de iepure / sălbatic.“ Dacă acesta este portretul iubitei, mare curaj trebuie să aibă bărbatul care sărută o asemenea arătare. Iar dacă nu este al iubitei - al cui este? Un răspuns la această întrebare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nevoie de explicația cu alimentația consistentă? Exista riscul ca vreun cititor să creadă că Agripina ajunsese împlinită la trup din cauza unei alimentații inconsistente? Cum poate fi o gură înconjurată de buze? Gura nu este formată din buze? Dacă buzele sunt arcuite, fie și ușor arcuite, nu înseamnă că există două semicercuri și nu doar unul, cum crede romancierul? Pe de altă parte, ce înseamnă „a degaja buchete de zâmbete“? Zâmbetele se desprind de pe buze, se adună în buchete și încep să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a slăvitului Alah, puterea Cuceritorilor a trecut În mâinile unui singur om! Putere și credință celui care s-a dovedit mai puternic decât Cei Patru! - Putere și credință! repetară Cuceritorii. Alexandru coloră repede chipul, găsi un albastru intens pentru ochi, arcui cu negru sprâncenele și contură umerii lați. Ștefănel scoase sabia Încrustată cu perle și o ridică, cu ambele mâini, deasupra capului. Cuceritorii izbucniră În urale, iar mulțimea aplaudă, fără să știe de ce. Un grup de cincizeci de ieniceri din garda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
că-i știu povestea, sub hidoșenia lui eu văd ce-a fost odată, adică pe băiatul inteligent, cu ochii iscoditori și ageri, plăcut la chip, sfios și totuși, acum, răpus de ghearele necruțătoare ale nebuniei. O nebunie cruntă care-l arcuiește și-i cutremură trupul, spasmodic... La noi vine mereu o femeie tristă ca un cimitir. Își șterge mereu ochii cu un colț de basma curată, de parcă acum a scos dintr-o ascunsă ladă de zestre. Femeia e de o curățenie
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
fugărit de un vânător beat, care îl amenință cu pușca. Urmările sunt tragice: copilul frumos și inteligent de altădată e „masiv, are chipul tâmp și un rânjet de hienă i s-a întipărit pe buze (...) O nebunie cruntă care-l arcuiește și-i cutremură trupul, spasmodic...” Cu toate acestea,Ostiță nu face parte din categoria personajelor malefice, de care vom vorbi ceva mai încolo. Oarba este și ea o victimă - a senectuții.Văduva unui bărbat - moș Dumitrache - fost vătaf pe moșia
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
și misterul luminii... Numai așa am rămas un timp al vieții desfrunzit de culorile apăsătoare. Numai așa, numai așa... LA CAPĂT DE VIEȚI d-lui actor Ovidiu Cuncea Prin ploile albe săruturi de nopți spânzurate Voci sărutând în taină iubiri arcuite de timp. Resemnare în umbra visată-n lumina ochilor ce-mi hăcuiseră de mult sufletul. Și toate cețurile mi se prelinse pe trupuri și toate nesomnurile mi se robise în gânduri. Și toate numai pentru un asediu la capăt de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de căcat; care ar fi reușit să trezească tot cartierul, nu doar părinții, dacă nu aș fi apăsat-o ușor, atenție, ușor cu genunchiul, cât să nu înceapă să vibreze urlând, dar nu prea tare, ca nu cumva să se arcuiască și să sară în partea cealaltă, provocând tunete, nu zgomote, în timp ce cu mâna cealaltă trebuia să ridic ușor de poartă, ca nu cumva, odată deschisă, să o ia la vale hârșâind infernal tot pietrișul de pe caldarâmul din curte. Te-ai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
două, porni spre el ca o vijelie, săltă cazmaua, ținînd-o dinspre partea metalică și se răsti la el de departe: Las' că-ți arăt eu ție, fărmătură ce ești! Bărzăunul însă, cît era el de mic și de neînsemnat, se arcui deodată și sări pe o margine de zid, unde era mai în siguranță. Ce vrei, tu? Nu te-astîmperi? căă... De ce m-ai făcut "găinușă", mă? Da tu de ce m-ai făcut "prost"? și începu iar să se strîmbe la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Înghesuit pe locul 38. În curând trenul va scrâșni (nu, ăsta e un loc comun!). În curând trenul va icni (sec). În curând trenul va porni (așa rău am ajuns...). În curând trenul se va încorda, ca animalele care se arcuiesc de spate, înainte să muște din necunoscutul clipei următoare (lasă, că merge...). Și eu cu el. (Ca și cum m-ar duce în Antarctica trenul ăsta...) Alex. Portret online. Save as... ema: te cheamă alex, pe bune? alx: yap ema: mi-a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
că vreodată va veni. Sau cam așa ceva. Trec câteva minute și fiecare dintre ele cară un bolovan din Everest. E liniște. Doar vocile unor vecini se mai aud, slab, prin pereți. Apoi nebuna țâșnește din nou și fundul ei se arcuiește, în căutarea unui falus imaginar. Hai nele ei fâșâie cu prea mulți decibeli, în timp ce un picior i se smucește, parcă animat de o viață proprie. Piciorul se cațără pe trupul actorului de cursă lungă. Cred că e o glumă. Sunt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Merge în baie. Cabina de duș e mică și claustrofobică. Arată ca un sicriu dintr-un film science fiction de prin anii șaptezeci. Un sicriu vertical. De faraon cosmonaut. Nebuna intră în spa țiul strâmt și tot corpul ei se arcuiește atunci când apa îl lovește brutal. Începe să plângă încet. Abia acum învață să plângă. Lacrimile ei sărate se pierd în cas cada de apă transparentă care o acoperă, și plânsul ei devine din ce în ce mai puternic și mai sonor și mai eliberator
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
felul în care Nissanul lor apare în povestea asta, plină de oameni bântuiți de coșmaruri. Un director de mar keting, foarte arogant, o să-și ridice o singură sprân ceană. Sus. Foarte sus. Mai sus de frunte. Sprânceana lui se va arcui într-un fel cu totul neobișnuit. În mod sigur, eu o să am senzația că sprânceana aia a plecat de pe fața lui. Un capăt al sprâncenei o să-i călă torească până într-unul dintre golfurile cheliei. Iar direc torul de marketing
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
sub fundul ei, și acum două dintre degetele mele ating și pătrund anusul ei ud, și acum tot sexul meu e înăuntrul ei, iar ea nu știe că toate astea se întâmplă numai și numai în închipuirea mea, ea se arcuiește și vine în întâm pinarea sexului meu, care a intrat în ea până la capăt, și capătul sexului meu pulsează violent înăuntrul ei. Rămân acolo. Stau acolo. Prostii. Adică bullshit. Toate astea se petrec doar în închipuirea mea. Nici măcar nu mi-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ca pana corbului care-i cădea pe spate, până aproape de brâu, ochii negri ca mura coaptă emanau o privire blândă, avea gropițe în obraji, iar expresia feței radia de un zâmbet înspăimântător de frumos. Un nas mic, sub care se arcuiau sculptate buzele, apoi bărbia mică încă de adolescentă. Nu era prea înaltă, statura potrivită pentru vârsta ei, un corp fragil care se unduia ca spicul grâului dat în pârgă. Mersul îl avea sprinten ca de căprioară. Directorul i-a dat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
maioneza și toate celelalte... Îmi închipui că povestea ți se pare nostima, zise Șam. — Ba nu, deloc! se împotrivi Adrian în timp ce Șam, suspicios, îl țintuia cu privirea. Deloc! repeta el, scuturând din cap viguros, insă buzele păreau să i se arcuiască într-un zâmbet. — Mă duc să pun ceva pe mine, spuse Eleanor. Mai rămâi un pic, Șam? Cam o jumatate de oră. — Perfect. Mă-ntorc într-o clipă. Hai, că nu te-am mai vazut de secole. Păi nu, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
el, cu voce plină. Așa te vreau, domnule! Așa să fie, admise el. Îi deschise portița, făcu un pas-doi, dincoace de ea, pe trotuar, și-l invită Înlăuntru, nu Însă prin viu grai, ci, printr-un gest mai original. Anume, arcuindu-și mâna dreaptă, cu multă drăgăleșenie, pe după mijlocul său. El Îi răspunse cu același gest, arcuindu-și mâna stângă, pe după mijlocul ei, și simți, cum, Întregu-i trup, miroase a mirodenii de grădină, proaspete, și-a vino-ncoa. Și au traversat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
făcu un pas-doi, dincoace de ea, pe trotuar, și-l invită Înlăuntru, nu Însă prin viu grai, ci, printr-un gest mai original. Anume, arcuindu-și mâna dreaptă, cu multă drăgăleșenie, pe după mijlocul său. El Îi răspunse cu același gest, arcuindu-și mâna stângă, pe după mijlocul ei, și simți, cum, Întregu-i trup, miroase a mirodenii de grădină, proaspete, și-a vino-ncoa. Și au traversat, astfel, aleea, ajungând În partea opusă a casei. Acolo, sub un vișin mare, rotat, cu o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
de dorința de a-și perpetua specia...” „Îhâm”, Îngână, ondulându-se cămașa de noapte aflată acum undeva În dreapta sa... „Ei atunci”, se Învioră Noimann, „să trecem la treabă...” Și În timp ce Îngâna aceasta, trupul lui, printr-un efort de voință, se arcui țâșnind În aer, prinzându-se de pânza ce Începu să geamă jalnic și să se dezumfle... „Te-am prins”, reuși să mai articuleze medicul, după care evenimentele se derulară cu o repeziciune uluitoare. Strângând În brațe cămașa de noapte, Noimann
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Înaltă-n vânt te frângi, să mă aștern O, iarba mea din toate mai frumoasă. Noroasă pata-aceasta de infern! Dar ceasul - sus; trec valea răcoroasă. SECOL Răsărit al crestelor de păsări, Steme nicăiri în fâlfâit, Bântuie, când soarelui voit Arcuite pajurile cățări. Seceri dintre secete-au sclipit! Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, Anulare unor albe timpuri, Sub arginții muntelui orbit. MARGINI DE SEARĂ Pendulul apei calme, generale, Sub sticlă sta, în Țările-de-Jos. Luceferii marini, amari în vale; Sălciu muia
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vârfuri stelelor la fel. Șapte semne, puse ciclic: E ADDENDA ELAN Sunt numai o verigă din marea îndoire, Fragilă, unitatea mi-e pieritoare; dar Un roi de existențe din moartea mea răsar, Și-adevăratul nume ce port: e unduire. Deci, arcuit sub timpuri, desfășur lung țesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare, Și blondul șir de forme, urcând din soare-n soare, În largurile vieții revarsă un trecut. Din călătoarea undă, din apele eterne, Îmi însușesc veșmântul acelor care mor, Și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vreme de un minut. Ceilalți Îl observau În tăcere, ca și cum așteptau un miracol sau permisiunea de a respira din nou. — Carax. Interesant, a murmurat pe un ton impenetrabil. Am Întins din nou mîna, ca să-mi recuperez cartea. Barceló și-a arcuit sprîncenele, Însă mi-a Înapoiat-o cu un zîmbet glacial. — Unde ai găsit-o, puștiulică? — E secret, am replicat, știind că tata probabil zîmbea În sinea lui. Barceló s-a Încruntat și și-a Îndreptat privirea spre tata. — Amice Sempere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
legată de predilecția sa erotică pentru efebi musculoși din lumpenul cel mai viril și de Înclinația de a se Îmbrăca precum Estrellita Castro. — Dar dacă don Federico nu le are cu stilourile? am Întrebat eu cu divină inocență. Tata Își arcui o sprînceană, temîndu-se poate că acele zvonuri ponegritoare Îmi pervertiseră nevinovăția. — Don Federico se pricepe oleacă la tot ce este german și e În stare să facă și un Volkswagen, dacă e nevoie. În plus, ar trebui să vedem dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cu aceeași hotărîre ce mă călăuzea și pe mine: salvarea cărții. La Început am crezut că Îmi aminteam ruta pe care o urmasem la prima vizită În acel loc, de mînă cu tata, Însă curînd am Înțeles că Întorsăturile labirintului arcuiau culoarele În volute cu neputință de amintit. De trei ori am Încercat să urmez un traseu pe care am crezut că-l memorasem, și de trei ori labirintul m-a Întors În punctul de unde plecasem. Isaac mă aștepta acolo, zîmbitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]