KorAP: Find »[drukola/base=arendaș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...100 >

2,478 matches

Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928

pe proprietarii moșiilor ori administratorii (vechilii) acestora pentru a se pune de acord asupra stingerii protestului ce pe alocuri devenise extrem de violent. Avându-se în vedere mijloacele de transport existente la nivelul anului 1907, discuțiile dintre prefect și proprietarii ori arendașii au avut loc pe parcursul a două zile: 19 și 20 martie 1907. Toate declarațiile pe proprie răspundere ale convocaților au fost strânse într-un dosar special căruia, încă de atunci, i s-a dat numele: „Declarațiunile Proprietarilor și Arendașilor pentru

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
ori arendașii au avut loc pe parcursul a două zile: 19 și 20 martie 1907. Toate declarațiile pe proprie răspundere ale convocaților au fost strânse într-un dosar special căruia, încă de atunci, i s-a dat numele: „Declarațiunile Proprietarilor și Arendașilor pentru îmbunătățirea soartei țăranilor”. Trebuie spus că munca în clacă pe marile moșii nu se făcea, chiar și pe atunci, în mod haotic ci în urma unei Legi a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
munca în clacă pe marile moșii nu se făcea, chiar și pe atunci, în mod haotic ci în urma unei Legi a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că această lege nu era adesea respectată de către arendași, în mod special, a condus la gravele frământări ale anului 1907. b. Ce înlesniri ofereau țăranilor vasluieni proprietarii și arendașii Pentru a afla unele facilități și majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
a învoielilor agricole ce, uneori, era schimbată de la an la an. Faptul că această lege nu era adesea respectată de către arendași, în mod special, a condus la gravele frământări ale anului 1907. b. Ce înlesniri ofereau țăranilor vasluieni proprietarii și arendașii Pentru a afla unele facilități și majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în ordinea pe care am găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
majorări de tarife pentru muncile agricole, vom cita din declarațiile depuse la dosar în ordinea pe care am găsit-o și noi, de la prima filă până la ultima. Astfel, Frantz Chionig (nume românizat de autorul evreu al declarației; de fapt, König), arendașul moșiei Brodoc, declara că: „...pentru îmbunătățirea soartei sătenilor din acea comună”, oferea următoarele prețuri: „...40 de lei falcea (o falce moldovenească era egală cu 1,5 ha., n.a.) pământ arătură (...)”, iar „...pentru 40 de prăjini de secere ofer 24 de

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
la suhat suma de 24 de lei, din care țăranul trebuia să-i lucreze patru zile cu carul socotite la 3 lei/ziua, și restul în numerar ce urma a fi plătit pe data de 8 septembrie (Sfânta Maria). Pretențiile arendașului nu se opreau aici; astfel, pentru o vacă la suhat cerea 12 lei, 8 lei pentru un gonitor (taur de prăsilă) și 6 lei pentru un mânzat (tineret taurin). Plata suhatului pentru aceste categorii de animale se făcea tot la

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
Dacă pentru boii la suhat accepta și o parte a plății în muncă, atunci pentru restul listei cerea numai bani. Deoarece prefectul își dăduse acordul asupra acestei învoieli, putem trage concluzia că înainte de revoltă fusese și mai rău de atât. Arendașul moșiilor Măcrești și Uncești (pe atunci sate componente ale comunei Bârzești) Berman Gutman, după ce se plângea prefectului că este în primul an de arendă, propunea și el niște prețuri considerate a fi avantajoase pentru țărani. Astfel, dacă pentru o pereche

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
absolut deloc, era „...dispus a da fiecărei familii câte 100 de prăjini (aprox. 1,8 ha., n.a.) cu prețul de 50 lei falcea în loc de 60”. Trebuie spus că aceste suprafețe erau date în sub-arendă, sau în dijmă, pentru care acest arendaș le mai cerea și alte servicii: „...locuitorii care vor lua pământ de hrană îmi vor face în comptul (contul, n.a.) prețului (de 50 de lei/falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
falcea, n.a.), câte 25 prăjini prașilă și 40 de prăjini seceră, iar restul îmi vor plăti în numerar”. Ca să ne facem o idee exactă asupra felului în care era exploatată fără milă munca țăranului român, am extras tot din declarația arendașului Gutman prețurile pe care le plătea subarendașului sau dijmașului clăcaș pentru lucrările agricole citate mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
mai sus: „...în loc de 0,50 lei prăjina de prașilă și 0,20 lei prăjina de seceră, le ofer 0,60 lei prăjina de prașilă și 0,25 lei de seceră”. Iată și calculul pentru cele 100 de prăjini pe care arendașul le acorda cu mare „larghețe” țăranului: dacă pentru această suprafață de aprox. 1,8 ha. clăcașul trebuia să plătească 60 de lei, de aici îi erau scăzute sumele rezultate din prestațiile de la prașilă, adică: 25 de prăjini X 0,60

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
X 0,60 lei/prăjina egal 15 lei și de la secere, adică: 40 de prăjini X 0,25 lei/prăjina egal 10 lei. Prin urmare, toamna, după culegerea recoltei de pe cele 100 de prăjini, familia subarendatoare trebuia să mai achite arendașului suma de 35 de lei. În toate aceste documente nu se spune nimic despre eventualitatea unui an agricol prost dar putem trage concluzia că toate contractele încheiate trebuiau respectate și de aici o altă mare nemulțumire a țăranilor care, adăugată

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
dar putem trage concluzia că toate contractele încheiate trebuiau respectate și de aici o altă mare nemulțumire a țăranilor care, adăugată celorlalte, a condus la marea revoltă populară din anul 1907. Pe verso-ul acestui document am găsit și reclamația arendașului Berman Gutman față de evenimentele petrecute pe moșiile Uncești și Măcrești. Iată ce adusese la cunoștința prefectului Eduard Ghica: „...am onoare a vă reclama că deși nu am avut nici o relație cu locuitorii acestor moșii, totuși au năvălit asupra curței și

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
să vie într-acolo (subl.ns.)”. La sfârșitul documentului, Gutman înainta prefectului și o listă cu sătenii considerați a fi instigatorii principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe care acest arendaș o acorda sătenilor era aceea că chiar dacă o familie lua în dijmă mai mult de o falce-standard, prestația în muncă era aceeași adică „...20 de prăjini prașilă la popușoi și 30 prăjini seceră”. Prețurile fixate pentru diversele munci agricole erau

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
18 lei falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între săteni și proprietari sau arendași, așa cum a fost cazul lui Octavian Grumăzescu, administratorul moșiei Șerbotești. Tot pe adresa instituției conduse de

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între săteni și proprietari sau arendași, așa cum a fost cazul lui Octavian Grumăzescu, administratorul moșiei Șerbotești. Tot pe adresa instituției conduse de Eduard Ghica sosea la data

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între săteni și proprietari sau arendași, așa cum a fost cazul lui Octavian Grumăzescu, administratorul moșiei Șerbotești. Tot pe adresa instituției conduse de Eduard Ghica sosea la data de 28 martie 1907 o reclamație trimisă de primarul comunei Bârzești, Neculai Chiochiu, în care se arătau următoarele nereguli

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
fost cazul lui Octavian Grumăzescu, administratorul moșiei Șerbotești. Tot pe adresa instituției conduse de Eduard Ghica sosea la data de 28 martie 1907 o reclamație trimisă de primarul comunei Bârzești, Neculai Chiochiu, în care se arătau următoarele nereguli comise de către arendașul moșiilor Uncești și Măcrești, Berman Gutman, cel care se plânsese la rândul său de devastările comise de o mână de țărani ai acestor sate: „Domnule Prefect, conform Ordinului verbal al Domniei Voastre dat în gara Buhăești, am respectul a vă

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
și pentru care nici până astăzi nu au primit plata (subl.ns.)”. Probabil, această adresă se voia a fi o justificare a devastărilor comise de către unii cetățeni ce înțeleseseră că numai astfel își pot face dreptate. În acest caz, reclamația arendașului evreu Gutman ce cuprindea și o listă nominală a vinovaților era lovită de ipocrizie. Dar, iată lista întocmită de primarul comunei Bârzești de la acea dată, primar ce avea să fie prins pe acest post și în timpul tragicelor evenimente din anii

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
Ungureanu, I.I. Iordache Baciu, Dumitru Șt. Baciu, Vasile C. Chelariu; Costache Ursachi, Vasile Țurcanu, Gheorghe Moruzi, Vasile Popa, Alexandru Țurcanu și Ioan C. Baciu”. Prin citirea atentă a acestor nume vom da și peste șase din cei pârâți prefectului de către arendașul evreu Berman Gutman. Alți proprietari și arendași ce au acordat mai de voie, mai de nevoie, facilități și prețuri ceva mai realiste pentru muncile prestate de țărani, au fost: Iorgu Motăș - răzeș de Oșești cu suprafață mare de pământ; N.

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
Vasile C. Chelariu; Costache Ursachi, Vasile Țurcanu, Gheorghe Moruzi, Vasile Popa, Alexandru Țurcanu și Ioan C. Baciu”. Prin citirea atentă a acestor nume vom da și peste șase din cei pârâți prefectului de către arendașul evreu Berman Gutman. Alți proprietari și arendași ce au acordat mai de voie, mai de nevoie, facilități și prețuri ceva mai realiste pentru muncile prestate de țărani, au fost: Iorgu Motăș - răzeș de Oșești cu suprafață mare de pământ; N. Lupașcu - proprietar al moșiilor Tatomirești, Măcrești și

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
și prețuri ceva mai realiste pentru muncile prestate de țărani, au fost: Iorgu Motăș - răzeș de Oșești cu suprafață mare de pământ; N. Lupașcu - proprietar al moșiilor Tatomirești, Măcrești și Gura Văii, com. Drăgușeni (acum, în jud. Iași); August Steiner - arendașul moșiei Frenciugi, com. Drăgușeni; Neculai Luchian - arendașul moșiei Crăciunești, proprietate a lui E. A. Pangratti domiciliat în București; G. Munteanu - arendașul moșiei Tomești Străjescu, com. Ivănești; Cristea Vaia - proprietarul moșiei de 312 fălci (468 ha.) a satului Mălosu, com. Lipova (acum

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
prestate de țărani, au fost: Iorgu Motăș - răzeș de Oșești cu suprafață mare de pământ; N. Lupașcu - proprietar al moșiilor Tatomirești, Măcrești și Gura Văii, com. Drăgușeni (acum, în jud. Iași); August Steiner - arendașul moșiei Frenciugi, com. Drăgușeni; Neculai Luchian - arendașul moșiei Crăciunești, proprietate a lui E. A. Pangratti domiciliat în București; G. Munteanu - arendașul moșiei Tomești Străjescu, com. Ivănești; Cristea Vaia - proprietarul moșiei de 312 fălci (468 ha.) a satului Mălosu, com. Lipova (acum, în jud. Bacău); Constantin Decuseară - arendașul moșiei

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
de pământ; N. Lupașcu - proprietar al moșiilor Tatomirești, Măcrești și Gura Văii, com. Drăgușeni (acum, în jud. Iași); August Steiner - arendașul moșiei Frenciugi, com. Drăgușeni; Neculai Luchian - arendașul moșiei Crăciunești, proprietate a lui E. A. Pangratti domiciliat în București; G. Munteanu - arendașul moșiei Tomești Străjescu, com. Ivănești; Cristea Vaia - proprietarul moșiei de 312 fălci (468 ha.) a satului Mălosu, com. Lipova (acum, în jud. Bacău); Constantin Decuseară - arendașul moșiei Căzănești; Gheorghe Palade - Pungești; Virgil Mironescu - Pungești; Brill Iosif Wechsler - arendaș Ghergheleu; Costache

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
Luchian - arendașul moșiei Crăciunești, proprietate a lui E. A. Pangratti domiciliat în București; G. Munteanu - arendașul moșiei Tomești Străjescu, com. Ivănești; Cristea Vaia - proprietarul moșiei de 312 fălci (468 ha.) a satului Mălosu, com. Lipova (acum, în jud. Bacău); Constantin Decuseară - arendașul moșiei Căzănești; Gheorghe Palade - Pungești; Virgil Mironescu - Pungești; Brill Iosif Wechsler - arendaș Ghergheleu; Costache Pănescu - Tufeștii de Sus și Draxeni; Z. Avramovici - arendașul moșiei Ciorâța, com. Șurănești; N.I. Bellu, procuratorul arendașului Ion Boanță - moșia Miclești. Acesta a înaintat prefecturii un

Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]