1,763 matches
-
zbătut pentru găsirea și negocierea unor contracte externe, ținîndu-i închiși pe deținuți peste 23 de ore pe zi în celule, cu consecințe nefaste asupra stării lor de sănătate fizică și mintală. Mai ales în penitenciarele din Capitală (Rahova și Jilava), arestații nu au posibilitatea să iasă la muncă nici dacă solicită acest lucru sau dacă îndeplinesc criteriile legale (să nu fie infirmi, bătrîni, bolnavi, arestați preventiv, recidiviști sau condamnați pentru fapte grave și cu pedepse de 20 ani sau pe viață
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de teama producerii unor evadări sau părăsiri ale locului de muncă (fapte pentru care sînt pedepsiți angajații, de la simplul gardian la comandant), de teama ca munca să nu fie considerată degradantă de către unii jurnaliști interesați, precum și prin fluctuația mare de arestați. În fapt, patronii unor firme care au solicitat angajarea unor deținuți și au fost refuzați de conducerea închisorii au declarat că motivele refuzurilor au fost cu totul altele, ținînd de neacceptarea unor ilegalități propuse de administrație (angajarea la "negru" a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor deținuți și au fost refuzați de conducerea închisorii au declarat că motivele refuzurilor au fost cu totul altele, ținînd de neacceptarea unor ilegalități propuse de administrație (angajarea la "negru" a unora, plata unor comisioane nelegale către direcție, trimiterea unor arestați la lucru la vilele unor persoane din conducerea penitenciarului etc.). Aceste practici imorale și ilegale nu se întîlnesc doar în închisori, ci și în alte medii militare, unde soldații sînt scoși la muncă la construcția caselor comandanților sau la firmele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor zile de pedeapsă, favorizînd astfel eliberarea înainte de termen, iar plata unei treimi din salariu permite acumularea unei sume de bani utile în momentul părăsirii închisorii Din aceste considerente, unele penitenciare au acceptat trimiterea la muncă a cît mai multor arestați. La Iași, de pildă, aproape jumătate din deținuți sînt scoși la munci în exteriorul închisorii, restul fiind fie bolnavi, bătrîni, recidiviști sau periculoși, fie refuzînd această activitate. O dată făcut public anunțul intrării deținuților pe piața forței de muncă, tot mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sporească veniturile prin vînzarea produselor efectuate; în al patrulea rînd, vor căpăta o calificare pe care o vor putea utiliza și după eliberare. Chiar dacă atelierele vor recompune noi relații de putere și noi surse de profit pentru unii angajați sau arestați "șmecheri", reducînd schimburile cu exteriorul, ele vor aduce evident un plus de umanitate, chiar și prin simplul fapt că munca în halele uriașe este preferabilă statului în pat în celule înguste lîngă numeroși colocatari. Din păcate, calificările oferite sînt toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
permite. Iar programul îi obligă mai întîi la muncile interne neplătite: amenajarea aleilor, a clădirilor, spălarea WC-urilor, curățarea cartofilor, spălatul vaselor, al podelelor etc. Ieșirea în viitor a penitenciarelor de sub tutela Ministerului de Justiție va schimba radical regimul muncii arestaților. În primul rînd, munca va fi efectuată pentru plata prejudiciilor aduse victimelor. Acestea se simt în prezent înșelate de statul care beneficiază de pe urma muncii deținuților ca urmare a prejudiciilor aduse lor. Victima va trebui să fie recompensată material pentru daunele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de pe urma pedepsirii infractorilor. La ora actuală, deși prejudiciat, tot statul plătește costurile arestării, iar acestea nu sînt deloc mici: hrănirea, cazarea, îmbrăcarea, asigurarea tratamentelor medicale, programele cultural-educative, paza și personalul toate acestea costă cîteva sute de euro lunar pentru fiecare arestat. Nici statul, nici cetățenii, nici victimele și nici condamnații nu au nici un beneficiu de pe urma închiderii în celule. Utilizarea lor la munci brute este consecința nu doar a inteligenței scăzute a infractorilor încarcerați, ci mai ales a inteligenței manageriale scăzute. Calificarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
după îndelungi rețineri a fost acceptată munca deținuților în căminele de bătrîni, handicapați și de copii, mai întîi la treburile administrative și apoi la cele de îngrijire a persoanelor asistate. Acest fapt a presupus nu numai o selecție atentă a arestaților, ci mai ales acceptarea individualizării pedepsei și renunțarea la tratarea tuturor la fel, indiferent de competențe, abilități și calificări. Pe măsură ce civilizația va intra tot mai adînc în structurile carcerale, arestații vor fi stimulați să lucreze în munci tot mai diverse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Acest fapt a presupus nu numai o selecție atentă a arestaților, ci mai ales acceptarea individualizării pedepsei și renunțarea la tratarea tuturor la fel, indiferent de competențe, abilități și calificări. Pe măsură ce civilizația va intra tot mai adînc în structurile carcerale, arestații vor fi stimulați să lucreze în munci tot mai diverse și mai complexe, iar ei vor reprezenta o sursă importantă de îmbogățire pentru victime, pentru penitenciare și pentru stat. În viitor, problemele care vor apărea în legătură cu munca deținuților se vor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dintre activitățile recreative rămase cel mai mult seduce televizorul. Știrile îi captivează nu atît pentru că îi țin conectați la lumea exterioară închisorii, cît mai ales pentru că îi informează despre viitorii clienți ai stabilimentelor și despre mersul proceselor unor colegi. Relația arestaților cu presa este una ambivalentă și tensionată 229. Transmisiunile unor știri sau reportaje din închisori pervertesc realitatea (așa cum o văd ei) sau ascund multe lucruri importante, maculîndu-le și mai mult imaginea publică, întărind stigmatizarea deja existentă. Anumiți reporteri sînt ținta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că își vor reabilita cu greu imaginea în urma unor acțiuni mediatice. Poate că interdicția utilizării telefoanelor mobile are rolul tocmai de a împiedica transmiterea unor înregistrări sau comunicate către presă. Obișnuită la periferia societății, închisoarea (prin indivizii care o populează: arestați sau angajați) este mai sensibilă decît alte instituții publice la apariția în presă a unor relatări despre ea. Dacă deținuții îi evită ei înșiși pe jurnaliști, fără să fie supuși unor constrîngeri, cadrele sînt obligate să refuze interviurile sau să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sprijinul celor de acasă (căci un necăutat e căzut automat în dizgrația colectivă), mulți încearcă să descrie cît mai plastic și mai convingător situația din interior, poveștile auzite și evenimentele cele mai interesante. Analiza scrisorilor trimise și primite de 5 arestați (3 bărbați și 2 femei) din penitenciarul Rahova ne relevă cîteva aspecte comune: un ton drăgăstos exagerat în relația cu soțul/soția și copiii; o relatare minuțioasă a atmosferei din celulă, a hranei, a comportamentului gardienilor, cu metafore și epitete
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dicționarele și cursurile fiind cele mai traficate cărți de la o celulă la alta. Cunoscătorii ajung rapid profesori apreciați, cerînd tarife mari de la necunoscătorii dornici să învețe (plata făcîndu-se cel mai adesea în țigări). Religia animă și ea timpul liber al arestaților, în primul rînd prin activitatea reprezentanților diverselor culte care împrăștie materiale și încearcă atragerea unor prozeliți. Martorii lui Iehova, adventiștii, penticostalii și mormonii vin cel mai des în penitenciare, teritoriu lăsat aproape abandonat de preoții ortodocși. De-abia din toamna
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să aducă tot felul de ajutoare, mai ales arestaților necăutați de familie, în virtutea celor spuse de Isus Hristos: "În temniță am fost și ați venit la mine" (Matei, XXV, 36). Într-o lume în care spaima pedepselor divine bîntuie mințile păcătoșilor arestați, preoții cu har reușesc uneori să ofere cel mai important suport moral 230. Paradoxal, credința în Dumnezeu este mai frecvent manifestată de locuitorii așezămintelor carcerale decît de cei care populează alte instituții libere. Dar menținerea preoților în poziții instituționale marginale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
primare conturează imaginea unei instituții total nerentabile. În Raportul de activitate pe anul 2003 se arată că statul a alocat aproape 4.000 de miliarde de lei pentru 42.000 de deținuți, revenind aproape 8 milioane lunar pentru custodia fiecărui arestat. Iar bugetul a fost suplimentat în anii următori, atît din fonduri publice, cît și private și din resurse proprii, în condițiile scăderii numărului de deținuți. Depășind cu mult plafonul de cheltuieli pentru alte categorii de persoane asistate (iar deținuții nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau Divanul Domnesc. Acesta se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu moartea înlocuind orice altă formă de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu moartea înlocuind orice altă formă de pedeapsă grea. De aceea detenția era premergătoare morții, indivizii aruncați în închisoare scăpînd greu cu viață. Dacă nu erau omorîți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
2-3 temniceri, care verificau zilnic (dimineața și seara) starea celulelor, pereții și închizătorile ușilor și raportau neregulile magistraților orașului. Detenția era de scurtă durată (de regulă, sub o lună), fiind însoțită frecvent de amenzi. Hrana o asigurau rudele și cunoscuții, arestații fiind vizitați fără aprobări speciale, singura limitare fiind cea a cantităților de băutură adusă: nu mai mult de un litru de vin și un sfert de litru de rom sau palincă pe zi. Cel mai dur regim de detenție era
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
singura limitare fiind cea a cantităților de băutură adusă: nu mai mult de un litru de vin și un sfert de litru de rom sau palincă pe zi. Cel mai dur regim de detenție era în cetățile marilor orașe, unde arestații erau ținuți în lanțuri și cătușe la mîini și la picioare. Ei erau însă permanent vizitați de preoți, care se ocupau și de educația lor. Urme ale locurilor de detenție mai pot fi văzute și astăzi în cetățile Sighișoarei sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu stea în arest mai mult de 4 zile fără să fie judecat îl plasează în rîndul celor mai importanți reformatori penali 248. Ceea ce este important de menționat, pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea închisorile erau întreținute fie de arestați (care își plăteau costurile detenției), fie de cetățenii milostivi, care le aduceau bani, alimente și îmbrăcăminte. Cutia milei din biserici strîngea donații care erau distribuite conform unei vechi hotărîri a marilor ierarhi în ponderi dinainte stabilite, către deținuți, cerșetori și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
250. La insistențele lui John Howard, marele filantrop englez care a vizitat în 1780 închisorile românești din București și Iași în turneul lui prin cele mai importante case de detenție din Europa și Turcia 251, Mihai Șuțu a hotărît ca arestații să poată fi eliberați pe garanție, cu condiția să fie trimiși mai întîi la spătărie pentru a-i supune unei cercetări privind gradul de periculozitate publică, cei care garantau pentru ei urmînd să răspundă cu libertatea lor de purtarea liberatului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Craiova), pe lîngă ele mai funcționînd 14 închisori de județe, unde erau ținuți preventivii și cei cu pedepse scurte. În Moldova erau 2 temnițe (Tîrgu Ocna și Iași) și 13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea a fost prima amenajată după noile reorganizări
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de neglijență erau pedepsiți cu bătaia sau chiar condamnați, iar singurele pedepse admise de Regulament pentru deținuți erau împuținarea porției de hrană, postul cu apă și bătaia de la 25 la 158 de toiage, aplicată de regulă în prezența celorlalți deținuți. Arestații erau scoși la munci la construcția drumurilor și a sistemelor de canalizare, iar cei din ocne la exploatarea sării. O treime din beneficii era primită de deținuți, o treime se vărsa la vornicie pentru cheltuielile de întreținere, iar alta intra
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vornicie pentru cheltuielile de întreținere, iar alta intra la bugetul statului. Ca încurajare la muncă, li se dădeau pînă la 50 grame de rachiu pe zi, iar duminica primeau 1 litru de vin. Regulamentele organice instituie pentru prima oară cazierul arestaților, închisorile fiind obligate să țină un registru, o "condică numerotată, scriptuită și jnuruită spre a se scrie în aceea tîlharii osîndiți spre pedeapsa ocnelor cu numele, porecla, fizionomia lor, fie și satul și ținutul de unde vor fi șezători acei vinovați
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zile la 2 ani, iar pentru femei: Schiturile Ostrov și Rătești. Una din cele mai importante măsuri pentru reformarea închisorilor a fost instituirea inspecțiilor, procurorii Curții apelative criminalicești fiind obligați să viziteze lunar temnițele, să se intereseze de soarta fiecărui arestat în parte și să facă un raport amănunțit despre starea închisorilor. Efectele acestei decizii s-au văzut imediat, rapoartele lui Constantin Moroiu 254 din Muntenia și ale lui Anastasie Panu255 din Moldova propunînd domnilor o serie de măsuri reformatoare (ventilarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]