13,008 matches
-
Asan, la 1185, aceștia au fost ajutați de populația de la nordul Dunării.36 Pentru mileniul I d.Hr., în spațiul viitorului stat Moldova s-a manifestat intens cultura carpică a dacilor liberi, atestată de existența a 230 așezări carpice, 32 cercetate arheologic. Carpii au fost în alianță cu vizigoții germanici, cu care au făcut, la începutul secolului al IV-lea, incursiuni la sudul Dunării, de unde adunau prizonieri creștini. Timp de un mileniu (secolul al III-a - al XIII-lea) teritoriul românesc a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se procesul de formare a poporului și limbii române. Populația locală, românească, este amintită în izvoarele istorice străine, în legătură cu desfășurarea unor evenimente politice care au cuprins și teritoriul Moldovei. Mai numeroase sunt izvoarele arheologice care atestă o locuire neîntreruptă a unei populații românești în legătură directă cu Imperiul bizantin, care dă un caracter romano-bizantin civilizației românești din ultimele secole ale mileniului I d.Hr. Resturile de cultură materială descoperite pe teritoriul Moldovei, inclusiv în zona
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numai românești!), se observă că în secolul al XIIIlea cele mai multe așezări ale comunităților locale polarizează spre centrul și nord-vestul Moldovei, unde condițiile naturale de apărare oferite de dealuri și munți erau mult mai favorabile față de zonele de la șes.38 Descoperirile arheologice din așezările bazinului inferior al Berheciului și al Dunavățului, în apropierea confluenței acestor ape, la hotarul dintre moșia satului Fruntești - Filipeni și Oncești, în satul Lozinca, pe versantul drept al pârâului Berheci și pe cel stâng al Dunavățului, la punctul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde ritul funerar este incinerația, la Poenești este atât incinerația, cât și inhumația. Semnificativ este faptul că în niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte aparținând altor populații, numai cele specifice carpodacice care reprezenta elementul autohton. Pe baza descoperirilor arheologice din zona Colinelor Tutovei și din zona bazinului Berheciului și Dunavățului se poate aprecia că în perioada prefeudală s-a păstrat populația autohtonă a cărei continuitate nu a putut fi pusă în discuție de populațiile migratoare. Populația slavă, spre exemplu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vlahia de lângă Rusia Kieveană!) se înmulțesc, fiind puse în legătură cu marea invazie mongolo-tătară de la 1241-1242. De asemenea, populația locală este atestată de un mare număr de așezări și necropole „situate îndeosebi în partea centrală și septentrională a Moldovei, cercetate prin săpături arheologice, confirm continuitatea tipului de locuință (de suprafață, bordei și semibordei), iar din necropolele cercetate rezultă generalizarea ritului de înhumare cu înmormântați depuși în poziție întinsă, cu brațele de-a lungul corpului și mâinile așezate pe piept sau abdomen, având orientarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitori pe Valea Dunavșțului și Dunaviciorului II. 1 Caracteristici ale așezșrilor din Colinele Tutovei. Așezșrile sezoniere și permanente de pe teritoriul comunei Filipeni Zona Colinelor Tutovei a fost locuită neîntrerupt încă din epoca neolitică, afirmație demonstrată de existența a numeroase descoperiri arheologice, inclusiv pe teritoriul comunei Filipeni, în 271 de puncte din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și funcționare socială, au existat alte forme de locuire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apărut satele Oțelești, Filipeni și Fruntești. în documentul din 1438 se vorbește de Dobreana ca parte din Poiana lui Coste Călugărul, întinsă de o parte și de alta a pârâului cu același nume. Nu avem niciun fel de date, nici arheologice, nici documentare, că Dobreana ar fi fost locuită înainte de secolul al XVIII-lea. La inițiativa proprietarilor, boierii Rosetti, s-a organizat, la locul numit ipotul lui Olaru un punct administrativ pentru strângerea și depozitarea recoltei, constând din magazii, grajduri și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din preistorie în „Vechea Civilizație Europeană” a însemnat, pe lângă o nouă tehnică de prelucrare a pietrei (șlefuirea, perforarea și înmănușarea), inventarea ceramicii și a meșteșugurilor casnice, prelucrarea primelor obiecte de aramă și aur, o civilizație sedentară, bazată pe horticultură.” Descoperirile arheologice de pe tot teritoriul românescă din epoca neolitică care începe cu aproximativ 7.000 ani î.Hr., dovedescă diversificarea ocupațiilor societății românești care își fixează așezările pe terasele înalte ale râurilor, în locuri mai greu accesibile, mai ușor de apărat în fața atacurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
271 d.Hr. nu au întrerupt legăturile populației daco-romane, formată în procesul de romanizare, cu Imperiul Roman, chiar dacă pe teritoriul fostei provincii Dacia și al dacilor liberi au pătruns populațiile migratoare. Ruralizarea populației și a vieții economice, confirmată prin descoperirile arheologice, revenirea la vechile forme de organizare socială - obștile sătești -, continuarea locuirii pe vechile teritorii în forme modeste sunt caracteristici ale procesului de formare a poporului român și a limbii române, autohtonii integrându-se definitiv romanității orientale. Formele modeste de existență
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unele localități din județul Vaslui, ceramică (oalăborcan) la Oncești - Bacău. Contrar afirmațiilor tendențioase ale unor istorici străini care neag practicarea agriculturii (cultura plantelor) de către români, până la formarea statelor medievale românești (secolul al XIV-lea), putem afirma, în baza izvoarelor lingvistice, arheologice, toponimice, că românii, în primul mileniu d.Hr. și în primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu se poate susține că românii în evul mediu au fost exclusiv păstori
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosind termeni de origine latină: a măcina, moară, a pisa, piuă, făina, care se cerne prin ciur, se amestecă cu apă, se frământă aluatul, se coace în cuptor, și se scoate pâinea, dar și plăcinta. Pe de altă parte, descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câțiva părinți creștini (Ion Cassian, Dionisie cel Mică - Exiguu, Ion Maxentiu), episcopii de Tomisă -Constanța - Bretanion și Teotim care au scrisă opere religioase, au organizat viața mănăstirească și au folosit în datare era creștină (calculată de Dionisie cel Mic). Descoperirile arheologice situate în timp la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului al II-lea d.Hr., aparținând culturii Dridu și Răducăneni, vorbescă despre o populație în mare parte creștină, care păstrează legături cu lumea ortodoxă, grecobizantină și cea rusească, folosind în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
purtat de echipele de dansuri populare. Prin lăzile de zestre, cei care le mai au, nu le-au aruncat, se păstrează încă obiecte de îmbrăcăminte lucrate în casă, artistic. X. 2 Dansul popular. Hora satului. Putem spune, în baza descoperirilor arheologice, a documentelor scrise păstrate, a studiului direct asupra comunităților umane rămase pe o treapt inferioară de dezvoltare, că dansul s-a născut odată cu omul, fiind o formă de manifestare a spiritului, de raportare la elementele naturale care-l înconjoară și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu mai vorbim de excelentele ediții de patrologie greacă și latină: despre cirenaici însă, nimic... Astfel încât reputația - deplorabilă, bineînțeles... - a anihilat dorința și voința de a face dreptate, care presupun lectura fragmentelor, mersul la sursă. Desigur, edificiul cirenaic evocă șantierele arheologice grecești din ziua de azi: resturi de recipiente risipite, triglife și metope pe jumătate îngropate în pământ, scări prăbușite, pietre desprinse din zid și împrăștiate, țărână și ierburi pârjolite acoperă ceea ce a fost splendoare și măreție altădată, iar acum seamănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
adunau acolo? Care le era programul? Care era raportul dintre munca intelectuală, discuție, mese și odihnă? Care erau finanțările - investiție și funcționare? Care erau bugetele și pentru ce posturi? Nu ne-a rămas nimic despre aceste chestiuni totuși esențiale... Săpăturile arheologice arată incontestabil o suprafață foarte importantă, un cost ridicat și o vedere superbă înspre Golful Neapolelui. Dovadă că epicurismul nu este echivalent în mod obligatoriu cu sobrietatea integristă a cinicilor, de exemplu. De la amfora diogeniană până la vila lui Piso este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și naturale la niște combinatorici de particule. Nimic deosebit, în afara precizării că teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca asupra filosofiei antice înseamnă a munci ca un arheolog pe un șantier de săpături devastat... Pietrele următoare - etica. Nici aici nu avem nimic cu adevărat nou: tropism hedonist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
o specificitate a gândirii lui Diogene din Oenanda. Unii o găsesc într-o mână de fragmente: desigur, prin el aflăm de existența clinamenului chiar în textele lui Epicur, dar lucrul acesta n-are nimic în comun cu o revelație, configurația arheologică face această informație interesantă pentru cercetători, dar ea nu-l transforma pe discipolul târziu într-un gânditor distinct de maestrul său; un mic text dezbate pe scurt asupra efectelor care-și preced cauzele în timp, dar nu găsim aici nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
muzică, retorică decât despre etică... Bibliografie exhaustivă a articolelor, adeseori în limbi străine, la paginile 393-407 - nici măcar zece articole despre Philodemos scrise în franceză! Cele câteva epigrame pot fi găsite, împrăștiate, în volumele lucrării Anthologie grecque, Belles Lettres. Despre săpăturile arheologice de la Herculanum, o lucrare veche, dar care se citește ca un roman polițist: Vie, mort et résurrection d'Herculanum et de Pompéi, de Egon Caesar, conte Corti, 10/18, 1963. Diogene din Oenanda, mai bine ilustrat, dispune din 1996 de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pacta cu accidentalul și particularul. Formele revelate ale poeziei stau mai departe, în suvenirea unei umanități clare: a Greciei, chenar ingenuu și rar, ocolind o mare. Intuiția acelui suflet e o favoare a zeilor. Excesul de umanism o întunecă. Voiajurile arheologice o amână. După așteptări, Barrés recunoscu în fine sufletul rătăcitor al Greciei deasupra insulei Delos, ștergîndu-se ca un oval de soare. Keats, neștiutor de greacă, avea preștiința Greciei. În acest Delos al poeziei ridicate, nouă sau veche, modernismul sună ca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
este. Muncitorul din construcții. Dorele, ne auzi, Dorele? Cum, nu-l știți pe Dorel? Dorel e ăla cu ciorapi & bocanci de sconcs, din alte ediții/episoade. |la, "șmecher" doar prin ricoșeu. Cu mult mai tare e aia, deh, cu situl arheologic. O reclamă de te doare-n șpiț. Mîrlănia întruchipată. Un profesor, ori arheolog, ce-o fi el, se teme, mai rău decît pentru viața lui, de spargerea ulcelelor, amfore etc pe care le-a dezgropat. Iar Dorel, muncitor pe șantier
Lumea reclamelor by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/6942_a_8267]
-
populară , Editura Enciclopedica, București, 1997, p.21: Olăria este dezvoltată de multă vreme în zona Argeș, cea de la Curtea de Argeș fiind de tradiție medievală. În acest centru se lucrau în trecut plăci de sobă smălțuiote, așa cum s-au descoperit în săpăturile arheologice, dovedind transmiterea unor modele de factură bizantina. O categorie de vase lucrate aici este cea a chiupurilor de mare capacitate, smăltuite în verde și decorate cu aplicații în relief. S-a lucrat în trecut olărie și la Pitești(ibid) 9
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
Dr. C.I.Istrati în Severinul de ieri și de azi . în Oltenia , studii, documente, culegeri, seria a III a an VII, 2003, nr.1-2, p. 163.; idem cap.Muzeul Național Dr. C.I.Istrati din Tr Severin (1924-1949), în vol. Vestigiile arheologice și Tradiții culturale, EdituraAutograf, MJM, Craiova, 2009, p. 33-47 23. Titu Dinuț, op.cit p. 260-264 ; Ion Părtenie, op.cit p. 37. 24. Corneliu Ioan Bucur, Tezaure Umane Vii, Editura Astra Museum, Sibiu, 2006, p.1-2 25.Tudor Octavian, Pictori
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
publicate, peste 200 de articole, comunicări științifice și conferințe interne și internaționale. Din lucrările Domniei sale evidențiez câteva jaloane : preemțiunea dacică - cu trimiteri la marii istorici ai antichității: Strabon, Pliniu cel Bătrân, Johannes Magnus Gothus, Pitagora, Pindar, Vergilius Maro, etc., mărturii arheologice, consemnări literare, etc. Citez: „dreptul daco-getic este unul de preemțiune. Este un drept universal acceptat și recunoscut. Și acest drept nu se negociază cu nimeni“. „Cazul Basarabia trebuie să devină o problemă de conștiință a umanității moderne” pentru că, spune anterior
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
numai specialiștilor în Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului capitole cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Situl eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni. Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
5, 8: „Trei sunt care mărturisesc pe pământ: Duhul și apa și sângele”. De reținut că toate aceste trei sunt elemente ce țin de Sfânta Euharistie și tot pe baza lor se constituie și „etnicitatea euharistică”. Printr-o analiză istorică, arheologică, agriculturală, folclorică și teologică, Părintele Profesor Ilie Moldovan extrage elementele definitorii ale unei „liturghii cosmice” în spațiul (stră)român carpatic. Ultima parte a cărții este dedicată, într-o alternanță de elemente optimiste și pesimiste, modului în care poate fi perpetuat
PREOT ILIE MOLDOVAN, ÎN HRISTOS ŞI ÎN BISERICĂ: IUBIREA EUHARISTICĂ GENERATOARE DE VIAŢĂ ŞI DESTIN ROMÂNESC, COLECŢIA LOGOS ŞI SYMBOL, SERIA ETHNOS, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA I de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/361184_a_362513]