3,682 matches
-
ramat 50 de miliarde de euro.... Fură romi(i) că și voi furați. Akana e Pakiv și Lajaikani- acum onoarea este de rușine. Țiganiada lui B. Deleanu nu este cartea de căpătai a romilor ci Shastrele(6) indiene, așa cum DEMONstrează arheologia lingivstică a limbii romilor. Confuzia De notat că mintea romilor nu stă în car (penis), nici puterea lor în zar (floci). După cum nici vinul Zarea nu este făcut din zarea (floci). Dacă puterea romilor ar fi stat în zar, atunci
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
Regiunii Porțile de Fier , în( Porțile de Fier , ăn VII , nr . 1 ( 13 ) p. 24); Obiecte de artă decorativă monumentala din colecție Dr. C.I.Istrati , distinse cu diplomă de onoare, clasa I , la Expoziția Generală Română, București, 1906. în, (Drobeta, arheologie -istorie , XV, 2005, p. 236); Prezenta minorității turco tătare la expoziția generală București 1906. Elemente de civilizație turco tătara la Muzeul Regiunii Porților de Fier.(Drobeta, XVII, 2007, p. 257-265); Aspecte istorice etnografice privind olăritul în Argeș. Ceramică pictorului Ion
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
Facultății de Istorie-Filosofie din București în 1979. Este repartizat ca profesor de liceu în București. Însă, în același an, renunță la învățământ în favoarea cercetării. Devine cercetător-științific la Institutul de Istorie și Teorie Militară (1979-1999), specialitatea “Istorie militară antică, medievală și arheologie”. Este specializat în istoria Uniunii Europene la Institutul Francez (1997) și în Politici de apărare NATO în Canada (1998). Obține în 1994 titlul de doctor în istorie militară. În calitate de publicist obține premiul pentru debut în 1984, devenind membru al Uniunii
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL. JAMES PETTIT, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA DE EST de MIRCEA DOGARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344784_a_346113]
-
volumul de poezii este un itinerariu spiritual în care autoarea a adunat cu grijă pozii scrise de-a lungul timpului în diverse publicații, ultimele dintre acestea făcându-se remarcate și evaluate cu diverse premii în ultimii ani. Făcând o adevărată arheologie volumului, surprinde în versurile autoarei discursul cromatic, structura imagisticii sale, leitmotivul creației conjugat cu trăsăturile de personalitate, motivul iubirii, esența dorului etc. Prof.univ.dr. Nicolae CREȚU, de la Facultatea de Litere, președintele Comisiei de Istoria și Teoria Artei din Filiala Iași a
EVENIMENT CULTURAL-ARTISTIC LA FILIALA IAŞI A LIGII SRIITORILOR ROMÂNI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345741_a_347070]
-
localitate. În prima zi au fost vizitată monumentala Biserică ortodoxă”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril “ din Orăștie, construită cu ajutorul brațelor legionare după un plan al arhitectului George Cristinel la 1936 și sfințită pe 2 septembrie 1945, Muzeul de Istorie și arheologie, care de curând a sărbătorit 60 de ani de la înființare, unde am fost primiți cu multă căldură sufletească, instituție ce conservă și păstrează prețioase vestigii dacice și romane. În această zi au mai fost vizitate și alte monumente din localitate
ÎN ORGANIZAREA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345940_a_347269]
-
de lucrări ale Angelei Tomaselli definesc un univers complex, intens subiectiv, în care se împletesc cele doua filoane motivaționale: cel al patrimoniului cultural, disponibil ca sursă de teme si soluții formale, și cel al experienței personale, ambele citite ca o arheologie a subiectului. Ansamblul mitologiilor sale subiective este guvernat de aceeași libertate, provenind din constelații mitice diferite - universul folclorului, mai curând narativ decât plastic, o istorie deja îndepărtată, absorbită de mit, a medievalității bizantine, în spatele căreia se află, motivând-o, sacralitatea
ANGELA TOMASELLI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345944_a_347273]
-
din Tr Severin începând cu anii 1924-1925 după cum rezultă din catalogul publicat în 1932 și era structurat în felul următor: Grupa I ȘTIINȚIFICĂ. Geologia, Mineralogie, Paleontologie . Grupa a II-a ARTISTICĂ.Sculptura. Pictură Caricatură . Desen. Grupa a III-a Preistorie, Arheologie clasică, Istorie . Secția a III-a, Istorică, Relicve Regale și fotografii, Numismatica, Secția a IV-a Fotografică, Grupa a IV-a Etnografie.Textile, unelte, ceramică, instrumente muzicale, Grupa -V-a Bisericească. Icoane și obiecte bisericești. La secțiunea Istorie în vitrina 24
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,OCAUA LUI CUZA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347360_a_348689]
-
învățătorului diferă de la țară la țară. Și pentru că noua anexă a fost construită cu ajutorul buddhiștilor thailandezi, aceasta respect arhitectura și imaginile de acolo. Imediat lângă templu este palatul imperial folosit o vreme pentru diplomație, sala de audiențe și muzeul de arheologie, pe care din păcate nu le-am vizitat. O oră petrecută la un spectacol de dansuri tradiționale încheiat de doi șanchiri ce-au dansat pe cărbuni încinși a fost binevenită, ne-am putu relaxa picioarele și mințile în care îngrămădisem
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
am avut comenzi și după ce s-a epuizat tirajul, ne-a determinat să mai scoatem o tranșă, începând cu primul volum. Pe parcurs, le vom retipări și pe celelalte. Precizăm că primul volum cuprinde secțiunile Biblică(Sf. Scriptură, Vechiul Testament, Noul Testament, Arheologie Biblică), Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie Creștină), Practică (Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Muzică Psaltică, Pedagogie, Sectologie). Este un instrument de lucru de mare valoare pentru teologi, dar și pentru cercetători. • 4. Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Urme, Bârda, Editura Cuget Românesc
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
persoane care l-au cunoscut și au colaborat, mai mult sau mai puțin, cu Savantul Nicolae Iorga. Primele ecouri memorialistice au fost publicate cu titlul: „Contribuții la cunoașterea activității și personalității lui Nicolae Iorga”, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj - Napoca, 28, 1987 - 1988, pp. 601 - 610; 29, 1989, pp. 583 - 599, Cluj - Napoca. Autorul a prezentat în acest fel demersul său: „noi adunăm, într-un mod sui-generis, date care pot constitui adevărate documente peste timp, care probează, incontestabil
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
mai mult. Cand termină ultimul cuvânt se gândea la celelalte probleme.” Păscu în plină recunoaștere academică era perceput corect de către colegii săi istorici. La împlinirea vârstei de 60 de ani în 1974, Catedră de Istorie și Institutul de Istorie și arheologie din Cluj îi dedică un volum omagiu cu o prefață de tip laudatio semnată de către Pompiliu Teodor. Colegul mai tanar îl creionează exhaustiv pe academician: „Numele profesorului Ștefan Păscu este legat de Institutul și Facultatea de Istorie, de tradițiile istoriografiei
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Styx, trecătorul prin Clujul actual (Napoca), unde a trăit intens și a lucrat neobositul cărturar, se va întâlni cu statuia care-i perpetuează imaginea în bronz, va păși pe strada care-i poartă numele și va vedea acolo Institutul de Arheologie și Muzeul de Istorie a Transilvaniei, pe care însuși le-a condus, decenii la rând, cu autoritate și înaltă competență. Iată figura distinsă a unui învățat care a dus mereu înainte flacăra, nu cenușa istoriei.” Chiar un institute de la Timișoara
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
a condus, decenii la rând, cu autoritate și înaltă competență. Iată figura distinsă a unui învățat care a dus mereu înainte flacăra, nu cenușa istoriei.” Chiar un institute de la Timișoara a primit numele savantului: Centrul de Studii de Istorie și Arheologie „Constantin Daicoviciu” . Camil Mureșanu, care l-a cunoscut personal pe istoric, consideră că: „Constantin Daicoviciu a fost o personalitate controversată. În parte, subordonat politicilor și directivelor oficiale. În parte, cu ieșiri curajoase de protest împotriva unora dintre ele. Ca persoană
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
noi - la școală eu (noi?) am fost pentru a învăța, nu pentru a căuta nod în papură, îi lăsăm pe alții s-o facă. Sunt liberi și nestingheriți în acest sens. Am făcut cu Profesorul Daicoviciu cursuri nepolitice: Introducere în arheologie, Sculptura greacă sau Formarea limbii și a poporului roman. Asta era realitatea.” Oricum Daicoviciu era perceput de contemporani, nu neapărat ca un om al sistemului comunist, ci o personalitate puternică peste care nu puteau trece activiștii PCR: „Academicianul Constantin Daicovicu
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
este Alexandru Buican, directorul Editurii Actaeon Books, iar coordonator al acestuia - prof.dr. Daniela Sitar-Tăut de la Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, Baia Mare. Celelalte instituții partenere implicate în proiect sunt Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, Bibliotecă Județeană „Petre Dulfu”, Baia Mare, Muzeul de Istorie și Arheologie Baia Mare, Institutul Limbii Române București. Exploatarea interdisciplinara a personalităților cultural-istorice române care s-au impus pe plan internațional este o inițiativă salutara, care facilitează amplificarea competențelor de receptare, argumentare, analiza textuala și situaționala, inteligență artistică a elevilor, dar și abilitățile
CONSTANTIN BRÂNCUŞI, VLAD III DRACULA” PROIECT INTERNAŢIONAL DE PARTENERIAT de DANIELA SITAR TĂUT în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376536_a_377865]
-
în ”Dacia Preistorică” (Dacia pelasgă) vorbește despre uimitoarea civilizație creată de aceștia, civilizația primordiala a Europei din care s-a dezvoltat ulterior cea greco-latină. Acesta a prezentat pe dacoromâni drept popor primordial și formator al Europei. Marija Gimbutas, profesor de arheologie lingvistică la Universitatea din Los Angeles, care a studiat istoria Europei vorbește și ea despre Civilizația Europei Vechi, ce a înflorit în aria Europei Răsăritene corespunzătoare spațiului geto-dacic. Limba vorbită în cadrul acestei civilizații (considerată un fel de română arhaică sau
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
luată “ad literam”. Ea aruncă însă o lumină asupra istoriei europene anteromane încercând să construiască poduri peste timp între epoca bine cunoscută a culturii greco-latine și epocile anterioare, în condițiile în care descoperiri arheologice recente, studii de paleolingvistică, studii de arheologie genetică, vin cu tot mai multe informații să configureze evoluția culturilor în leagănul Europei, mânând granițele cunoașterii tot mai mult înapoi până la epoca glaciatiunilor. Opinia aparent șocantă a lui Marian Malciu privind procesul de formare a poporului și a limbii
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Graur (Facultatea de Filologie). În anii 1949-1953 a lucrat în calitate de preparator, asistent și șef de lucrări la Catedra de Filologie Clasică a Acad. Alexandru Graur, în perioada 1953-1966 a lucrat în cadrul Academiei R.P.R. la Institutul de Istorie, la Institutul de Arheologie, la Institutul de Lingvistică și la Institutul de Studii Sud Est-Europene. Între anii 1965-1974 a predat istorie universală veche și medie, istorie universală modernă și contemporană și a organizat Catedra de Istorie la Institutul Pedagogic din Constanța. A colaborat cu
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
istorie universală modernă și contemporană și a organizat Catedra de Istorie la Institutul Pedagogic din Constanța. A colaborat cu Muzeul Arheologic al Dobrogei, a întemeiat filiala Dobrogea a Societății de Filologie Clasică și a organizat cursurile Universității Populare, Secția de Arheologie și de Cultură Universală. În 1972 a obținut doctoratul în Istorie universală antică cu tema „Părăsirea Daciei în istoriografia antică și bizantină”, prof.coord. N. Lascu, prorectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În comunism, deoarece a avut curajul să spună adevărul
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
și cu prelată... Istoricii în drept să descâlcească Ițele ce-au fost ieri încurcate, Azi neputiincioși stau să privească, Cum izvoarele țării sunt furate! Ei au declarat romanizarea, Ca dogmă academică ,,adevărată,, Și nu acceptă revizuirea, acuzarea, Nici dovezile de arheologie curată! Mai bine trăiesc în cloaca minciunii Decât să-și recunoască greșala, Noi avem sentimentul amărăciunii Și nu m-ai acceptăm amăgeala. Fiind născuți din strămoșii traci Am dat startul cert al reîntregirii, Fi-vom noi, victorioși eroi daci Ai
NEDREPTATE ISTORICĂ (REVIZUITĂ) de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372204_a_373533]
-
slobozit de constrângerile dogmelor și canoanelor politice, încercând să reînnoade tradiția și să regăsească drumul către obiectivitate și rigoare științifică. El este din anul 2006 membru permanent al „Comisiei pentru Istoria Orașelor din România”, subordonată „Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române”. „Galațiul, așa cum mi-l amintesc” a fost considerată, după apariția la ed. Istros a Muzeului Carol I al Brăilei a primelor două volume în 2012 și 2013, între cele mai importante lucrări publicate până atunci de istorie a
DESPRE GALAŢI ŞI SUDUL MOLDOVEI-, EDITURA CENTRULUI CULTURAL DUNĂREA DE JOS, 2016, 539 PAG. RECE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/376160_a_377489]
-
religioase ale esenienilor, «oameni ai pustiu¬lui», au fost descrise de Iosif Flaviu, contemporan cu ei, de Filon și de Pliniu cel Bătrân, care îi prezintă ca „oameni singuratici, fără familie, fără bani, izolați, «trăind în tovărășia palmierilor» («Istoria naturală»). Arheologia modernă socotește că sfârșitul lor s-a intâmplat în anul 68 d.Hr., la 150 de ani de la fixarea lor în aceasta pustie, când armatele romane, conduse de Vespasian, au nimicit, după Ierihon, și centrul comunității eseniene. Cei care n-
OGLINDA DIN CUVÂNT de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374240_a_375569]
-
caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă această apă, de mulți știută, mai era și tămăduitoare, ca aceea de la Germisara?! Preamărind virtuțile acesteia, romanii au preluat moștenirea, ridicând temple și amenajând termele, captând izvoarele prin tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
pentru restaurarea monumentelor istorice nou-introduse în PNR, corespunzătoare fazelor de proiectare, conform legii; ... c) lucrări de conservare, consolidare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice pentru obiectivele monumente istorice care prezintă pericol public; ... d) asistența tehnică de specialitate (arhitectură, arheologie, structură, instalații, componente artistice), obligatorie pentru obiectivele monumente istorice incluse în PNR pentru care se finanțează lucrări de intervenție în primă urgență pentru monumente care prezintă pericol public, lucrări de conservare, consolidare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice
ORDIN nr. 2.934 din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285585]
-
Ies Principautés roumaines, 1831-1848, București, Asociația Internațională de studii sud-est europene, 1972. Giurescu, Constantin, Giurescu, Dinu C., Istoria Românilor, vol. I, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975. Gorovei, Ștefan, "Tradiția "Descălecatului", înțelesuri și confuzii", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol, XX, Iași, 1983. Herzen, Alexandre, Lettres de France et d'Italie, Paris-Genève, Slatkine, 1979. Hitchins, Keith, Ideea de națiune la românii din Transilvania (1691-1849), București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987; Studies on romanian national consciousness, Milan, Nagard Publisher
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]