732 matches
-
Scop)dar și euro-asiatice(Papilio machaon, Nemeobius lucina) Printre animalele care viețuiesc în pădurile din jurul râului se numără: ursul (Ursus arctos), mistrețul(Sus Scrofa), vulpea(Caniș vulpes), lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
criticilor de artă. Franz Ferch la început a câștigat aprecierea publicului cu lucrările sale de mari dimensiuni, realizate în stilul agreat la sfârșitul secolului XIX în academiile germane: suprafețe compuse din mari pete de culoare având contururile „topite” (Copii cu arici, O rugăminte). Mai târziu se apleacă asupra temelor istorice-simbolice ale națiunii germane din Banat (Culegătoarele, Colonizarea șvabilor în Banat, Pribegii) și cu trecerea timpului paleta lui capătă prospețime post-impresionistă la realizarea peisajelor mureșene (Dimineața lângă drum, Peisaj pe Mureș, Bărci
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
paletă mai bogată de specii de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și verde, țiclete. În cadrul Mazury, multe specii de animale interesante pot fi întâlnite: enot, mistreț, arici, hermelina, busuc, lup, cerb, vidra. Sielawy - Regele peștilor Ziua Recunoștinței este asociată cu legendele despre domnitorul apelor mazuriene, Sielawy , care posedă puteri magice și care se presupune că a trăit în abisul Śniardwy. Una dintre legende spune despre regina prusaca
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
și fag, existând și specii rare, ocrotite de lege, cum ar fi: arnica de munte, crinul de pădure sau floarea de colț. Din punct de vedere al faunei sălbatice, pădurile sunt populate cu exemplare de cerb carpatin, mistreț, vulpe, veveriță, arici, bursuc sau iepure, precum și cu păsări diverse ca de exemplu rândunică, pițigoi, ciocănitoare, porumbel, bufniță sau botgros. Munții Carpați au aici culmi abrupte, străbătute de șuvoaie repezi de ape. Apele care străbat raionul sunt Ceremușul Alb, Ceremușul Negru, Putila, Siretul
Raionul Putila () [Corola-website/Science/313728_a_315057]
-
dintre cele mai comune faze a cristalelor lichide este cea nematică. Cuvântul "nematic" vine din grecescul νήμα (cu litere latine, "nema""), care înseamnă „fir”. Acest termen provine de la observate în nematice, denumite oficial „”. Nematicele prezintă și așa-numitele defecte topologice „arici”. Într-o fază nematică, moleculele organice "calamitice" (în formă de tijă) nu au ordine pozițională, dar se auto-aliniază pentru a avea o ordine direcțională la scară mare cu axele mai lungi aproximativ paralele. Astfel, moleculele sunt libere să curgă și
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
de supraveghere, controla un teritoriu practic foarte mare pe toate direcțiile. având un plan rectangular (36x40 m), cu turnuri pătrate de apărare la fiecare colț, Cetatea de Scaun avea șanțuri de apărare spre platou, în care erau infinpte țăpușe și arici de metal.
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
amfibieni. Mamifere: cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), jder ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), dihor ("Mustela putorius"), arici comun ("Erinaceus europaeus"), pârș cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), pârș de stejar ("Eliomys quercinus"), pârș de alun ("Muscardinus avellanarius"), șoarece săritor de pădure ("Sicista betulina"), liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul târziu ("Eptesicus serotinus"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
de m de plajă erau păziți printr-o linie formată din 450 de rampe înclinate spre mal având de asemenea atașate mine. Rampele erau concepute astfel încât ambarcațiunile cu fundul plat să detoneze minele. Ultima linie de apărare era formată din arici de-a lungul a 150 de metri din plajă. Zona dintre bancul de pietriș și râpă a fost înțesată de mine și sârmă împrăștiate pe pantele abrupte. Trupele de coastă au cuprins 5 companii de infanterie. Ele erau concentrate în
Plaja Omaha () [Corola-website/Science/313753_a_315082]
-
1957, în revista "Cravata Roșie", cu prima sa bandă desenată, "Comoara lui Montezuma", după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. Prima sa bandă desenată comică, "O întâmplare cu o minge", apare în 1958, în Arici Pogonici. Ulterior, a publicat în revista Arici Pogonici câteva BD desenate într-un stil comic: în 1961 "Nic și Pic la săniuș"; "Spitalul păpușilor"; "La noi în colectivă", iar în 1962, artistul explică în benzi desenate "De ce plouă?", "De ce tună?" "De ce fulgeră?", "Apa", "Puterea apei", etc.
Puiu Manu () [Corola-website/Science/323979_a_325308]
-
cîmpie slab fragmentată. Ca rezultat al transgresiunii marine în epoca cocenă medie s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adîncime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
21,5 ha, din folosința Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”. Locul viitoarei grădini este situat în extravilanul satului Corlăteni. Fâșiile silvice nu sunt foarte bogate în specii de animale, cu excepția nevertebratelor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii. Din păsări în păduri trăiesc: pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Eurhynchium hians", "Hypnum cupressiforme", "Leskea poycarpa", "Leskeela nervosa", "Orthotrichium fastigiatum", "Pylaisia polyantha" Pe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 89 specii de păsări și 14 specii de reptile și amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtitele, aricii, șoarecii de câmp, liliecii, diferite rozătoare, veverițele ș.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Își fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obișnuiesc să rămână numai în timpul iernii. Cercetările efectuate demonstrează că în prezent
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Sciurus vulgaris"), breb ("Castor fiber"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Putorius putorius"), șoarecele de pădure ("Apodemus sylvaticus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), ariciul comun ("Erinaceus europaeus"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), cârtiță ("Talpa europaea"); Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelina ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtita ("Talpă europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliacul cârn ("Barbastella barbastellus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul cu urechi
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
care Georges Brassens cântă la chitară alături de câțiva prestigioși muzicieni de jazz - și de cel realizat în beneficiul asociației Perce-neige, a prietenului sau Lino Ventura, pe care și-a imprimat în 1980 cântecele de tinerețe și fără a omite interpretarea ariciului în povestea muzicală Emilie Jolie de Philippe Chatel în 1979, el n-a mai înregistrat niciun album în ultimii cinci ani. Cu toate că vreo cincisprezece piese sunt deja gata, iar alte cincisprezece în faza de proiect. Brassens își propune să le
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Lu. Og, un locuitor al insulei și văr al lui Lu, are un talent neașteptat în invenții și științe. Invențiile sale nereușite ajută la dezvoltarea acțiunii în unele episoade. Familia sa posedă trei animale: un porc, un țap și un arici care pot să vorbească și cunosc foarte bine filosofia. De multe ori, Og conversează cu cele trei animale. Lui Og îi place să aibă experiențe noi. Din acest motiv, a construit un joc video pentru el în unul dintre episoade
Mike, Lu și Og () [Corola-website/Science/316830_a_318159]
-
vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles meles"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), vulpea ("Vulpes vulpes"), ursul brun ("Ursus arctos"), râsul ("Lynx lynx") sau lupul ("Canis lupus"). Traseul spre Piatra Șoimilor
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
prietenă cu un preot local pe nume Gary Jackson (Tom Noonan). Lui Jerry nu îi place acest lucru și începe să creadă că Jackson este criminalul. Chrissy este văzută vorbind cu un om care conducea o mașină neagră, cu un arici agățat pe oglinda din spate. Chrissy îi spune acest lucru lui Jerry, explicându-i că a întâlnit un vrăjitor care i-a dat bomboane în formă de arici și care i-a spus să-și anunțe părinții că s-au
Legământul (film) () [Corola-website/Science/325814_a_327143]
-
văzută vorbind cu un om care conducea o mașină neagră, cu un arici agățat pe oglinda din spate. Chrissy îi spune acest lucru lui Jerry, explicându-i că a întâlnit un vrăjitor care i-a dat bomboane în formă de arici și care i-a spus să-și anunțe părinții că s-au cunoscut - ea i-a spus totuși lui Jerry, deoarece el nu este tatăl ei. Jerry își dă seama că acesta este criminalul și, folosind-o pe Chrissy ca
Legământul (film) () [Corola-website/Science/325814_a_327143]
-
Jerry, deoarece el nu este tatăl ei. Jerry își dă seama că acesta este criminalul și, folosind-o pe Chrissy ca momeală, începe o operațiune, cu ajutorul lui Stan, pentru a-l prinde în flagrant. Este văzută o mașină cu un arici agățat de bord, dar aceasta nu ajunge la locul unde era Chrissy. Femeia care l-a dus pe Jerry la bunica lui Ginny este văzută căutând pe cineva pe nume "Oliver" și se sugerează că Oliver este criminalul. După câteva
Legământul (film) () [Corola-website/Science/325814_a_327143]
-
care intră în ochi. Este indicat ca părul de sub ochi să fie tăiat, nu ras. Havanezul este un câine gălăgios, va alerta proprietarii săi dacă se apropie străini. Unii au probleme de atașament puternic, fenomen cunoscut sub numele de „câine arici”, fiind urmăritorii membrilor casei peste tot, chiar și în baie. Pot fi spălați la 3 săptămâni de la data nașterii. Havanezul este o rasă sănătoasă în ansamblu, cu relativ puține probleme grave de sănătate. Boli întâlnite: Bolile care se întâlnesc, în
Bichon Havanez () [Corola-website/Science/325071_a_326400]
-
găina, curca, rața, rața leșească, bibilica și gâsca. Dintre animalele sălbatice mai trăiesc prin pădurile nostre vulpea, iepurele, șobolanul, șoarecele, rar de tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
stare adultă diverse mamifere mari: bovine, cabaline, ovine, câini, pisici, precum și specii de animale sălbatice: căprioare, cerbi etc. Uneori atacă și omul. În stadiul de larvă hexapodă și nimfă octopodă, atacă animalele mai mici de pășune: șoareci, șobolani, veverițe, cârtițe, arici, reptile și păsări. În România "Ixodes ricinus" este o specie foarte frecventă, fiind identificată la om, animale de companie (câini, pisici), vite (bovine, cabaline, ovine), rozătoare, insectivore, lagomorfe, mustelide, carnivore, cervide, păsări, reptile. "Ixodes ricinus" este un parazit ce necesită
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
întâmplator trece un animal prin apropiere, larva se fixează pe el și își începe prânzul hematofag; ele caută regiunea cu pielea mai fină (ureche, perineu), pentru a se hrăni. Larvele se fixează pe mamifere mici: șoareci de câmp, șobolani, veverițe, arici, cârtițe sau păsări mici; uneori pe reptile și chiar pe mamifere mai mari sau pe oameni. Ele se hrănesc câteva zile (3-6 zile) crescând în greutate de 10-20 de ori. După ce și-a luat hrana necesară, larva gorjată (îndopată cu
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]