773 matches
-
se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a fost sacrificata pentru agricultură. Răzleț se întâlnesc pâlcuri de foioase, în special făgete, iar pe malurile râurilor - salcii, plopi și arini. Diverse specii de flori de câmp sunt ocrotite de lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi, mistreți și diferite păsări. În râul Siret, dar mai ales in acumularea Rogojești
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cu ienuperi. Ca specie coniferă specifică, pinul macedonean este un al florei terțiare, iar pinul cu cinci ace Molika a fost remarcat prima oară în Pelister în 1893. Fondul forestier limitat al Macedoniei include și , paltini, salcii plângătoare, salcii albe, arini, plopi, ulmi și frasini. Pe lângă pășunile bogate din Munții Šar și Bistra, Mavrovo, crește o altă specie caracteristică florei Macedoniei—macul. Calitatea extrasului de este măsurată la nivel mondial în unități de morfină; opiul chinezesc conține opt astfel de unități
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
al celor două comisii de abuzuri ale Parlamentului României au concluzionat ca devalizarea BIR este rodul „unei acțiuni de crimă organizată și corupție institutionalizață”, pusă la cale de „un grup de interese constituit din mai multe persoane, printre care avocații Arin Stănescu, Calin Andrei Zamfirescu, Flavius Baias și alții, împreună cu persoane din conducerea Băncii Naționale a României, Emil Iota Ghizari, Mihai Bogza și alții”, precum și cu „complicitatea unor magistrați de la diferite instanțe”. În perioada 1999-2001, șeful Direcției Juridice a băncii a fost Șandru Ion
Banca Internațională a Religiilor () [Corola-website/Science/318028_a_319357]
-
fluturi din speciile: "Maculinea teleius", "Hyponephele lycaon", "Hyponephele lycaon", "Colias myrmidone" "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu); precum și un coleopter din specia "Graphoderus zonatus". Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: mesteacăn ("Betula pendula"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina"), mur ("Rubus fruticosus"). La baza desemnării sitului se află trei elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
erodarea tânărului relief de către ape. Din jocul pe verticală a celor două forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori. Apele care brăzdează versanții ambelor masive șanț colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagră, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș). Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 sC, care pot fi depășite
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
sitului este una diversă și are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), zmeur ("Rubus
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
Cheile Vărgișului și peșterile din chei" se suprapune sitului "Natură 2000 - Cheile Vârghișului". Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag ("Luzulo-Fagetum"), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris ("Iris aphylla"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ciurul zânelor
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
literări apreciază că poezia i-ar fi fost dedicată Cleopatrei Poenaru, fiica pictorului Lecca, nu Veronicăi Micle. În vremurile îndepărtate, Dealul Bucium era acoperit de codrii multiseculari ai Iașului, pe panțe crescând stejari, iar pe firul apelor, plopi, salcii și arini. Pe acest deal, domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a construit un palat care a servit că reședința de vară. Profesorul Ștefan Micle, rector al Universității "Al.I.Cuza" din Iași (1867-1875) și soțul Veronicăi Micle, locuia într-o casă din Bucium
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
în conscripția din anul 1765 referitoare la „partea iobăgită” a satului se constată existența unei părți de pădure denumită „"Sylvae Ziliste dictae in Loco Pereu Zilisti"” care se întindea pe terenurile agricole numite azi „La Poduri, în Față” și „La arinii ăi mari”. Ținând cont că „siliște”, un apelativ inexistent în graiul racovicean de azi, are sensul de „loc pe care a fost așezat un sat; vatră veche de sat", se poate lua în considerare ipoteza existenței unei alte „vetre” care
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Mirăuțului (tradiție)”, și apoi într-o variantă îmbogățită cu noi detalii în volumul "Tradiții poporane românești din Bucovina" (Imprimeria statului, București, 1895). Potrivit acestei legende, pe locul unde se află astăzi orașul Suceava se întindea cândva o pădure deasă de arini, în adâncurile căreia își găsise liniștea un sihastru. Trecând pe acolo în căutarea unui loc pentru pășunat, câțiva păstori l-au găsit pe sihastru, care i-a miruit cu mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
înregistrează o densitate mai mare. Demografic zona prezintă mai ales în satele izolate o tendință de îmbătrânire a populației, accentuată de migrația tineretului. În limitele acestei zone sunt cuprinse 9 comune: Coșna, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, Panaci, Dorna Arini, Ciocănești, Cârlibaba, Iacobeni, cu 49 de sate și o singură așezare urbană reprezentată de Vatra Dornei, localități care din punct de vedere administrativ fac parte din Județul Suceava și formează Bazinul Dornelor. Gamă de resurse locale este reprezentată de pădurile
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
verii de până la 25șC și minime ce coboară la -25, -28șC. Temperatura medie anuală nu depășește 10șC. În suprafața rezervației naturale sunt prezente mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri acidofile cu molidișuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin și frasin, tufărișuri alpine și boreale, versanți cu vegetație de stâncărie, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor vegetale din
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor vegetale din stratul ierbos. Specii arboricole: alcătuite din conifere (molidișuri) în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"),carpen ("Carpinus betulus") sau arin ("Alunus glutinosa"); Arbusti: corn ("Cornus mas"), zmeur ("Rubus idaeus"), afin ("Vaccinum mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
de stejar și fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut o creștere în
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
specială avifaunistică - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag "Symphyto-Fagion", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunei sălbatice. Flora este constituită din specii arboricole de răchită căprească ("Salix caprea"), zălog ("Salix cinerea") sau arin ("Alunus glutinosa"). Vegetația ierboasă are în componență mai multe specii de plante higrofite; dintre care unele protejate la nivel europeanastfel: ferigă de apă ("Nephrodiun thelypestris"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), buzdugan de apă ("Sparganium simplex"), mirgău ("Scutellaria galericulata"), boglari ("Ranunculus sceleratus
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
nr. 5) - cu Rectoratul, Facultatea de Litere, Facultatea de Istorie, Colegiul Agricol Daniil Popovici Bărcianu, Palatul de Justiție, Oficiul Poștal nr. 1, fosta Curte de Conturi, Palatul Mitropoliei Ardealului, Academia Română, Complexul Sportiv Olimpia (cu un bazin de înot), Parcul Sub Arini, Spitalul Militar de Urgențe, COMPA S.A. ș.a.
Bulevardul Victoriei din Sibiu () [Corola-website/Science/324060_a_325389]
-
o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru și răchită și mlaștini calcaroase cu vegetație ierboasă de "Cladium mariscus" Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și de o mare varietate de
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru și răchită și mlaștini calcaroase cu vegetație ierboasă de "Cladium mariscus" Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și de o mare varietate de insecte; dintre
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în amestec cu gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"); pâlcuri sporadice de conifere cu larice ("Larix") și pin ("Pinus L."), rachița ("Salix hastata, Salix retușa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe elemente floristice cu specii și subspecii de: feriguță ("Asplenium ruta muraria"), stânjenel mic de munte ("Iris
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]