776 matches
-
și operaționalizarea forțelor, ridicarea graduală a capacității de luptă și mobilizarea armatei, conducerea operațiilor întrunite, antrenarea comandamentelor și trupelor, pregătirea de bază și de specialitate a personalului militar în activitate și în rezervă, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea în domeniul militar, implementarea sistemului de comandă, control, comunicații, computere, informații, informatică, supraveghere, recunoaștere, logistică și infrastructură, desfășurarea relațiilor militare internaționale, asistența religioasă în Ministerul Apărării și încheierea înțelegerilor tehnice cu armatele altor state, promovarea valorilor specifice culturii militare
Statul Major General () [Corola-website/Science/311264_a_312593]
-
Secția Pregătire Operativă (1971-1972), ofițer în Secția Operații (1972-1977), șeful Secției Organizare (1980-1984), comandantul Diviziei 11 Mecanizată "Carei" (1985-1990), locțiitor al șefului Marelui Stat Major pentru probleme generale (1991-1993), locțiitor al șefului Statului Major General pentru organizare-mobilizare, planificare-înzestrare și controlul armamentelor (1993-1995) și locțiitor al șefului Statului Major General pentru organizare-mobilizare, planificare-înzestrare și logistică (1995-1997). Numele generalului Șchiopu este citat în anchetele privind Mineriada din 13-15 iunie 1990. Astfel, în ziua de 13 iunie 1990, conform jurnalului Armatei a II-a
Nicolae Șchiopu () [Corola-website/Science/311368_a_312697]
-
la mănăstire. Actuala mănăstire a fost construită între anii 1654 - 1658 din porunca doamnei Bălașa, care era soția domnitorului Constantin Șerban Basarab. A fost terminată în 1701 de egumenul Popa Luca de la Sfetagora și de Petru Obedeanu care era mare armaș. Conform unei inscripții din 1731, tot atunci au fost zugrăvite tinda și chiliile. Alte reparații au fost făcute în 1812, de Arhimandritul Dorotei Craioveanul și 1856, când a fost restaurată și pictura despre care nu există alte date. După secularizarea
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
Orhei - Lăpușna din anul 1774 s-a constatat că în Chițcani trăiau 17 volintiri, 3 birnici, un preot și o femeie săracă, cu următoarele nume și prenume: Vasile, Andrii, Ștefan, Brehuță, Berco, Socolan, Giulescu, Șfedu, Țanga, Stahi, Tihomi, Grigoraș, Boiță, Armaș, Bălan, Bahul, Micăilă, Popa, Nastasie. De-a lungul timpului pământul satului a fost stăpânit de două dinastii cunoscute - Sturza (Ilie Sturza - 1666, Toader și Chiriac Sturza - 1709, Dumitrașcu Sturza - 1774, Grigoraș Sturza - 1817, Mihai Sturza - 1835) și Sinadino (Ioan și
Chițcanii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305117_a_306446]
-
amplasamentul satului, în lunca rîului Căinar, se aflau mici lăcușoare și heleșteie, care au determinat și denumirea așezării. Pentru prima dată satul este menționat documentar la 1528, cînd marele voievod Petru Rareș “pentru dreapta și credincioasa slujba către țara” dăruiește armașului Marcu Ciuciuma o parte “de ocina pe valea Căinarului, în ținutul Sorocii, cu trei seliști, ce se mărginește din sus cu moșia Macareuca, din jos cu Bulbocii, pînă în Valea Petrii, dinspre răsărit cu Baxanii, iar dinspre apus cu apă
Bulboci, Soroca () [Corola-website/Science/305206_a_306535]
-
Liubenita (Rublenita). La anumite etape ale istoriei satul se va numi oficial : Liubeniti(Rublenitei), Liubenita (Rublenita ), pînă cînd , pe la începutu sec. XX, va rămîne o singură denumire Rublenita. La 11 noiembrie 1657 Ursu Vartic , fost vornic , dăruiește lui Gumenze, mare armaș , o parte din satul Rublenitul (Rublenita) ținutul Soroca. La 26 martie 1742 , un șir de moșieri din ținutul Soroca- Ciripcau , Timiliuti, Zgură Peripeceni și Liublenita, sînt stăpînite de banul Aristarho. Recensămîntul din 1772-1773 prezintă: Liublenita stăpîn Constantin Donici- 48 gospodari
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
localitate legată de scriitorul român, boierul Aleco Russo a cărui moșie era în acest loc, iar oamenii din Măcăreuca lucrau la el. Documentar, localitatea Măcăreuca își confirmă existența la 1528, cănd domnitorul Moldovei, Petru Rareș, dăruiește printr-un act marelui armaș Marco Ciciuman 3 sate din ținutul Soroca, printre care și Măcăreuca. La 1814 moșia Măcăreucei aparținea sfetnicului Ioan Russo, iar la 1821 nobilului Grigore Ioan Russo. Această dinastie de boieri a dăinuit mai mult de un secol. La 1900 moșia
Măcăreuca, Drochia () [Corola-website/Science/305228_a_306557]
-
pe atunci, cu denumirea Mihalcăuți, ei figurează într-o mărturie hotarnică despre moșiile Adecăuților (Bricenilor). Trec ani după ani. Se mai scurge un secol. Despre Mihăileni nu se aude nimic. Apoi, la 22 sept. 1612 aflăm că Tancu Costin, vel armaș, îi cedează fratelui său un sfert din această moșie. Peste un deceniu iar are loc o afacere asemănătoare. Ion Tertea cu sotia sa Ana vînd partea lor din moșia Mihăilenilor lui Efrem Hajdău, apoi tot satul, la 4 apr. 1632
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
datează din anul 1573. În ea se spune că Ioan Vodă cel Cumplit întărește preotului Toader din Lapușna o jumătate din satul Costești, partea de sus cu heleșteul și moara în Botna, cumpărată de la Tudosia, fata Anușcăi, nepoata lui Drăgan Armaș, cu 800 zloți tătărești. Cu timpul satul Costești și-a lărgit hotarele și au apărut noi denumiri de mahalale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
acest nivel de educație fiind în acea vreme doar la îndemână fiilor de nobili și a clerului. Răzvan scrie un pamflet la adresa domnitorului, pe care-l afișează în piață. Târgoveții îl citesc și râd. În piață vine boierul Bașotă, marele armaș, cu un grup de osteni și-i arestează pe târgoveți. Răzvan nu poate rabdă că altcineva să fie pedepsit în locul său și se autodenunța, desi știe că va fi pedepsit cu moartea. Boierul Sbierea vine și vede pungă să la
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
imagine din 1894 a unui fotograf neamț din Târgu Jiu. Protopopul Ioan moare după 5 martie 1779 când apare ultima oară într-un act de cumpărare a unei săliști la marginea moșiilor sale. Din căsătoria cu Stanca rezultă doi copii: armașul Șerban și popa Ion, tatăl generalului. Primul dintre cei doi frați, la fel ca unchiul său, se dedică carierei armelor participând la războiul ruso-austriaco-turc din anii 1787-1791. Faptele de arme în timpul luptelor contra austriecilor din 1788 i-au adus un
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
un corp expediționar turcesc sub comanda lui Bechir aga, nepotul lui Regep-pașa, pradă Oltenia arzând satul Bârzeiul și proprietățile Magherilor, însă sunt prinși și măcelăriți de căpitanul Șerban în apropierea satului Obârșia. Această faptă ia adus dregătoria de al doilea armaș. Propășirea materială și noua avansare în ierarhia boierească îl determină pe armașul Șerban ca să persevereze în generozitatea față de unele fundații religioase gorjene și în danii bogate bogate pentru ridicarea de biserici. Astfel, în 1809, finanțează alături de Ioana și rudele ei
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
pradă Oltenia arzând satul Bârzeiul și proprietățile Magherilor, însă sunt prinși și măcelăriți de căpitanul Șerban în apropierea satului Obârșia. Această faptă ia adus dregătoria de al doilea armaș. Propășirea materială și noua avansare în ierarhia boierească îl determină pe armașul Șerban ca să persevereze în generozitatea față de unele fundații religioase gorjene și în danii bogate bogate pentru ridicarea de biserici. Astfel, în 1809, finanțează alături de Ioana și rudele ei, armașul Grigorie Ciocăzeanu (apropiat al lui Tudor Vladimirescu) și soția lui Maria
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
Propășirea materială și noua avansare în ierarhia boierească îl determină pe armașul Șerban ca să persevereze în generozitatea față de unele fundații religioase gorjene și în danii bogate bogate pentru ridicarea de biserici. Astfel, în 1809, finanțează alături de Ioana și rudele ei, armașul Grigorie Ciocăzeanu (apropiat al lui Tudor Vladimirescu) și soția lui Maria, ridicarea bisericii "Sf. Ion și Coborârea Sfântului Duh" din Ciocadia. Șerban Magheriu, alături de soția, mai contribuie la ridicarea următoarelor lăcașuri de cult: biserica "Sf. Nicolae" din Tg. Jiu (1810
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
arhitect finlandez - american, faimos pentru clădirile sale Art Nouveau construite la începutul secolului 20. Saarinen a studiat arhitectură la Helsinki la "Teknillinen korkeakoulu", Universitatea tehnologică din Helsinki. Între 1896 și 1905 a format un parteneriat arhitectural cu Herman Gesellius și Armaș Lindgren la firma purtând numele lor de familie, Gesellius, Lindgren & Saarinen. Prima sa opera arhitecturală majoră a fost pavilionul finlandez de la World Fair din 1900, lucrare care a expus o extraordinară convergență de influențe stilistice, așa cum sunt arhitectură tradițională finlandeză
Eliel Saarinen () [Corola-website/Science/313211_a_314540]
-
atras urgia domnitorului Alexandru Ilias asupra casei sale și implicit asupra mănăstirii care a fost confiscată și transformată în metoc al Mănăstirii Tismana. Aceste evenimente explică și realizarea abia după 200 de ani a picturii (1793) de către Constantin Râioșeanu, mare armaș. La 1793 Vel Armașul Constantin Râioșeanu și jupâneasa Păuna semnează actul terminării pictării la interior și exterior a bisericii. La 1812 mănăstirea este părăsita și devine biserică filiala a parohiei Hoduroasa,până în anul 1923 când se fac mari reparații. Refacerea
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
Ilias asupra casei sale și implicit asupra mănăstirii care a fost confiscată și transformată în metoc al Mănăstirii Tismana. Aceste evenimente explică și realizarea abia după 200 de ani a picturii (1793) de către Constantin Râioșeanu, mare armaș. La 1793 Vel Armașul Constantin Râioșeanu și jupâneasa Păuna semnează actul terminării pictării la interior și exterior a bisericii. La 1812 mănăstirea este părăsita și devine biserică filiala a parohiei Hoduroasa,până în anul 1923 când se fac mari reparații. Refacerea și consolidarea mănăstirii și
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
militare pentru instrucție marinărească execută pregătirea sub conducerea unui instructor calificat. ... (2) Instrucția armamentului/echipajului ambarcațiunii militare constă în conducerea, manevra și întreținerea ambarcațiunii. ... (3) În condiții hidrometeorologice nefavorabile se evită executarea ședințelor de pregătire practică pe mare/fluviu a armamentelor/echipajelor ambarcațiunilor militare pentru instrucție marinărească prevăzute la alin. (1). ... Secțiunea a 5-a Primirea/plecarea ambarcațiunilor militare la/de la bordul navei Articolul 255 (1) Toate ambarcațiunile militare care se apropie de o navă sunt interogate de către personalul de cart
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
Articolul 1 (1) Statul Major General, prin Direcția structuri și planificarea înzestrării, coordonează toate activitățile specifice planificării armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Ministerul Apărării Naționale (MApN), cu excepția procesului de planificare a armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Direcției generale de informații a apărării (DGIA). (2) Prin planificarea armamentelor, în sensul prezentului ordin, se înțelege totalitatea activităților desfășurate
ORDIN nr. M.40 din 21 martie 2016 privind coordonarea procesului de planificare a armamentelor pentru dotarea structurilor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270490_a_271819]
-
Articolul 1 (1) Statul Major General, prin Direcția structuri și planificarea înzestrării, coordonează toate activitățile specifice planificării armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Ministerul Apărării Naționale (MApN), cu excepția procesului de planificare a armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Direcției generale de informații a apărării (DGIA). (2) Prin planificarea armamentelor, în sensul prezentului ordin, se înțelege totalitatea activităților desfășurate pentru planificarea dotării structurilor din cadrul MApN cu armament, tehnică de luptă și materiale cu destinație
ORDIN nr. M.40 din 21 martie 2016 privind coordonarea procesului de planificare a armamentelor pentru dotarea structurilor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270490_a_271819]
-
structuri și planificarea înzestrării, coordonează toate activitățile specifice planificării armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Ministerul Apărării Naționale (MApN), cu excepția procesului de planificare a armamentelor pentru dezvoltarea capabilităților militare din cadrul Direcției generale de informații a apărării (DGIA). (2) Prin planificarea armamentelor, în sensul prezentului ordin, se înțelege totalitatea activităților desfășurate pentru planificarea dotării structurilor din cadrul MApN cu armament, tehnică de luptă și materiale cu destinație militară, corelate cu graficul de ieșire din serviciu a tehnicii existente, în vederea realizării capabilităților militare necesare
ORDIN nr. M.40 din 21 martie 2016 privind coordonarea procesului de planificare a armamentelor pentru dotarea structurilor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270490_a_271819]
-
planificarea dotării structurilor din cadrul MApN cu armament, tehnică de luptă și materiale cu destinație militară, corelate cu graficul de ieșire din serviciu a tehnicii existente, în vederea realizării capabilităților militare necesare îndeplinirii misiunilor specifice. ... (3) Pentru îndeplinirea obiectivelor în domeniul planificării armamentelor, structurile cu responsabilități în domeniu, de la toate eșaloanele, îndeplinesc un ansamblu de acțiuni și măsuri specifice, în baza documentelor de planificare a apărării de la nivel național și departamental, prevăzute de art. 3 alin. (2) și (3) din Legea nr. 203
ORDIN nr. M.40 din 21 martie 2016 privind coordonarea procesului de planificare a armamentelor pentru dotarea structurilor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270490_a_271819]
-
de planificare a apărării de la nivel național și departamental, prevăzute de art. 3 alin. (2) și (3) din Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării. ... Articolul 2 (1) Pentru asigurarea echipamentelor necesare îndeplinirii misiunilor asumate și coordonarea planificării unitare a armamentelor, la nivelul MApN se elaborează Planul de înzestrare a Armatei României, denumit în continuare PIAR. (2) PIAR cuprinde atât programele multianuale de înzestrare aflate în derulare, cât și eșalonarea în timp a achizițiilor de echipamente militare. ... (3) PIAR realizează o
ORDIN nr. M.40 din 21 martie 2016 privind coordonarea procesului de planificare a armamentelor pentru dotarea structurilor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270490_a_271819]
-
realizare și operaționalizare a capabilităților militare. ... (4) PIAR asigură corelarea dintre nevoile de echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare alocate/preconizate a fi alocate pentru înzestrare. ... (5) Prin PIAR sunt implementate elementele de strategie privind planificarea armamentelor cuprinse în documentele de planificare a apărării. ... (6) Elaborarea PIAR se realizează de către Direcția structuri și planificarea înzestrării, prin consultarea structurilor cu atribuții în domeniu, în concordanță cu obiectivele prevăzute în Directiva de planificare a apărării (DPA). PIAR fundamentează/detaliază
ORDIN nr. M.40 din 21 martie 2016 privind coordonarea procesului de planificare a armamentelor pentru dotarea structurilor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270490_a_271819]
-
procedurilor de atribuire. PIAR este documentul care stă la baza analizelor pe domeniul înzestrării, iar o sinteză a acestuia se prezintă, anual, Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Articolul 3 Principalele activități specifice pentru coordonarea procesului de planificare a armamentelor sunt următoarele: a) stabilirea necesarului de echipamente militare pentru realizarea capabilităților militare pe baza misiunilor și cerințelor operaționale specifice, fundamentarea și planificarea programelor de înzestrare; ... b) fundamentarea cheltuielilor pentru înzestrare în cadrul proceselor de elaborare a proiectului de buget și a
ORDIN nr. M.40 din 21 martie 2016 privind coordonarea procesului de planificare a armamentelor pentru dotarea structurilor militare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270490_a_271819]