784 matches
-
de acum înainte destul de puternică pentru a se apăra 48. Sub influența egalizării raportului de forțe strategice între URSS și SUA Pentagonul a fost nevoit să renunțe la concepția loviturii de contraforță. După ce, la sfârșitul anilor '70, SUA recunosc paritatea armamentelor strategice, este adoptată descurajarea realistă care ținea cont de mutațiile calitative petrecute la armamentele strategice ale părților și de vulnerabilitatea crescândă a rachetelor balistice intercontinentale terestre 49. În 1974 se elaborează concepția strategică de selecție a țintelor, care relua ideea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
sensul integrității teritoriale și neamestecului în treburile interne. Experții avertizează că "încorporarea preemției și prevenirii în doctrina strategiei SUA poate crea dificultăți acesteia în câștigarea suportului internațional pentru utilizarea forței și poate complica urmărirea unei abordări energice cerută de controlul armamentelor; poate provoca chiar pe unii adversari să caute accesul la armele pe care SUA îl refuză"137. Astfel, analistul Fareed Zakaria consideră atacurile preventive ca regulă de promovare a politicii externe sunt o idee catastrofală, fiind plătită cu o creștere
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
intereselor comune și luând în considerare influența relațiilor ruso-americane asupra situației internaționale în ansamblu, în acest cadru fiind considerate ca priorități: încheierea unor noi acorduri în sfera dezarmării și controlului asupra armelor, consolidarea încrederii și rezolvarea problemelor legate de răspândirea armamentelor de distrugere în masă, extinderea cooperării antiteroriste, soluționarea conflictelor regionale. Politica de stat a Federației Ruse în domeniul apărării naționale și organizării militare, pe termen lung, are ca scop dezvoltarea forțelor armate ale Federației Ruse, precum și a altor trupe, formațiuni
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
dezvoltării energiei nucleare în Europa occidentală și care controlează modul de utilizare al materialelor nucleare; între EURATOM și AIEA există un acord pentru aplicarea în comun a garanțiilor /controlului în statele UE). Sunt de menționat, de asemenea: Agenția pentru controlul armamentelor (creată în 1954, în temeiul Tratatului de la Bruxelles și ulterior desființată); Comisia regională a ONU pentru Irak, UNSCOM (înființată în scopul aplicării și monitorizării prevederilor Rezoluției 687 din 1991 a Consiliului de Securitate ONU, și-a încetat activitatea în 1998
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
verificare s-a derulat, de la acel moment, în cadrul Conferinței de dezarmare de la Geneva, care funcționează distinct, dar în strânsă legătură cu ONU, și este caracterizată ca unicul mecanism multilateral de negocieri în domeniu 161. Inițierea unui regim de control al armamentelor s-a realizat în 1961, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului asupra Antarcticii, urmat de acorduri ce vizau excluderea armelor nucleare din spațiu (Tratatul privind principiile care guvernează activitatea statelor în exploatarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
URSS (în legătură cu care existau temeri că ar putea fi furate/vândute elemente unor state precum Coreea de Nord, Iran sau Irak), asupra dezarmării care presupune limitarea, reducerea, desființarea anumitor tipuri de arme, măsuri care le includ și pe cele de control al armamentelor (interzicerea anumitor activități militare, reglementarea amplasării forțelor armate, interzicerea transferului anumitor articole de importanță militară; reducerea riscului declanșării accidentale a războiului; limitarea sau interzicerea anumitor tipuri de arme sau metode de ducere a războiului 184) și neproliferării, măsuri de evitare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
aer, specifice avioanelor NATO cu capacitate dublă și la un număr restrâns de focoase Trident ale Marii Britanii, care au un rol sub-strategic nou alte arme sub-strategice fiind retrase din Europa). Potrivit aceluiași concept strategic, politica alianței de sprijin pentru controlul armamentelor, dezarmare și neproliferare deține o pondere majoră în cadrul eforturilor vizând realizarea obiectivelor de securitate ale NATO. Ulterior, prin Declarația de la Roma privind relațiile NATO-Rusia din 2002, părțile s-au angajat să lărgească și să consolideze cooperarea împotriva proliferării, precum și să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Moscova pentru consolidarea regimului internațional de neproliferare, prin intermediul acordurilor internaționale existente și al unora noi; o cooperare mai strânsă cu Federația Rusă în lupta împotriva amenințărilor teroriste și pentru stabilizarea situației din Afganistan; inițierea unui dialog serios privind controlul asupra armamentelor, inclusiv prelungirea START 1 înainte ca tratatul să expire, precum și cu privire la reducerea, în continuare, a armelor nucleare strategice și tactice; ratificarea acordului ruso-american de cooperare privind atomul pașnic, care a fost retras din Congresul SUA de către Administrația Bush. În opinia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
făcut fără nicio consultare prealabilă cu Rusia, altă țară direct vizată de dezarmarea nucleară, a fost în mod paradoxal defavorabil perceput, în exterior, unii văzând în aceasta o dorință de a nu respecta acordurile bilaterale în materie de control al armamentelor și dezarmare, care le reunește pe cele două țări, începând din 1972, respectiv acordurile SALT și START. Altfel spus, nimic nu s-a schimbat cu adevărat în politica nucleară americană, cu excepția dorinței de a continua în aceeași direcție, însă fără
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
aproximativ două luni după ce președintele Nixon lansase sovieticilor invitația de a discuta despre reducerea armelor strategice 311. Dislocarea sistemelor Safeguard a fost influențată de acordurile SALT, prima rundă a negocierilor începând în noiembrie 1969. În mai 1972, negocierile cu privire la controlul armamentelor au condus la adoptarea Tratatului ABM care interzicea dislocarea de sisteme antirachetă în spațiu, pe mare sau mobile, cum erau SABMIS (Sea-based Anti-Ballastic Missile Intercept System) sau ABMIS 312. Tratatul permitea două sisteme de fiecare parte, unul pentru apărarea unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
dură, acesta denunțând programul american ca fiind o metodă sigură de declanșare a unui război nuclear, declarând că angajamentul arătat de omologul său american dovedește iresponsabilitate și chiar nebunie. Cu toate acestea, sovieticii s-au întors la convorbirile privind controlul armamentelor, întrerupte din cauza deciziei de amplasare a rachetelor cu rază medie de acțiune 318. Inițiativa de apărare strategică făcea distincția între armele nucleare ofensive și cele defensive și consta în propuneri vizând apărarea împotriva unui atac nuclear prin care, pe cât posibil
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
cu rachete balistice (accidentale, neautorizate sau deliberate). Erau stabilite patru criterii pentru operaționalizarea sistemului NMD: eficiență din punct de vedere al costurilor, eficacitate din punct de vedere al performanței, contribuția la creșterea securității SUA și respectarea aranjamentelor de control al armamentelor, ceea ce implica amendarea Tratatului ABM. În urma unor teste nereușite și a dezbaterilor legate de amendarea tratatului ABM, președintele Clinton a lansat în seama succesorului său decizia cu privire la sistemul de apărare antirachetă, președintele George W Bush fiind cel care a hotărât
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
a exporta sisteme antirachetă în Japonia și în Taiwan, ministrul francez de Externe, Hubert Vedrine, considerând (într-o scrisoare adresată omologului său de la Washington, Madeleine Albright), ca și oficialii ruși și chinezi, că această hotărâre poate duce la reluarea cursei armamentelor în Asia380. Ulterior (ianuarie 2001), în cadrul unei conferințe de presă la încheierea celui de-al 20-lea summit franco-italian, de la Torino, președintele Jacques Chirac a declarat explicit că sistemul de apărare antirachetă NMD nu poate să nu relanseze cursa înarmărilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
protecției antirachetă pentru a înlătura tensiunile din relațiile bilaterale, provocate de planurile americane privind protecția antirachetă din Europa Centrală. Statele Unite au propus, de asemenea, o înțelegere pentru a preîntâmpina suspendarea de către Rusia a aplicării tratatului referitor la limitarea forțelor și armamentelor convenționale din Europa. Cu toate acestea, pe fondul extinderii militare a NATO la frontierele sale și, în special, ca urmare a proiectului american de desfășurare a scutului antirachetă în Polonia și Cehia, Rusia a încetat să mai aplice Tratatul privind
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
favorite pentru amplasarea unei baze a scutului american antirachetă 448. La 4 februarie 2010, SUA au invitat oficial România să participe la scutul antirachetă. Mesajul președintelui american a fost adus la București de Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. În aceeași zi, CSAT a decis să aprobe propunerea de a găzdui interceptori tereștri de tipul SM-3 ca parte a planului Administrației Obama privind abordarea gradual-adaptivă a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Decizia ca România să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
17 iunie 2010, România a deschis negocierile bilaterale cu SUA privind cadrul juridic necesar participării la sistemul de apărare antirachetă, dată la care, la București, a fost prezentă o delegație americană condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Ulterior hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, oficialitățile de la București au prezentat participarea României la sistemul de apărare antirachetă al SUA ca fiind o decizie destinată sporirii securității și, ca urmare, o prioritate a politicii de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
precum minele de uraniu, și că orice stat membru poate demara inspecții asupra navelor iraniene suspectate de a transporta echipament și material utilizabil în scopuri nucleare, inspecții care nu erau autorizate decât la chei.Ea extinde, între altele, embargoul împotriva armamentelor, cere un regim de inspecție a transporturilor maritime, similar celui în vigoare pentru Coreea de Nord, și pune pe lista neagră trei firme controlate de Iran și 15 de către Gărzile Revoluționare iraniene. O anexă a rezoluției vine cu o altă listă neagră
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
să stați cu mine toți. — Jurăm, jurăm! Din rândul boierilor ieși în față al doilea logofăt care citi jurământul de credință al boierilor țării față de Io Constantin Voievod. Iar pe când domnul intra în divan în sunetele trâmbițașilor și aclamațiile gloatei, armașii trăgeau cele trei salve de tun de întronare. Dar pulberea nu s-a aprins la a treia salvă. Mulți din cei de față s-au îngrijorat să nu fie un semn rău. Dacă sultanul nu va aproba alegerea din țară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
început a se publica și că au apărut pîn-acum al 3-lea volum, editat de însuși directorul arhivului. În Lemberg aș fi vrut să scot fotografia bisericei Movileștilor și a portretelor dinăuntrul ei (familia lui Ieremia Movilă și portretul unui armaș din Țara Românească care cu vremea a fost ajuns mare cancelar al Poloniei), dar lipsa de mijloace m-a oprit de a angaja un fotograf pentr-o asemenea lucrare. Biserica în cestiune se numește până azi "biserica romînească", "... ", deși e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
chiamă Biserica Albă, în Iași”. Bine zice vorba: „Dar din dar se face Rai”. Ca drept dovadă - mergând mai departe în timp - uite ce scrie la 21 martie 1711 (7219) „Anisie călugărița”, fostă soție a „lui Gurbet ce-au fost armaș”: „Deci după moartea soțului mieu,... neavând noi ficiori... am socotit... de am închinat și am dat această moșie” (Penișoară de pe Căcaina, primită în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o pâine. Cu un astfel de om trebuia să se întâlnească Metodiu și Iovănuț. Episodul 74 VISTIERNICUL XIMACHI Să tot fi fost ceasurile 4 după-amiaza când cei doi călugări ajunseseră în fața porților Curții domnești. Sus, pe parapetul zidului de la intrare, armașul Curții, preacinstitul Abăluță, se plimba moțăind cu buzduganul subsuoară. Când ajungea la capătul parapetului, Abăluță se îndrepta de spate, făcea mâinile pâlnie și striga: „Sunt ceasurile 4 și totul e biiine!”. — Preacinstite armaș! - strigă și Metodiu din umbra porții. Abăluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
domnești. Sus, pe parapetul zidului de la intrare, armașul Curții, preacinstitul Abăluță, se plimba moțăind cu buzduganul subsuoară. Când ajungea la capătul parapetului, Abăluță se îndrepta de spate, făcea mâinile pâlnie și striga: „Sunt ceasurile 4 și totul e biiine!”. — Preacinstite armaș! - strigă și Metodiu din umbra porții. Abăluță aplecă o ureche, își mută buzduganul în dreapta și se uită peste parapet: — Cine-i acolo? — Suntem noi, călugării Metodiu și Iovănuț! - răspunse Metodiu. Dacă nu ți-i cu supărare, acasă-i Vodă? — Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dacă nu ți-i cu supărare, acasă-i Vodă? — Cine? - strigă Abăluță, care era cam tare de acea ureche. — Vodă! - strigă tare Metodiu. Acasă-i Vodă? — Vodă? Acasă, acasă! - strigă Abăluță, bucuros că în sfârșit auzise ceva. — Ți-am spus, armaș Abăluță, să nu mai vorbești de capul tău cu trecătorii - spuse deodată umbra care se strecură pe parapet pe lângă armaș. Văd că nu pricepi. Bine. — Iertare, luminăția-ta! - păli Abăluță și se plecă până la pământ în fața noului venit. — Cine sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
strigă tare Metodiu. Acasă-i Vodă? — Vodă? Acasă, acasă! - strigă Abăluță, bucuros că în sfârșit auzise ceva. — Ți-am spus, armaș Abăluță, să nu mai vorbești de capul tău cu trecătorii - spuse deodată umbra care se strecură pe parapet pe lângă armaș. Văd că nu pricepi. Bine. — Iertare, luminăția-ta! - păli Abăluță și se plecă până la pământ în fața noului venit. — Cine sunt și ce vor? - șuieră acesta printre dinți. — Sunt doi călugări și întreabă de Vodă - răspunse încovoiat armașul. — Daaa? - făcu noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe parapet pe lângă armaș. Văd că nu pricepi. Bine. — Iertare, luminăția-ta! - păli Abăluță și se plecă până la pământ în fața noului venit. — Cine sunt și ce vor? - șuieră acesta printre dinți. — Sunt doi călugări și întreabă de Vodă - răspunse încovoiat armașul. — Daaa? - făcu noul sosit. Și dacă nu cumva ai uitat, ce face Măria-Sa la aceste ceasuri? — Doarme! - bâigui înspăimântat Abăluță. — Păi vezi? - spuse aproape cu blândețe celălalt. Și tu urli din toți... ăștia... cum le zice... — Bojocii - gemu Abăluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]