4,701 matches
-
1804, și pe istoricul transilvănean Lukácsi Kristóf. Acesta din urmă, membru al unei ilustre familii de armeni ardeleni, paroh al bisericii din Armenopolis între 1856 și 1876, prin activitatea și opera sa este recunoscut ca o personalitate a Școlii Ardelene Armene 4. Autor al lucrării Historia Armenorum Transylvaniae a primordiis gentis unque nostram memoriam e fontibus authenticis et documentis antea inedits, apărută la Viena, în 18595, și al unui articol intitulat, în traducere din limba maghiară, Memorii din viața din trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Autor al lucrării Historia Armenorum Transylvaniae a primordiis gentis unque nostram memoriam e fontibus authenticis et documentis antea inedits, apărută la Viena, în 18595, și al unui articol intitulat, în traducere din limba maghiară, Memorii din viața din trecut a armenilor ardeleni, publicat în două numere ale revistei „Religio”, din Pesta, Lukácsi Kristóf a văzut, pentru a scrie despre venirea armenilor în Transilvania, atât manuscrisul lui Bezenszki cât și, așa cum transpare din conținutul ultimului articol, versiunea descoperită la Gherla a poemului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Viena, în 18595, și al unui articol intitulat, în traducere din limba maghiară, Memorii din viața din trecut a armenilor ardeleni, publicat în două numere ale revistei „Religio”, din Pesta, Lukácsi Kristóf a văzut, pentru a scrie despre venirea armenilor în Transilvania, atât manuscrisul lui Bezenszki cât și, așa cum transpare din conținutul ultimului articol, versiunea descoperită la Gherla a poemului preotului Minas Tokatți 6. În ciuda faptului că a avut la îndemână informații de primă mână pentru recompunerea trecutului comunității sale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Bezenszki cât și, așa cum transpare din conținutul ultimului articol, versiunea descoperită la Gherla a poemului preotului Minas Tokatți 6. În ciuda faptului că a avut la îndemână informații de primă mână pentru recompunerea trecutului comunității sale, inclusiv tradiția orală, istoricul armean își construiește discursul sub influența curentului renașterii națiunilor din cuprinsul Imperiului habsburgic. Cauza așezării înaintașilor săi în Transilvania o identifică într-o persecuție religioasă, afirmând că încă de la acea dată armenii sosiți din Moldova ar fi fost uniți cu Roma
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru recompunerea trecutului comunității sale, inclusiv tradiția orală, istoricul armean își construiește discursul sub influența curentului renașterii națiunilor din cuprinsul Imperiului habsburgic. Cauza așezării înaintașilor săi în Transilvania o identifică într-o persecuție religioasă, afirmând că încă de la acea dată armenii sosiți din Moldova ar fi fost uniți cu Roma. Amestecând informațiile și acuzând intoleranța moldovenilor, Lukácsi pune pe seama lui Gheorghe Duca grozăviile săvârșite împotriva armenilor în timpul domniei lui Ștefan Rareș 7. Interpretările greșite și exagerările cuprinse în articolul din „Religio
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
săi în Transilvania o identifică într-o persecuție religioasă, afirmând că încă de la acea dată armenii sosiți din Moldova ar fi fost uniți cu Roma. Amestecând informațiile și acuzând intoleranța moldovenilor, Lukácsi pune pe seama lui Gheorghe Duca grozăviile săvârșite împotriva armenilor în timpul domniei lui Ștefan Rareș 7. Interpretările greșite și exagerările cuprinse în articolul din „Religio“ i-au atras atenția lui Alexandru Șterca Șuluțiu 8. Acesta a pregătit un răspuns cu • Pentru trimiteri la astfel de documente în care armenii din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împotriva armenilor în timpul domniei lui Ștefan Rareș 7. Interpretările greșite și exagerările cuprinse în articolul din „Religio“ i-au atras atenția lui Alexandru Șterca Șuluțiu 8. Acesta a pregătit un răspuns cu • Pentru trimiteri la astfel de documente în care armenii din secuime au amintit de venirea înaintașilor lor din Moldova, vezi ibidem, p. 93. • Nicolae Edroiu, Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, în „Revista istorică“, serie nouă, tom V, nr. 5-6
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 93. • Nicolae Edroiu, Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, în „Revista istorică“, serie nouă, tom V, nr. 5-6, maiiunie, 1994, p. 580; pentru familia Lukács (Gugaszian), vezi Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 398-399. • Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, ed. a II-a, București, Editura Ararat, 1999, p. 29. • Versiunea a fost semnalată de Grigore M. Buicliu, traducătorul din limba armeană a poemului lui Minas Tokatți
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, în „Revista istorică“, serie nouă, tom V, nr. 5-6, maiiunie, 1994, p. 580; pentru familia Lukács (Gugaszian), vezi Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 398-399. • Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, ed. a II-a, București, Editura Ararat, 1999, p. 29. • Versiunea a fost semnalată de Grigore M. Buicliu, traducătorul din limba armeană a poemului lui Minas Tokatți, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, București, 1895, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gugaszian), vezi Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 398-399. • Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, ed. a II-a, București, Editura Ararat, 1999, p. 29. • Versiunea a fost semnalată de Grigore M. Buicliu, traducătorul din limba armeană a poemului lui Minas Tokatți, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, București, 1895, p. 6. • Nicolae Edroiu, O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Șterca-Șuluțiu, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca“, XXV, 1982, p. 289. • Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, ed. a II-a, București, Editura Ararat, 1999, p. 29. • Versiunea a fost semnalată de Grigore M. Buicliu, traducătorul din limba armeană a poemului lui Minas Tokatți, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, București, 1895, p. 6. • Nicolae Edroiu, O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Șterca-Șuluțiu, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca“, XXV, 1982, p. 289. • Pentru referiri la studiile în care a fost prezentată viața și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Arheologie Cluj-Napoca“, XXV, 1982, p. 289. • Pentru referiri la studiile în care a fost prezentată viața și opera cărturarului, omului politic și prelatului greco-catolic Alexandru Șterca Șuluțiu, vezi Nicolae Edroiu, Câteva precizări intenția de a arăta: Adevărata cauză a trecerii armenilor din Moldova în Transilvania. Observațiile erau susținute de comentariile istoricilor transilvăneni Fasching și Schultzer, la care a adăugat informații din sursele narative românești cuprinse în Hronica românilor publicată în 1854 la Iași de Gheorghe Șincai. Tonul polemic al textului îl
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1854 la Iași de Gheorghe Șincai. Tonul polemic al textului îl va îndepărta pe Șterca Șuluțiu de scopul propus, transformându-l într-un apărător al virtuților neamului său. El neagă existența unor gesturi de intoleranță religioasă în trecutul conviețuirii dintre armeni și moldoveni, legitimând represiunea lui Gheorghe Duca prin „crimenele laesae Majestatis, praeditionis Patriae“, săvârșite de armeni „și prin perfidia lor asupra domnitorului“ împotriva căruia s-au răsculat la sfârșitul anului 1671. Chiar dacă acest răspuns nu a fost publicat, rămânând în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de scopul propus, transformându-l într-un apărător al virtuților neamului său. El neagă existența unor gesturi de intoleranță religioasă în trecutul conviețuirii dintre armeni și moldoveni, legitimând represiunea lui Gheorghe Duca prin „crimenele laesae Majestatis, praeditionis Patriae“, săvârșite de armeni „și prin perfidia lor asupra domnitorului“ împotriva căruia s-au răsculat la sfârșitul anului 1671. Chiar dacă acest răspuns nu a fost publicat, rămânând în manuscris, conținutul său indică nivelul cunoașterii la acea dată a evenimentului petrecut în timpul celei de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anului 1671. Chiar dacă acest răspuns nu a fost publicat, rămânând în manuscris, conținutul său indică nivelul cunoașterii la acea dată a evenimentului petrecut în timpul celei de-a doua domnii a Ducăi vodă, precum și a cauzelor care i-au silit pe armeni să se stabilească în Transilvania 9. Tema participării la revolta izbucnită la sfârșitul anului 1671 apare și în scrierile lui B. P. Hasdeu, însă nu pentru a-i incrimina pe armeni, ci pentru a le evidenția gesturile de solidaritate față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vodă, precum și a cauzelor care i-au silit pe armeni să se stabilească în Transilvania 9. Tema participării la revolta izbucnită la sfârșitul anului 1671 apare și în scrierile lui B. P. Hasdeu, însă nu pentru a-i incrimina pe armeni, ci pentru a le evidenția gesturile de solidaritate față de români, de vreme ce răscoala lui Hâncu a fost una antigrecească 10. Hasdeu afirmă că adversitatea românilor față de armeni nu a căpătat forme violente, rămânând, în general, cu excepția terorii dezlănțuite de „smintitul“ Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și în scrierile lui B. P. Hasdeu, însă nu pentru a-i incrimina pe armeni, ci pentru a le evidenția gesturile de solidaritate față de români, de vreme ce răscoala lui Hâncu a fost una antigrecească 10. Hasdeu afirmă că adversitatea românilor față de armeni nu a căpătat forme violente, rămânând, în general, cu excepția terorii dezlănțuite de „smintitul“ Ștefan Rareș, în limitele unor „glume și persiflări“, iar represiunea din vremea lui Gheorghe Duca nu a avut decât un caracter conjunctural. Hasdeu nu a insistat însă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu excepția terorii dezlănțuite de „smintitul“ Ștefan Rareș, în limitele unor „glume și persiflări“, iar represiunea din vremea lui Gheorghe Duca nu a avut decât un caracter conjunctural. Hasdeu nu a insistat însă asupra cauzelor care i-ar fi îndemnat pe armeni să se alăture răsculaților 11. Oricum, pretextul religios al represiunii îndreptate împotriva lor după revenirea lui Gheorghe Duca pe tronul Moldovei nu a mai putut fi invocat, în lipsa susținerii acestuia pe baza informațiilor vremii. Dimitrie Cantemir scria în legătură cu armenii din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe armeni să se alăture răsculaților 11. Oricum, pretextul religios al represiunii îndreptate împotriva lor după revenirea lui Gheorghe Duca pe tronul Moldovei nu a mai putut fi invocat, în lipsa susținerii acestuia pe baza informațiilor vremii. Dimitrie Cantemir scria în legătură cu armenii din Moldova că „au și ei lăcașuri sfinte tot atât de mari și tot atât de frumoase ca și bisericile ortodocșilor, bucurându-se de liberul exercițiu al credinței lor“12. Libertatea practicării cultului este dovedită de confirmarea pe marginea articolului „Un manuscris inedit și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poporane a românilor, vol. II, ediție îngrijită și studiu introductiv de Grigore Brâncuș, București, Editura Minerva, 1974, p. 393-394. • Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, traducere după originalul latin de Gh. Guțu, București, Editura Academiei, 1973, p. 297. unor privilegii acordate Episcopiei armene. Însuși Gheorghe Duca, în anul izbucnirii revoltei conduse de Hâncu și Durac, va emite un astfel de act. Cartea domnească îl îndreptățea pe episcopul armean, potrivit obiceiului, să strângă zeciuiala de pe hotarul Episcopiei și, în plus, îl împuternicea să cheme
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
originalul latin de Gh. Guțu, București, Editura Academiei, 1973, p. 297. unor privilegii acordate Episcopiei armene. Însuși Gheorghe Duca, în anul izbucnirii revoltei conduse de Hâncu și Durac, va emite un astfel de act. Cartea domnească îl îndreptățea pe episcopul armean, potrivit obiceiului, să strângă zeciuiala de pe hotarul Episcopiei și, în plus, îl împuternicea să cheme în Moldova armeni din Țara Turcească sau din Țara Leșească, asigurându-le tuturor celor care se vor așeza sub oblăduirea episcopului unele scutiri 13. Conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Duca, în anul izbucnirii revoltei conduse de Hâncu și Durac, va emite un astfel de act. Cartea domnească îl îndreptățea pe episcopul armean, potrivit obiceiului, să strângă zeciuiala de pe hotarul Episcopiei și, în plus, îl împuternicea să cheme în Moldova armeni din Țara Turcească sau din Țara Leșească, asigurându-le tuturor celor care se vor așeza sub oblăduirea episcopului unele scutiri 13. Conținutul actului citat nu cuprinde vreo urmă de intoleranță, dimpotrivă, vădește interesul domnului pentru încurajarea unei colonizări armenești prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interesul domnului pentru încurajarea unei colonizări armenești prin garantarea practicării cultului și prin acordarea unor scutiri de dări noilor veniți. Dacă tema unei persecuții religioase nu a mai fost reluată, fiind imposibil de dovedit, se va perpetua cea a participării armenilor la revolta îndreptată, așa cum amintea Hasdeu, citându-l pe I. Ch. Engel, „contra născândului element fanariotic“, fiindcă „armenii au luat partea cea mai activă în această manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dânșii, într-un număr foarte însemnat, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noilor veniți. Dacă tema unei persecuții religioase nu a mai fost reluată, fiind imposibil de dovedit, se va perpetua cea a participării armenilor la revolta îndreptată, așa cum amintea Hasdeu, citându-l pe I. Ch. Engel, „contra născândului element fanariotic“, fiindcă „armenii au luat partea cea mai activă în această manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dânșii, într-un număr foarte însemnat, au fost siliți apoi a fugi din țară“14. Tot Hasdeu va emite ipoteza apartenenței armene a lui Hâncu 15
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
născândului element fanariotic“, fiindcă „armenii au luat partea cea mai activă în această manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dânșii, într-un număr foarte însemnat, au fost siliți apoi a fugi din țară“14. Tot Hasdeu va emite ipoteza apartenenței armene a lui Hâncu 15, idee preluată de Dimitrie Dan în studiul dedicat armenilor din Bucovina, fapt ce ar fi legitimat adeziunea lor la răscoală 16. Cu toate că cercetările ulterioare nu au confirmat prezumtiva origine armenească a conducătorului revoltei 17, ideea a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]