736 matches
-
pe punte o balenă adultă ca s-o examinezi, așa cum un bucătar își prezintă pe tavă purcelușul fript? De bună seamă că nu. Ai fost, pînă acum, un martor cinstit, Ismaele, ai grijă însă, căci dreptul pe care ți-l arogi acum a fost privilegiul exclusiv al lui Iona și anume privilegiul de a vorbi despre bîrnele, grinzile, stîlpii, cosoroabele, căpriorii și coama de acoperiș din care e alcătuită șarpanta leviatanului, precum și despre hîrdaiele și putinile cu grăsime, cu lapte, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
feloniilor de care PMUP se făcea vinovat în fața muncitorilor, studenților și chiar a membrilor de partid care își canalizaseră întreaga energie în sprijinul idealului revoluționar, confiscat și degradat acum de către o elită politică nevrednică de misiunea pe care și-o arogase. "M-am întors acasă/ Ca un om care a ieșit să cumpere medicamente/ Și s-a întors după douăzeci de ani./ Nevasta m-a întrebat: unde ai fost?/ Copii m-au întrebat: Unde ai fost?/ Eu eram tăcut, tremurând ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Interpretarea este atât de impresionantă, încât după ieșirea definitivă a lui Astrov din piesă (actul al IV-lea) te întrebi ce mai poate să urmeze. Visarion are o adevărată aplicație de a transforma piese dificile în niște succese de casă arogându-le în același timp o interpretare de mare originalitate. Pentru că, de ce să n-o recunoaștem, un spectacol cu adevărat mare trebuie să aibă un public cu adevărat larg, altfel riscă să eșueze în amintirile (doar) ale cronicarilor. În ultima vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în general nu reprezentau limite pentru oamenii puterii (Nelson, 1976; Tismăneanu, 2005) și legalitatea își pierde odată cu instaurarea comunismului funcția de reglementare generalizată a vieții societății, iar instituțiile statului își pierd credibilitatea. Imediat după instalarea la conducere, Ceaușescu și-a arogat funcțiile supreme în stat1, astfel încât Marea Adunare Națională (MAN) și consiliile locale au devenit doar corpuri reprezentative simbolice (Linden, 1986). Ceea ce se petrecea pe plan intern era oarecum legitimat de valul de simpatie de care Ceaușescu beneficia pe plan extern
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al castei, 2) c] reprezint] o schem] inteligent] de delimitare a muncii, 3) c] este o lege a naturii, si, deci, o parte din dharma. El condamn] privilegiile exagerate pe care o anumit] clas], în special brahmanii, și le-a arogat. Inegalitatea, consider] el, nu ține de natural, ci devine o problem] când structura este poziționat] vertical (Gandhi, 1965, pp. 29, 80). Enigmă dharmei plaseaz], în mod bizar, constrângerile de partea ideii, de altfel splendide, a drepturilor civile și umane, descoperite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi una exponențială, determinantă în răstimpul de istorie pe care-l trăim. Nu ne-ar interesa nici cît negru sub unghie persoana unui I. Iliescu mișcîndu-se anonim în masa indistinctă, dar ne interesează, dramatic, în momentul în care individul își arogă o predestinare. Că predestinarea aceasta e una decisă nu de pronie, ci de conjuncturi nefaste ale istoriei noastre... e altă chestiune. De (psih)analizat, și ea, eventual. Mergînd cu speculațiile mai departe, putem imagina și situația în care, de n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dictaturii. Treptat, personajul care, imediat după dizlocarea din 1989, dar și un timp după aceea, își consuma, iritat, ilegitimitatea decurgînd din blestemul istoric, și-a consolidat confortul interior, ajungînd în prezent să creadă în misia-i carismatică și să-și aroge din ce în ce mai ritos rolul de factotum al nației. Cînd în preajma alegerilor din 1996, cineva, o voce din off, un ăla, un coate-goale, mațe-fripte, urla din mulțime ceva cu "Iliescu președinte permanent", credeam că secvența face parte din umorul negru al postcomunismului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o fractură, s-o facem în raportarea, oricum precaută, la ce se întîmplă acum în curentul globalizant al... formelor fără fond. Imposibil de categorisit, sintetizat, omologat. O va face (poate), cu mai aplicată detașare și exactitate, mintea care își va aroga nebănuita încă modificare somatică. Schimbarea! Schimbarea!, strigau amărîții din '96. Preluaseră și ei, bieții veșnic nehaliți, lozinca venită de undeva, de-acolo de unde forțele autentic democrate gîndeau la o cu totul altă schimbare, cea mentală, evident, și o pliaseră pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care cîndva, înaintea lui, a beneficiat cu adevărat de minți diplomatice stînd, cu profesionalism și demnitate, în preajma unui autentic Titulescu. Inocența celor două personaje atinge sublimul în momentul cînd moderatorul avansează ideea că, la urma urmelor, orice nouă administrație își arogă necesitatea activării unei echipe diplomatice în stare a-i servi, cu abnegație, programul. care, de data asta, adăugăm noi, are, în sfîrșit, și îndrituita dorință de a desprinde țara de malversațiile unui criptocomunism mult prea stătut. Monodia profesionalismului diplomatic interpretată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
poate valora ca o analitică, în sensul stabilirii unui canon al folosirii intelectului și rațiunii, în vederea justificării corectitudinii rezultatelor acestei folosiri în modalitate strict formală; prin urmare, statutul său de analitică este cu totul firesc și justificat. Atunci când ea își arogă însă pretenții constitutive (ca organon al cunoașterii), este trecută granița competențelor sale firești, devenind dialectică, propunând, în fapt, aparență. În această viziune, analitica și dialectica tradiționale nu sunt două corpusuri cognitive și regulative (cumva, chiar constitutive) diferite, care au rol
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul unei nereușite imediate, diplomații ruși erau preocupați de formularea unui nou statut internațional al Basarabiei, ca și cum ar fi fost o provincie separată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acceptat astăzi de parlament și oamenii de stat, europeni: că orice națiune are dreptul de a-și hotărî soarta și viitorul. Este ciudat faptul că Ucraina, care ea însăși își datorează actuala existență numai proclamării acestui principiu, poate să-și aroge dreptul de a nu permite aplicarea lui la Basarabia. Republica democratică nu poate urma exemplul politicii imperialiste a Rusiei țariste, care consta în a nega micilor națiuni orice drept pe care ea nu-l considera conform intereselor sale și prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
particulară, ființa se confruntă cu plenitudinea Privirii absolute. și, cum are o viziune intimă a Absolutului, pe care îl percepe, pe de o parte, ca plenitudine și, pe de alta, ca sursă a existenței proprii, ființa particulară tinde să își aroge această plenitudine și să creadă, iluzoriu, în plenitudinea propriei perspective. Tinde să considere că perspectiva ei este singura valabilă, că Dumnezeu nu se manifestă decît pe direcția acelei perspective particulare ; mai mult, că El creează lumea în folosul acestei unice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste combat cu agresivitate valorile care domină în societatea mare. Dar, în acest scop, se folosesc totuși numai de mijloacele legale ale democrației, hotărîte să respecte limitele pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste combat cu agresivitate valorile care domină în societatea mare. Dar, în acest scop, se folosesc totuși numai de mijloacele legale ale democrației, hotărîte să respecte limitele pe care ea le
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care proclamă că Christos a înviat a treia zi după Scripturi ne dă spre meditație spune André Scrima Logosul ieșind, înviind din Carte, atrăgîndu-ne spre Sursa de nenumit a limbajului. Logosul însuși critică formularea în măsura în care aceasta e tentată să-și aroge calitatea de adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări implicite ale acestor formulări. Dar, exclusivistă sau inclusivistă, ea mizează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de orice îndoială, o anumită ierarhizare a culturilor trebuie făcută, iar criteriul de ierarhizare se referă la locul acordat persoanei umane în cadrul culturilor respective. Această observație nu vrea să readucă în actualitate paternalismul europenilor colonizatori ai secolelor precedente care își arogau în egală măsură și calitatea de civilizatori -, ci vrea să evidențieze faptul că protejarea demnității persoanei umane este un indiciu substanțial în ceea ce privește raportul teoretic dintre diferitele culturi, și în același timp o identificare importantă a posibilității concrete de comunicare interculturală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
kantian atunci când le depășim", deoarece realitatea prezentă pleacă de la "modul deplorabil în care am fost programați să privim lumea. În cultura noastră fiecare se crede superior sub pretextul că știe să scrie și să citească și, din acest motiv, își arogă dreptul de a invada alte culturi fără a fi invitat acolo, de a se deda furtului, de a lua ceea ce el crede bun". (Irenaus Eibl-Eibesfeldt, 1974). Așadar, având în vedere precedentul istoric și științific foarte negativ detaliat mai sus și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Roman de Răsărit, ci chiar îi intensifică nuanțele prin atribuirea a două tipuri de putere unei singure persoane: una temporară, cea a sultanului, și cealaltă spirituală, exercitată de calif, un fel de conducător al credincioșilor (titlu pe care și-l arogă sultanul în secolul al XVI-lea). În comparație cu Basileul lipsit de putere materială, suveranul otoman se impune drept monarh și slujitor al Legii divine totodată, astfel încît pretinde să fie ascultat cu sfințenie, iar eventuala nesupunere ar fi mai mult decît
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
joncțiunea principatelor ruse să se producă în jurul anului 1480. Atunci, Ivan III îi detronează pe prinții privilegiați de către mongoli, supune pe boieri și vechile familii aristocrate, cucerește cîteva orașe libere și, căsăto-rindu-se cu nepoata ultimului împărat Paleolog al Bizanțului, își arogă în cele din urmă titlul de țar Cezar. Astfel își legitimează supemația și întemeiază "cea de-a treia Romă", avînd în vedere că deja Constantinopolul căzuse cu treizeci de ani în urmă. Lui Ivan IV cel Groaznic nu-i revine
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acestuia stăpînirea asupra instrumentului de îmbogățire de vreme ce aceasta încă nu se putea concepe, în Franța, în perspectiva unei acumulări capitaliste. Totodată însă, viitoarea pătură conducătoare revoluționară își dădea seama că ea reprezintă un grup prea restrîns pentru a-și putea aroga singură o legitimitate capabilă să o înlocuiască pe cea a regelui. Pentru a obține acest lucru era necesar să se convingă pe sine însăși și pe ceilalți că ea reprezenta fracțiunea activă a întregului popor, că se confunda cu acesta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
reușise să sechestreze statul, și pe baza unei legitimități care în mod formal invocă imensa populație țărănească, pentru a nu apărea ca o invazie nerușinată. Burghezii și lucrătorii prosperi, care asipiră la o proprietate funciară de avengură pentru a-și aroga apoi un prestigiu analog cu cel al seniorilor, mai mult decît pentru a obține un profit material, îi privesc cu groază pe țăranii mizeri ce rîvnesc și mai mult decît ei încă la pămînturile claselor privilegiate 179. Dar fiindcă dorința
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
președinți succesivi, Masaryk și Bénès, ba-zîndu-se pe administrația moștenită din epoca imperială. Ea refuză să ia în considerație revendicările majorității germane din Sudet chiar și atunci cînd acestea devin presante, din momentul accesului lui Hitler la putere. În plus, își arogă de la sine rolul de jandarm vizavi de vecinii învinși, amenințînd mai ales să intervină militar în Ungaria, în timpul celor două tentative de restaurare ale lui Charles IV, în martie și octombrie 1921.329 Aceasta nu însemnă însă nimic în comparație cu situația
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
investigațiile sale de unii cercetători ai fostelor arhive secrete din România: Marius Oprea, Claudiu Secașiu, Robert Levy ș.a. Dennis Deletant le mulțumește deseori, În prefață și În note, pentru informațiile și documentele furnizate, ca și pentru precizările oferite. Nu-și arogă merite pentru ceea ce nu a făcut; e un exemplu și pentru istoricii români, pentru modul În care trebuie procedat. Din nefericire, mulți, prea mulți dintre mediatizații academici de la noi nu dovedesc aceeași deontologie (o noțiune necunoscută?). Credem că o sumă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
violente (legislație defavorabilă, agresiune fizică, constrîngeri de ordin material), să renunțe treptat la proprietatea asupra pământului și asupra uneltelor de lucru. În felul acesta țăranul este lipsit de principala sa sursă de venit, devenind dependent de „statul paternalist”, care Își arogă dreptul de a repartiza resurse fiecărui individ „În funcție de nevoile sale”. A doua strategie prin care partidul comunist a reușit să-și impună supremația În lumea rurală a fost „inventarea conflictului social”. Cei doi autori pornesc de la ideea că Înainte de comunism
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]