752 matches
-
(n. 18 august 1875, București - d. 18 august 1917, Mărășești) a fost un poet și traducător român de origine aromână. Familia Naum, care este de origine aromână, a fost strămutată din Macedonia în România, în secolul al XIXlea. Într-un interviu, Gellu Naum povestea despre familia tatălui său: "Familia lui venise în România cu oile, pe jos, demult, pe când turcii
Andrei Naum () [Corola-website/Science/321018_a_322347]
-
(n. 18 august 1875, București - d. 18 august 1917, Mărășești) a fost un poet și traducător român de origine aromână. Familia Naum, care este de origine aromână, a fost strămutată din Macedonia în România, în secolul al XIXlea. Într-un interviu, Gellu Naum povestea despre familia tatălui său: "Familia lui venise în România cu oile, pe jos, demult, pe când turcii vroiau să-i omoare în Macedonia. Ei
Andrei Naum () [Corola-website/Science/321018_a_322347]
-
Cristina Mihăilescu, Mihai Stănescu, Smaranda Caragea, Alexandra Murăruș și Andrei Runcanu. Stilistul Adina Buzatu și-a făcut debutul în 2013 în lumea filmului. Ea a acceptat invitația regizorului Toma Enache de a apărea în producția “Nu sunt faimos, dar sunt aromân”. Adina Buzatu a jucat propriul rol, acela de stilist și proprietar de magazine, dar nu în România, ci în Statele Unite. Adina Buzatu susține că Ambasador inițiativa Nelson Mandela 46664 Bangles România, fundație care luptă pentru prevenirea HIV/SIDA. S-a
Adina Buzatu () [Corola-website/Science/326457_a_327786]
-
Academia Comercială din București. A aderat la Mișcarea Legionară în 1930, imediat după ce l-a cunoscut pe Corneliu Zelea Codreanu în închisoarea Văcărești. În 1932 a fondat, împreună cu Constantin Papanace, publicația "Armatolii", cu scopul declarat de a apăra drepturile coloniștilor aromâni pe care îi considera persecutați de guvernul de la București. În 1933 l-a asasinat alături de alți doi legionari pe prim-ministrului I.Gh. Duca, în gara de la Sinaia. În aprilie 1934 a fost condamnat la muncă silnică pe viață, împreună cu alți
Ion Caranica () [Corola-website/Science/323696_a_325025]
-
(n. 1910, Muloviște, aproape de Bitolia, Macedonia - d. 1938) a fost un legionar român, care a participat la asasinarea premierului Ion Gh. Duca. De origine aromân, a fost licențiat al Facultății de Litere din București și student la Facultatea de Drept din București. După Primul Război Mondial, familia sa s-a stabilit în București, unde tatăl său a lucrat ca portar la hotelul „Excelsior”. împreună cu alți
Doru Belimace () [Corola-website/Science/323695_a_325024]
-
Căpâlnaș, Arad. A aparținut familiei Mocioni, ultima membră a familiei căsătorindu-se cu un membru al familiei conților Teleki. Ansamblul castelului este clasat pe lista monumentelor istorice din județul Arad cu . Castelul a fost ridicat de către familia nobiliară de origine aromână Mocioni, proprietară a domeniului. Familia Mocioni, prin reprezentantul ei, Constantin Mocioni, un preot ortodox, pleacă din Macedonia stabilindu-se în Ungaria. Cei cinci fii ai dai fac comerț la Budapesta și strâng o avere consistentă. Doi dintre ei, Andrei și
Castelul Teleki din Căpâlnaș () [Corola-website/Science/323365_a_324694]
-
septembrie 1959, Mihail Kogălniceanu, Tulcea) era vicepreședinte în Consiliul de Administrație al clubului Steaua București în momentul în care a încercat să dea suma de 1,7 milioane de euro jucătorilor de la U Cluj (Vezi Dosarul „Valiza”). Este de origine aromână, fiind considerat „om de casă” al familiei Becali. Începând cu aprilie 2004, Ministerul Agriculturii i-a făcut cadou lui , până la finalul guvernării PSD, 57 de hectare de teren situat la marginea Bucureștiului. La 4 iunie 2013 fost condamnat la doi
Teia Sponte () [Corola-website/Science/329696_a_331025]
-
a avut un rol însemnat în îmbunătățirea invațământului românesc din Balcani și a drumurilor și podurilor din Dobrogea de Sud (Cadrilater) și de Nord la începutul secolului XX. Sterie G. Ciumetti s-a născut în cătunul Selia, din aproprierea orășelului aromân Veria (transcris din grecește și ca Veroia, sau Berea, Βέροια or Βέρροια) din Grecia, așezat nu departe de Salonic. A făcut școala primară la Veria unde toate clasele se țineau într-o singură încăpere mică, neconfortabilă, și neîncălzită iarna. A
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
acolo, condus de inspectorul școlar Apostolul Mărgărit, a fost părăsit de profesorii licențiați macedoneni în urma unor certuri între aceștia, care vroiau să-i dea afară pe elevii epiroti (macedoromâni din regiunea Epir și verieni (cei din zona orașului Veria), elevi aromâni înclinând de partea inspectorului. Istoricul austriac Max Demeter Peyfuss numește Bitola un „Shanghai al Balcanilor“, având în vedere multitudinea etniilor (turci, albanezi, slavi, greci, aromâni, țigani), și arată că această localitate s-a dezvoltat ca un centru al culturii aromânești
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
român din Balcani, Școală superioară de fete, Consulatul Regal al României, librărie, bibliotecă, până și farmacie românească!“ Pe la 1890 numărul aromânilor din Bitolia era estimat la 15 500. De fapt și astăzi în Bitolia există o largă populație de origine aromână. Pe vremea aceea Bitolia făcea parte din Imperiul Otoman. În urma presiunilor românilor, guvernul otoman va aproba, cu toată opoziția grecilor, libera practicare a învățământului în limba română. Marele vizir Savfet Pașa a emis în septembrie 1878 Ordinul viziral nr. 303
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
două reviste aromânești create la Bitolia și tipărite la București: “Fratil’ia” (care s-a publicat între februarie 1901 și februarie 1902) și “Lumina” (care a apărut între 1903 și 1908). “Fratil’ia” era o revista bilunară, scrisă în dialect aromân, condusă de Nicolae Batzaria și el profesor la Liceul român din Bitolia. În această revista se publică versuri, proză, anecdote populare, articole și studii despre istoria și civilizația aromânilor.; unde se dă și o listă a absolvenților liceului în ultimii
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
a adus în primul rând reale servicii școlii, de exemplu prin modele de lecții, informații cu caracter cultural și istoric. În ea s-a publicat și literatură dialectală purtând semnături prestigioase. Gustate la vremea respectivă pentru farmecul exprimării în graiul aromân, aceste creații au rămas uitate în publicațiile vremii, timp de decenii, așa cum s’a întâmplat, de fapt, cu întreaga producție intelectuală aromână, după cel de-al Doilea Război Mondial, sub impactul politicii comuniste. În ultimele decenii, aceste creații din presă
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
s-a publicat și literatură dialectală purtând semnături prestigioase. Gustate la vremea respectivă pentru farmecul exprimării în graiul aromân, aceste creații au rămas uitate în publicațiile vremii, timp de decenii, așa cum s’a întâmplat, de fapt, cu întreaga producție intelectuală aromână, după cel de-al Doilea Război Mondial, sub impactul politicii comuniste. În ultimele decenii, aceste creații din presă au fost restituite în volume de editori preocupați de promovarea creațiilor în grai aromân sau român uneori cu sprijinul financiar al Guvernului
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
a întâmplat, de fapt, cu întreaga producție intelectuală aromână, după cel de-al Doilea Război Mondial, sub impactul politicii comuniste. În ultimele decenii, aceste creații din presă au fost restituite în volume de editori preocupați de promovarea creațiilor în grai aromân sau român uneori cu sprijinul financiar al Guvernului României - Departamentul pentru relații cu românii de peste hotare. În urma așa-zisei „acțiuni de eliberare a statelor coaliției balcanice“, soldată cu distrugerea a numeroase așezări românești, victime, închiderea școlilor și dărâmarea bisericilor, mulți
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Sterie Ciumetti la Silistra Așa cum s-a dus la Bitolia când liceul românesc avea nevoie de profesori, tot așa vine în Cadrilater să își aducă contribuția la îmbunătățirea regiunii, în dorința de a crea condiții mai bune de viață confraților aromâni din zonă. Din nou va fi în compania cumnatului său, Pericle Papahagi, care acum e directorul liceului din Silistra. Ambii au lungi discuții intelectuale legate de cultura și limba aromână si de nevoile aromânilor, problemă care continuă să-i preocupe
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
trăgea tot dintr-o familie de păstori, din zona munților Pind, și care a urmat numai șase clase de liceu. Pe vremea aceea în Balcani nu era obișnuit ca fetele să studieze. Prin soția lui, Sterie va avea ca rude aromâni însemnați. Anastasia (Seaua) era soră cu Pericle Papahagi, ambii fiind copiii lui Despina (Despa) Caragiani (scris uneori și Caraiani; măritată Papahagi). Deci Sterie Ciumetti era cumnat cu Pericle Papahagi, bunul lui prieten și coleg de breaslă și ginerele lui Despa
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
(n. 2 noiembrie 1912, Grămăticova, Grecia - d. 23 decembrie 1996, România) a fost un avocat, filolog, scriitor și poet aromân, care a activat în România. s-a născut în comuna aromânească Grămăticova din Grecia, situată într-o regiune muntoasă din apropierea graniței cu Republica Macedonia. După ce a absolvit școala primară românească în comuna natală a urmat doi ani la liceul românesc
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
cu Republica Macedonia. După ce a absolvit școala primară românească în comuna natală a urmat doi ani la liceul românesc din orașul grecesc Salonic. În 1926, familia sa s-a mutat în România, în Cadrilater, împreună cu mai multe mii de familii aromâne, iar el a continuat studiile medii la liceul teoretic din Bazargic. Apoi a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care a absolvit-o în 1935, continuând studiile la Facultatea de Drept pe care a absolvit-o
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
care a avut un fiu, Dan Ion Nasta, născut la 7 iulie 1951, viitor poet, eseist și traducător. A debutat în literatură în 1936, cu poezii în revistele „Pasărea Albastră” și „Suflet Nou”. A publicat și articole de exegeză culturală aromână. A realizat și traduceri literare din limbile greacă și bulgară, pe care le-a publicat. În 1981 a apărut la Editura Albatros prima sa carte, o culegere de sonete. Hristu Cândroveanu i-a publicat poezii în „Antologia lirică aromână”, apărută
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
culturală aromână. A realizat și traduceri literare din limbile greacă și bulgară, pe care le-a publicat. În 1981 a apărut la Editura Albatros prima sa carte, o culegere de sonete. Hristu Cândroveanu i-a publicat poezii în „Antologia lirică aromână”, apărută în 1975, și în „Un veac de poezie aromână”, din 1985. În 1985, Atanasie Nasta a publicat al doilea volum al său cu sonete, „Ora de poezie”, apărut la Editura Cartea Românească. În 1996 a apărut volumul „Armâname, armâname
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
și bulgară, pe care le-a publicat. În 1981 a apărut la Editura Albatros prima sa carte, o culegere de sonete. Hristu Cândroveanu i-a publicat poezii în „Antologia lirică aromână”, apărută în 1975, și în „Un veac de poezie aromână”, din 1985. În 1985, Atanasie Nasta a publicat al doilea volum al său cu sonete, „Ora de poezie”, apărut la Editura Cartea Românească. În 1996 a apărut volumul „Armâname, armâname”, care cuprinde poeziile scrise de Atanasie Nasta în dialectul aromân
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
aromână”, din 1985. În 1985, Atanasie Nasta a publicat al doilea volum al său cu sonete, „Ora de poezie”, apărut la Editura Cartea Românească. În 1996 a apărut volumul „Armâname, armâname”, care cuprinde poeziile scrise de Atanasie Nasta în dialectul aromân. Selecția poeziilor și publicare au fost făcute de Editura Fundației Culturale Aromâne “Dimândarea Pârintească”. În 1985 a apărut la editura Litera din București antologia "„Ecou de cîntec aromânesc”", realizată de Atanasie Nasta, în calitate de editor. Antologia cuprinde portrete și creații a
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
al său cu sonete, „Ora de poezie”, apărut la Editura Cartea Românească. În 1996 a apărut volumul „Armâname, armâname”, care cuprinde poeziile scrise de Atanasie Nasta în dialectul aromân. Selecția poeziilor și publicare au fost făcute de Editura Fundației Culturale Aromâne “Dimândarea Pârintească”. În 1985 a apărut la editura Litera din București antologia "„Ecou de cîntec aromânesc”", realizată de Atanasie Nasta, în calitate de editor. Antologia cuprinde portrete și creații a zece poeți: Mihail Nicolescu (1835-1865) (3), Vasile Muși (1895-1961) (5), Nicolae Babu
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
Caratana (1914-1992) (10), Costa Guli (1916-1985) (10) și Chira Iorgoveanu (1948-). În 1992, Atanasie Nasta a editat un "„Almanah Macedo-Român”", care a apărut la București, la Editura Fundației Culturale Române, sub egida Societății de Cultură Macedo-Română. Pe lângă poezii în grai aromân ale poeților din toate generațiile, almanahul cuprinde și biografiile a 27 de personalități de sorginte aromână, precum și o serie de documente și fragmente de studii, reprezentative pentru cultura și civilizația aromânilor. Cu ocazia centenarului Atanasie Nasta, în data de 3
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
editat un "„Almanah Macedo-Român”", care a apărut la București, la Editura Fundației Culturale Române, sub egida Societății de Cultură Macedo-Română. Pe lângă poezii în grai aromân ale poeților din toate generațiile, almanahul cuprinde și biografiile a 27 de personalități de sorginte aromână, precum și o serie de documente și fragmente de studii, reprezentative pentru cultura și civilizația aromânilor. Cu ocazia centenarului Atanasie Nasta, în data de 3 noiembrie 2012 "Societatea de Cultură Macedo-Română" (al cărei prim președinte a fost Atanasie Nasta după reînființarea
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]