1,035 matches
-
reglementează: ... a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210324_a_211653]
-
și personalul aferent cabinetului ministrului culturii și cultelor." 3. După articolul 19 se introduce un articol nou, articolul 19^1, cu următorul cuprins: "Art. 19^1. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, publicațiile «Contemporanul», «Literatorul», «Manuscriptum», «Deșteptarea aromânilor», «Moftul român», «Albina», «Teatrul», «Universul cărții», «A Het», «Korunk», «Vilnie Slovo», instituții publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, se desființează. (2) Stingerea datoriilor preluate de Ministerul Culturii și Cultelor, ca efect al desființării instituțiilor prevăzute
HOTĂRÂRE nr. 1.598 din 4 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205948_a_207277]
-
mediu lunar de 450 litri și două autoturisme, cu un consum mediu lunar de carburanți de 450 litri. Articolul 20 (1) Stingerea datoriilor preluate de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ca efect al desființării publicațiilor "Contemporanul", "Literatorul", "Manuscriptum", "Deșteptarea Aromânilor", "Moftul Român", "Albina", "Teatrul", "Universul Cărții", "A Het", "Korunk", "Vilnie Slovo", instituții publice cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, se asigură din disponibilitățile acestor instituții și, după caz, din bugetul aprobat Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208843_a_210172]
-
emigrație. ● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării drepturilor la prezervarea identității culturale a persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare. ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar. Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au
HOTĂRÂRE nr. 31 din 22 decembrie 2008 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206115_a_207444]
-
mediu lunar de 450 litri și două autoturisme, cu un consum mediu lunar de carburanți de 450 litri. Articolul 20 (1) Stingerea datoriilor preluate de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ca efect al desființării publicațiilor "Contemporanul", "Literatorul", "Manuscriptum", "Deșteptarea Aromânilor", "Moftul Român", "Albina", "Teatrul", "Universul Cărții", "A Het", "Korunk", "Vilnie Slovo", instituții publice cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, se asigură din disponibilitățile acestor instituții și, după caz, din bugetul aprobat Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului
HOTĂRÂRE nr. 9 din 16 ianuarie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206941_a_208270]
-
de vedere politic, de securitate, economic, social și cultural. Românii de peste hotare sunt parte integrantă a poporului și a spiritualității române și de aceea Guvernul României se angajează să intensifice comunicarea și să consolideze parteneriatele atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate. Al doilea obiectiv principal al guvernării este promovarea activă și prioritară a obiectivului de transformare a zonei proxime României, atât în Balcanii
HOTĂRÂRE nr. 45 din 21 decembrie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247662_a_248991]
-
ei din punct de vedere politic, de securitate, economic, social și cultural. Românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualității române și de aceea Guvernul României se angajează să intensifice comunicarea și să consolideze parteneriatele atât cu comunitățile românilor/vlahilor/aromânilor din țările vecine și Balcani, cât și cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate. Al doilea obiectiv principal al guvernării este promovarea activă și prioritară a obiectivului de transformare a zonei proxime României, atât în Balcanii
PROGRAMUL din 11 martie 2014 asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259854_a_261183]
-
cuprins: "a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de
LEGE nr. 176 din 6 iunie 2013 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252317_a_253646]
-
reglementează: ... a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
reglementează: ... a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromâni, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromâni, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de
LEGE nr. 299 din 13 noiembrie 2007 (**republicată**)(*actualizată*) privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278758_a_280087]
-
mai mare centru universitar din țară - București. Principalele edituri ale Sloboziei sunt: Edituri secundare: În Slobozia au loc anual festivaluri cu caracter local sau de servicii (agricultură, mașini, utilaje, materiale construcții, diverse obiecte etc). Principalele Tărguri și Festivaluri sunt: Primii aromâni au venit în Slobozia în jurul anului 1940 din Cadrilaterul romanesc. În primii ani, pentru ei aceste locuri constituiau mai mult un traseu de tranzit către Tulcea și Constanța, dar dupa anul 1953 au început să se stabilească și aici, proces
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
un traseu de tranzit către Tulcea și Constanța, dar dupa anul 1953 au început să se stabilească și aici, proces care s-a încheiat în jurul anului 1960. Preocupați de creșterea animalelor, în special oi, dar și de comerț sau finanțe, aromânii (machedonii - în vorbirea localnicilor) au fost integrați armonios în comunitatea slobozeană, spiritul lor cooperant, folclorul și obiceiurile lor făcând casă bună cu spiritualitatea locală. În anul 2005, în Slobozia erau recenzați 920 de aromâni, ei grupându-se aproape toți în jurul
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
dar și de comerț sau finanțe, aromânii (machedonii - în vorbirea localnicilor) au fost integrați armonios în comunitatea slobozeană, spiritul lor cooperant, folclorul și obiceiurile lor făcând casă bună cu spiritualitatea locală. În anul 2005, în Slobozia erau recenzați 920 de aromâni, ei grupându-se aproape toți în jurul unor familii cunoscute în oraș: Sărăcăceanu, Papacioc, Malama, Hristu, Tașcu, Caracostea, Cutulea, Carniciu, Bala, Anagnoste, Hertu, Gherunda, Mihali, Zicu, etc. Mulți dintre aceștia sunt cunoscuți și respectați pentru că s-au distins ca profesori, medici
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
din perioada sa de formare, în Germania. Profesorul Vasile D. Păun, îi face următorul portret prințului din respectiva perioadă: La rândul său Sterie Diamandi, schița în 1934 două portrete antinomice ale lui Ferdinand, care coexistau în spațiul public românesc: Diamandi, aromân originar din Macedonia, relatează că portretul negativ, care ajunsese chiar până în școlile primare din Macedonia, se impusese atât de tare în conștiința publicului român, încât erau voci care deplângeau vindecarea lui Ferdinand de tifos și își puneau speranțe mari în
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
greci s-au refugiat din Turcia in Grecia, iar populatia musulmana din Macedonia si Creta in Turcia. Liga Națiunilor a intermediat locurile de munca agricole sau industriale ale refugiaților greci in Grecia. Acest lucru a determinat perturbații demografice și desproprietărirea aromânilor din Veria, Vedena, Meglenia, și Caterina, în cea mai mare parte crescători de oi. Cu sprijinul autoritaților române, aceștia au emigrat în Dobrogea și au ocupat tocmai locuințele părăsite de către germani. Romii au venit în comuna între 1951 și 1952
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
de un important activist de partid care voia să desființeze o comunitate de hoți și a așezat câteva familii în fiecare comună din zonă. Conform recensământului din 2002, în comuna Mihail Kogălniceanu trăiesc 10114 locuitori, dintre care 8155 români, 1214 aromâni, 107 turci, 337 tătari, 283 romi, 18 germani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihail Kogălniceanu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,31
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau "Harta teatrului de război din Europa din anii 1828-1829") apare sub forma Jovărăști, cartografii ruși redând prin "J" grupul "GI". Grecul (aromânul) Iamandi Giuvara (vezi și Iancu Jianu)a fost paharnic la curtea domnească și a avut posibilitatea să strângă mult aur, iar la un moment dat să ceară Domnului moșia în schimbul aurului de care acesta avea nevoie pentru plata tributului față de
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
demonstrează prezența cuvintelor de origine slavă din limba română), în timp ce la sud de Dunăre, slavii sunt cei care asimilează cea mai mare parte a populației romanice. -Vocabularul comun româno-albanez se datorează existenței substratului traco-dacic comun și a influenței culturalo-lingvistice a aromânilor autohtoni asupra albanezilor. -Gesta Hungarorum și Cronica lui Nestor, care îi menționează pe români, sunt izvoare demne de crezare, infirmând ipoteza teoriei roesleriene. Cronicari și istorici (p. 93-121). Argumentul "a silentio", adus în contra aflării Românilor în Dacia Traiană, care se
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
i sunt comunități pastorale autohtone de oieri români similare în multe privințe cu aromânii (în special cu ramura 'rămânilor fărșeroți' și cea a 'grămuștenilor' cu care de altfel au coabitat în stâne situate mai ales în două regiuni distincte din sudul Transilvaniei, dar și în alte arii ale acestei provincii. , până de curând, asociați
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
ei au practicat transhumanța cu turme imense de oi, iar in secolul al XIX-lea, mai ales după tratatul de la Adrianopol, care le-a îngrădit mișcarea, au fost și „cărăuși” conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari distanțe, aidoma aromânilor "cărvănari". Ei nu sunt cunoscuți sub un alt nume, deși ocazional sunt denumiți și mocani bârseni, deși apartenența Săcelelor ca atare la Țara Bârsei, entitate politico-geografică medievală germană cunoscută sub numele de "Burzenland", este disputată. <br> Alte comunități pastorale limitrofe
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
care leagă Clujul de municipiul Reghin. Locuitorii din Mociu se numesc moceni sau moceani, iar zona are o puternică tradiție pastorală, reflectată într-un folclor muzical specific, similar până la identitate cu cel al saracacianilor. . Coincidența face ca o ramură a aromânilor din sudul munților Pind să fie cunoscută sub numele de moceani sau mociani. Unii antropologi au sugerat că denumirea "mocean", respectiv "mocan", ar fi o variantă a unui singur nume. Istoricul grec Asterios Koukoudhis îi încadra pe "moceani" sau "mociani
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
grec Ion Dragomis Alexis plasează originile mocenilor în munții situați la vest de Trikala în Tesalia de unde, unele grupuri s-au mutat la nord, în jurul orășelului Prototsani din Tracia de vest grecească, unde pot fi întâlnite, autodescriindu-se ca „eleni vlahofoni” (aromâni asimilați). Mocanii, păstori români transilvăneni, care, după cum am văzut mai sus ajungeau -de regulă- în decursul transhumanței la sud de Dunăre, și în Cadrilater sau în împrejurimile Varnei, iar uneori în Rodopi și în Rumelia Orientală, i-au intâlnit adesea
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
transilvăneni, care, după cum am văzut mai sus ajungeau -de regulă- în decursul transhumanței la sud de Dunăre, și în Cadrilater sau în împrejurimile Varnei, iar uneori în Rodopi și în Rumelia Orientală, i-au intâlnit adesea în peregrinările lor pe aromâni, mai ales ramura grămușteană a acestora. Se pare că uneori au coabitat, iar grupuri de aromâni s-au întors alături de mocanii mărgineni și s-au stabilit în Mărginimea Sibiului. Victor Păcală, în monografia pe care a dedicat-o marii comune
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Dunăre, și în Cadrilater sau în împrejurimile Varnei, iar uneori în Rodopi și în Rumelia Orientală, i-au intâlnit adesea în peregrinările lor pe aromâni, mai ales ramura grămușteană a acestora. Se pare că uneori au coabitat, iar grupuri de aromâni s-au întors alături de mocanii mărgineni și s-au stabilit în Mărginimea Sibiului. Victor Păcală, în monografia pe care a dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi al Greciei. La rândul
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
au întors alături de mocanii mărgineni și s-au stabilit în Mărginimea Sibiului. Victor Păcală, în monografia pe care a dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi al Greciei. La rândul lor, aromânii și-au lăsat amprenta lingvistică asupra graiului local al mocanilor din Rășinari. Teodor Capidan precizează că la Rășinari, verbul "a fi" se conjugă la persoana întâia singular sub forma "mine/mini escu", ca la fărșeroți, grămușteni și probabil la saracaciani
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]