1,164 matches
-
de funcția și activitatea lor în folosul națiunii române, a fost o crimă poate necunoscută în istoria țării noastre. Aceste fapte se petreceau prin evul mediu,cu funii care i legau pe victime, cu ghilotine, cu trasul pe roată, sau arsul pe rug. De unde o fi învățat justiția noastră, cu magistrați recunoscuți peste hotare, care nu au spus nimic, dar care reprezentau o instituție fanion în țara noastră, să comită astfel de crime. Nu s au dat explicații poporului român nici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și femeile ajunse în aceste lagăre nu erau excluși de la tratamente inumane: erau despărțiți de ceilalți membri ai familiilor lor, erau supuși unor munci istovitoare pe fond de malnutriție, schilodiți de către gardieni, iar în caz de hotărâri ale unor funcționari, arși în crematorii, împușcați și aruncați în gropi comune, cu cea mai mare cruzime. În anii războiului victime ale fascismului au devenit peste 50 milioane de oameni. Prizonierii de război aveau și ei parte de tratamente similare. Pe lângă violența criminală, ca
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de asemenea, prezent în lucrări tipărite în țară, cu contribuții despre Mihai Șora (Dialog și libertate, 1996) sau despre Paul Cornea (Studii dedicate profesorului Paul Cornea, 2000). A coordonat sau a participat la realizarea unor volume colective de teorie literară: Ars Rhetorica (1996), Fiction Updated. Theories of Fictionality, Narratology, and Poetics (1996). Preocupările sale vizează literatura, teologia mistică, istoria gândirii politice, filosofia ficțiunii, retorica, estetica, istoria religiilor ș.a. A descoperit și a editat, în SUA (This Craft of Verse, 2000), Spania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
au fost domesticite și crescute animale mari, ocupație preponderent masculină, că a apărut ceramica, inclusiv ceramica pictată, operă atribuită exclusiv femeilor și tot lor li se datoreaz cultivarea plantelor pe lângă locuințele din lemn și lut, după cum dovedescă resturile de chirpică ars, având în compoziție paie și pleava cerealelor. În zona noastră de interes, pe valea Dunavățului și în împrejurimi, au fost descoperite resturi de cultură materială care se încadrează epocii neolitice și de trecere la epoca bronzului, care demonstrează vechimea locuirii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spiței. Vasele din porțelan verde pal cu imagini cu pești au fost mereu un produs foarte popular. Deși toate desenele realizate de mână au formă rotundă, vasele diferă datorită modelului, tehnicii de desenare și de smălțuire, tipului de cuptor de ars și, bineînțeles, măiestriei meșteșugarului. Cele mai timpurii porțelanuri cu pești erau foarte minuțios realizate, mai ales solzii peștelui desenați în formă de plasă, de culoare roșu închis. Cu timpul, imaginile peștilor au început să fie desenate într-o manieră mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
-vă un personaj care stă cu o drujbă în mână, prin cavitatea dumneavoastră toracică, și trece cu ea peste coaste, în mod repetat. O dată, încă o dată, și încă o dată... Percepeți niște scântei paradoxale care ies din coaste? Simțiți miros de ars? Sunteți zguduit ca și cum v-ar fi introdus cineva degetele în priză? Asta trăiesc eu de fiecare dată când Durerea ia o asemenea de decizie. Degetele mi-au tremurat, însă am reușit să scot din buzunar unul dintre creioane. Mi s-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
virtutea ar cere să nu-l ucizi. Nimeni nu-i obligat să fie virtuos, fiecine să fie drept - și când sentința acelui drept nu găsește carnefice, fă-te singur carneficele ei. Un om ucis, o literă necitită; un oraș de ars, o pagină de-ntors - iată cartea de legi a revoluțiunilor, a dreptății lui D-zeu! .......................................................................................................................................... Aici sunt mai multe pagine rupte din manuscriptul lui Toma. Or că le-a găsit de bine a le rumpe, or că vro mână streină căruia
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ungureanu. Ziarul ținea coada pe sus și mima niște principii. Azi, nimeni de la ziar, cu câteva excepții, nu mai strigă după principii. Când Mihail Neamțu a scris că unor jurnaliști de la Cotidianul li se opresc anchete, au sărit câțiva ca arși. Azi, când Nistorescu cenzurează pe față și asumat, nu mai sare nimeni. Unde le sunt principiile? Bușcu era viteaz cu Traian Ungureanu, dar tace chitic cu Nistorescu. Doar Ioan T. Morar a cârâit ceva pe blog, adică l-a anunțat
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
nu asta, spuse el de parcă mi-ar fi ghicit gândurile. Știi că ești nemaipomenită ! exclamă el plesnindu-și palmele. Este oare posibil să fii atât de preocupată de propriul ombilic, Încât faptul că au murit vreo două mii de oameni, unii arși de vii, alții sub dărâmături, să nu-ți facă nici o impresie ? Nu tu spuneai, pe vremuri, că e monstruos să fii detașat ? — Bineînțeles că e monstruos. Am stat acum câteva săptă- mâni la coadă ca să donez sânge, dar am renunțat
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
vârtej, sfârtecându-i armata În bucăți. Naoie abia reuși să scape cu viață. Rezolvând cu Ukita, Shikanosuke i se alătură lui Hideyoshi, pentru un atac cu toate forțele asupra castelului. Hideyoshi asaltă castelul cu foc. Atât de mulți oameni muriră arși de vii În castel, Încât generațiile ulterioare au continuat să numească acel loc „Valea Iadului din Kozuki“. — De data asta, nu-ți voi mai ordona să abandonezi castelul, Îi spuse Hideyoshi lui Amako Katsuhisa. Păzește-l bine. După ce termină curățenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cu poezii în ziarul „Teleormanul” (1977) și colaborează ulterior la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Caligraf” ș.a. Prima carte, placheta Albastrele ninsori, îi apare în 1996. Versurile de început dezvăluie o poetă deja formată, tinzând chiar, ca în Cugetare, la creionarea unei ars poetica, rod al unei elaborări în care intră har și trudă. Autoarea își transpune trăirile în confesiuni reținute, învăluite în mister, inima fiindu-i o „carte de taină”, cu neliniști și așteptări, iar rănile vindecându-se doar prin cuvânt. Starea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288900_a_290229]
-
agreabile. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars semnifică abilitate, pricepere, meserie bine stăpânită. Tocmai de aceea, astfel de concepte vizau mai degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vii din interiorul lor «au ars ca o torță», sub supravegherea polițiștilor ucraineni [sub conducerea pretorului Mănescu, n.n.], în timp ce zecile de mii de evrei care erau închiși în cocini și șoproane au auzit strigătele de groază și durere ale celor arși de vii. Asta s-a petrecut într-o duminică dimineața, 21 decembrie 1941, ultima zi de Hanuca” (p. 148). Evreii din Chișinău au avut, din păcate, aceeași soartă cu cei din Transnistria. în cartierul sudic Vistriceni, transformat în ghetou, au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru a fi cuprinse de foc. între 1878-1880 s-au fabricat 200 de chile după acest procedeu. Pe la 1900 mai trăiau doar cei care văzuseră cum se făcea astfel varul, meșterii muriseră. în satul Dumansca, din comuna Tăcuta, majoritatea locuitorilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
2009. La această conferință au fost susținute mai mult de cincizeci de comunicări științifice printre care s-a numărat și cea a dr. Anais Marin din Finlanda 689. Finlanda s-a numărat printre țările care au participat la Întâlniri culturale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, organizate la Reghin în perioada 7-10 octombrie 2010. Finlanda a avut lucrări expuse la expoziția internațională de grafică Fantasticul - Realismul magic, organizată în sala festivă a Primăriei din Reghin 690. În numărul din aprilie 2011
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
invizibile. Europa în epoca eșecului capitalului, în "IDEA. Artă+societate", nr. 36-37, 2011, p. 29. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 49, ianuarie 2001, p. 21. *** Info cinema, în "Observator cultural", nr. 72, iulie 2001, p. 22. *** Întâlniri cultrale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, în "Familia", an XLVI (146), nr. 10 (539), octombrie 2010, p. 127. *** Jakobovits Márta, în "Familia", an XLVI (146), nr. 3 (532), 20 martie 2010, p. 132. Jurcan, Alexandru, Strigătul lucrurilor care vor muri, în
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
XLVI (146), nr. 3 (532), 20 martie 2010, p. 132. 689 Ioan Godea, Conferința Internațioanlă "Muzeul mileniului trei: știință, cultură și educație prin patrimoniu", în "Familia", an XLVI (146), nr. 4 (533), aprilie 2010, p. 137. 690 Întâlniri culturale internaționale ARS MARIS, ediția a IV-a, în "Familia", an XLVI (146), nr. 10 (539), octombrie 2010, p. 127. 691 Elena Guro, Poeme, în "Familia", an XLVII (147), nr. 4 (545), aprilie 2011, p. 87. 692 Mircea Morariu, Adevărata revenire, în "Familia
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
6. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη, semnifică abili‑ tate, pricepere, meserie bine stăpânită. Tocmai de aceea, astfel de concepte vizau mai degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Edictul de la Milano - a fost o scrisoare semnată de Licinius și Constantin I în 313 care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman, cf. l. hertlinG, Geschichte der Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași 2003, 133. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 22 Artiștii creștini au folosit ca izvor de inspirație nu numai împrumuturile din arta orientală, elenistă și romană, dar au creat și procedee noi, așa încât putem concluziona că formarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Hartmann N., Estetica, Ed.Univers, București 1974. heideGGer m., Originea operei de artă, tr. Th.Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Humanitas, București 19962. hertlinG l., Geschichte der Katolischen Kirche, Ed.Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași 2003. hohenstatt p., Leonardo da Vinci, Ed. Köneman, Milano 2000. jaCquin j. m., Histoire de L’Eglise, L’ Antiquité Chretienne, vol. I, Editi‑ ons de la revue des jeunes, Paris 1928. James W., Introducere în filosofie, Ed. All, București
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în Incursiuni critice (1975), cronicarul literar încearcă, într-o suită de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o formă de meditație asupra existenței umane. Termenul de referință pentru o ars critica, bazată pe conceptul moral al „bunului-simț”, ar fi umanismul activ. Poziția sa tranșantă poate crea impresia inaderenței la conceptele teoretice moderne. Chiar dacă nu și-a structurat programatic liniile orizontului critic, este evidentă în demersul său tendința de a-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
iarbă (2); încet (2); lemnul (2); lumină (2); lumînare (2); necaz (2); nenorocire (2); pasiune (2); pericol (2); rană (2); repede (2); sobă (2); sufletul (2); șemineu (2); țigară (2); ustură (2); viață (2); acid; adrenalină; agitație; amintire; aproape; aragaz; ars; Băsescu; bec; becul; benzină; bine; bolnav; candela; cenușă; ceva; cineva; copac; cui; cuptor; curge; desprinde; dorință; dragoste; dragostea; epoleți; eternitate; femeia; a fi curajos; ca fierul; cu flăcări; în flăcări; a lua foc; a folosi; frig; fuge; fugi; gaz; gazul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cărbune (2); culoare (2); distrugere (2); dor (2); făclie (2); galben (2); gheață (2); iubire (2); jăratic (2); necaz (2); nenorocire (2); purificare (2); răutate (2); speranță (2); vatră (2); aer; agitație; apa; aprinde; a aprinde; aprindere; aragaz; de armă; arși; artă; arzînd; asemănare; atracție; august; babă; boală; căldura; camping; cercetași; chibrituri; curățare; da; dar; DEMON; dezastru; diavol; dorință; drac; dragoste; dușman; emoții; energie; etern; fenomen; fierbător; fire; flacăra; flamă; flamură; foc; forță; frig; frumos; fulgere; gaz; greu; Guță; Hefaistos; iarna
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
N. "Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării", București, Ed. Politică, 1988. 78. POPESCU-NEVEANU, P. "Personalitatea și cunoașterea ei", București, Ed. Militară, 1969. 79. PAROT FRANCOIS “Dicționar de psihologie”, Editura Humanitas București 1999 ) 80. RĂȘCANU RUXANDRA - „Introducere în psihologie aplicată”, Ed. Ars Docendi, București, 2000. 81. RĂȘCANU, RUXANDRA "Psihologia comportamentului deviant", E.U. București, 1994. 82. SACKEIM, A.H.; WEBER, L.S. "Functional Brain Asymetry in the Regulation of Emotion, implication of Stress", in Geltberg, Land Sh. Brezuits (eds.) Handbook of Stress, N.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
iarbă» ale lui Walt Whitman”. Sunt caracterizări valabile în esență, care comportă, totuși, credem, unele nuanțări. Dincolo de notele generale, surprinse în genere cu justețe de critica momentului, crede că acest volum ar trebui citit în primul rând ca o amplă ars poetica. Deoarece, dacă în cărțile anterioare problema raporturilor eu-univers, a „definirii” poeziei sub semnul implicării subiectului în spectacolul „baroc” al dinamicii cosmice și al exersării (și exercitării) puterilor imaginative întru revelarea înrudirilor secrete dintre obiecte, apărea doar intermitent, în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]