2,842,792 matches
-
existență a "Observatorului cultural", la unul sau altul din colțurile gândirii dlui Lefter, crezi că m-aș fi putut strecura eu în scara de valori de acolo?... Vezi, stimată Ioana Scoruș, acolo, la Ploiești, unde locuiești și de unde îți trimiți articolele pe care îți spuneam că le citesc cu plăcere, te afli la o anumită distanță de lumea literară bucureșteană, cu scena și culisele ei. De acolo, de unde o expediezi, întrebarea ta e legitimă, corectă; numai că ea se referă la
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
de adevărul concluziilor acestuia poate să treacă mai repede de la un drum înfundat la unul deschis, poate să renunțe la o anumită manieră și să abordeze o alta ș.a.m.d. De ce crezi că scriitorii citesc cu atâta aviditate cronicile, articolele și cărțile despre ei? Nu numai din vanitate. Prin intermediul acestor comentarii critice, ei se pot verifica. Scriitorii, "în loc să-și vadă de scrisul lor, sar la bătaie"? Cei care confundă schimbul de opinii și de idei cu ciomăgeala, ciomăgarii adică, sunt
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
mai spun? Dar Naționalele din sport? Au ele reprezentativitatea cuvenită? * În CURIERUL ROMÂNESC (nr. 1), editat de Fundația Culturală Română, un interviu cu dl Mihai Șora (pentru care intrarea României în UE "presupune o schimbare de paradigmă") și un excelent articol al d-lui Tudorel Urian despre d-na Monica Lovinescu. * În FAMILIA (numărul pe noiembrie-decembrie 2002), dl Blaga Mihoc comunică un manuscris inedit al lui Gh. Șincai. Aflat astăzi într-o colecție particulară, manuscrisul latin al ardeleanului va fi făcut
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
Nicolae Manolescu După cum se știe, am consacrat Întîlnirea "R.L." de miercuri 29 ianuarie celei mai vechi dispute post-decembriste: revizuirile critice. Publicăm în numărul de față o scurtă relatare despre Întîlnire și un articol pe aceeași temă al dlui Ion Simuț, care reia, mai pe larg, ceea ce autorul a spus cu acea ocazie. Editorialul meu nu vrea să fie nici un rezumat al discuțiilor, nici o concluzie. El exprimă pur și simplu un punct de vedere
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
regizorului Ioan Cărmăzan, care se anunță hotărît să facă urgent "un film despre viața lui Tinu", căruia o să-i spună "Blîndul domn Tinu", sau "Blîndul domn Dinu" (sau Zinu, nu contează, "lumea va înțelege despre cine e vorba"!). Ca-n articolele stupide de pe vremuri, aflăm că va fi "un film-dezbatere, care va pune în discuție cîteva probleme fundamentale ale condiției umane și, mai ales, ale societății noastre"! Pentru ca tacîmul să fie complet, ni se servește și un omagiu adus producătorului : "Dacă
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
și simplu un împrumut din engleză: preluarea ca atare a cuvîntului topic (cu inevitabile și minime adaptări fonetice, cu perfectă încadrare morfologică și cu libertatea de plasare în diverse registre stilistice) - "Topic-uri active momentan. Click pentru a lista toate articolele din acest topic" (martini.exs.ro /portal); "deci: acesta este topicul vostru! scrieți aici cât vreți și despre ce vreți voi! îi rog aici pe ceilalți moderatori să nu mute topicul " (autoshow.ro/forum); Răspunsurile la topicul «Eu sunt de
Topica și topicul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14284_a_15609]
-
larg - ar fi utile note ale traducătorului. Volumul rămâne actual și pentru că abordează teme "la modă": metopele de pe Acropole au devenit subiectul unei mult mediatizate controverse de "redobândire" între greci și britanici. Sau, de curând, pe Yahoo a apărut un articol de senzație despre cea mai veche epavă grecească găsită în Marea Neagră (secolele 3-5 î.e.n.): dusese amfore cu pește uscat și sărat. (Strabon vorbea despre peștii aduși de la Pontul Euxin). Asemenea reveniri în prim plan ale Greciei antice, între cele mai
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
moarte. Un titlu mai mult decât edificator expresiv. Constantin Amăriuței a urmat să-și caute de lucru, "manual, ca salahor, pe unde puteam", își evocă el mersul înainte în ceea ce califică "simple amintiri", menținându-și mândria intelectualului: "Am redactat totuși articolul despre Naționalism transcendental - ca un fel de editorial al "Caetelor de Dor" (în numărul doi), temă reluată într-un eseu tardiv (Starea D'intâi a României)". În 1954 i-a apărut romanul Leneșul. Alte posibilități materiale l-au îndepărtat de
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
nici citi. - Nu v-ajută nimeni? - Ba da. Soția mea, Lucia și o prietenă, Cristina. Ele îmi citesc sau scriu ceea ce le dictez - jumătate din volumul meu de memorii a fost realizat prin dictare. În același mod am scris și articole pentru ziarul Cronica română sau Luceafărul. Seara mi-o rezerv pentru lecturi. - Cum alegeți cărțile pe care vreți să le citiți? - Mi le semnalează soția sau unii dintre prietenii mei. Ritmul lecturilor mele este însă cu mult mai lent. M-
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
teme și subiecte - aceasta este singura posibilitate de a-mi antrena mintea. Ore întregi ascult muzică, fie clasică, fie relativ modernă. Ziua trece greu. După-amiază vine Cristina și îi mai dictez la memoriile la care scriu în continuare, sau unele articole. Așa cum ți-am mai spus, seara, soția mea îmi citește diferite cărți. În felul acesta, ziua pare extrem de lungă, dar m-am obișnuit. Mintea și-a găsit o altă formă de "derulare" în acest spațiu relativ întunecat, astfel încât pot să
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
sâmbătă, la patru după-amiază, a fost acesta. În celelalte, toate atât cu pagini culturale, cât și cu anunțuri funerare, nu a apărut nimic, nici măcar un chenar, ori o scurtă știre. Și nici luni. (După aceea au început să apară numeroase articole dedicate amintirii sale: unul foarte bogat în informații personale, precum cel al lui Benjamin García-Hernández). La două ore după moartea sa, toți dețineau informația: dar poate, în relaxatul sfârșit de săptămână, nu era nimeni în redacție capabil să sesizeze dimensiunea
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Kavatek, din Friburg, care mi-a spus că tocmai terminase de redactat o scurtă notă informativă pe care avea să o trimită imediat, prin poștă electronică, Agenției Efe și principalelor cotidiane spaniole. Eu l-am anunțat că voi scrie un articol când vor mai trece câteva zile și voi fi mai puțin dezolat ca în momentul acela, că doream să manifest într-un mod mai direct și mai ușor de înțeles ceea ce gândeam în mod obiectiv: că Eugen Coșeriu a fost
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
--- Stimate domnule redactor-șef, În articolul "Ochelarii de cal ai istoriei" semnat de Tudorel Urian, articol apărut în numărul 2 (15-21 ianuarie 2003) al revistei "România literară", se afirmă (col. 3 sus): "Este cunoscut faptul că, cel puțin la începuturile sale, Mișcarea Legionară a parcurs o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
--- Stimate domnule redactor-șef, În articolul "Ochelarii de cal ai istoriei" semnat de Tudorel Urian, articol apărut în numărul 2 (15-21 ianuarie 2003) al revistei "România literară", se afirmă (col. 3 sus): "Este cunoscut faptul că, cel puțin la începuturile sale, Mișcarea Legionară a parcurs o fază idealistă, scopul ei declarat fiind revigorarea morală a societății
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
simplu să îndrept erorile de tipul celei semnalate de dv., unele, explicabile, în anii '60, prin carențele de informație bibliografică. (N. M.) Precizări Cu privire la sesizarea cititorului dvs. - G. Moldovean - Bistrița, apărută în nr. 4, februarie 2003, fac următoarele precizări: În articolul cu pricina nu este vorba despre nici o "mică inadvertență", ci de două lucrări diferite. Individualitate și destin apare menționată în lista lucrărilor lui I. B., de către însuși autorul, publicată la sfîrșitul aceleiași Permanențele clepsidrei (Ed. Litera, 1981), la rubrica "Studii
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
Tema: Etica intelectualului. Colaborează d-nii Andrei Bodin, Gh. Onuț, Sorin Matei, Al. Mușina, Ciprian Șiulea și Bogdan-Florin Popovici. Un interviu cu dl Emil Brumaru: în scrisori. Dl Brumaru e, și de data asta, original. Din SUA, dl Vladimir Tismăneanu trimite articolul Secolul lui Lenin. Bun reînceput de drum pentru revista brașoveană. * Din ECHINOX (nr. 7-8-9, 2002), și ea o rara avis, reținem un curajos și sarcastic text al d-lui Al. Cistelecan despre plictiseala filosofiei mari, care-și tratează cu dispreț
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
Cronicar Precizare În numărul 26 al revistei noastre, Cronicarul a publicat, între altele, o notă intitulată: A fost Adrian Păunescu agentul lui Ceaușescu? și în care comenta un articol din ziarul Evenimentul zilei. Cronicarul a preluat, cu această ocazie, supoziția directorului ziarului citat cum că (dar sub semnul întrebării?) interviul acordat de Mircea Eliade lui Păunescu este o "minciună gogonată" pusă în cîrca savantului român de peste hotare. Mai mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
poate sta ca probă pentru maniera în care unii ziariști români privesc problema țiganilor care emigrează din România, literalmente scandaloasă, are un singur "merit". Ne reamintește că acest domn scria pe vremuri, pentru pagina externă a României literare, foarte vibrante articole de elogiere a regimului Ceaușescu. E adevărat, nu în calitate de corespondent la Bruxelles. Cîinii nu vor mai avea acces pe plajele litoralului românesc! a decretat ministrul Turismului. Chiar dacă unele ziare l-au luat peste picior, din obișnuință, pe Dan Matei Agathon
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]
-
nespecialiști, cu diverse ocazii. Relevarea greșelilor de limbă și aprecierile severe ale prestației lingvistice a mass-media, ca și eforturile de a atrage atenția asupra formelor greșite de exprimare și de a le preveni prin explicații, și-au găsit expresia în articole apărute în diverse publicații și au făcut chiar și obiectul unor emisiuni inițiate de radio și de unele posturi de televiziune (destinate - e drept - publicului auditor), dar au rămas fără ecou în rîndul slujitorilor mass-media, în "textele" cărora continuă să
Media electronică, model de exprimare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15014_a_16339]
-
anul acesta de către Uniunea Scriitorilor. Fenomenul merită comentat mai ales din perspectivă editorială - pentru că aceste alegeri ale juriului US spun multe despre mersul criticii românești contemporane. în primul rînd, este de semnalat faptul că se �poartă" în continuare �culegerea" de articole. Apoi, a fost premiată o carte care nu stă sub semnul unitarului - textele sînt adunate din periodice și singurele elemente coagulante sînt cuvintele cheie �memorialistică" și �poezie". Concluzia este simplă: este apreciată în acest fel prezența publică a criticului și
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
nu stă sub semnul unitarului - textele sînt adunate din periodice și singurele elemente coagulante sînt cuvintele cheie �memorialistică" și �poezie". Concluzia este simplă: este apreciată în acest fel prezența publică a criticului și nu neapărat cartea sa. O culegere de articole înseamnă o existență agresivă în plan cultural a criticului cu pricina. Deși numai de �agresivitate" nu poate fi suspectat Ion Pop. Textele adunate în această carte alcătuiesc un soi de �exerciții de admirație". Iată, deci, o altă trăsătură importantă - juriul
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
inventiv pînă la frivolitate așa cum este Noica. El judecă lumea de azi cu pilde din lumea veche, dar în tot acest proces rămîne un contemporan al nostru plin de umor. Andrei Cornea și-a adunat de curînd într-o carte articolele apărute în Observator cultural în rubrica Cuvintelnic fără frontiere. Că aceste articole cîștigă prin adunarea în volum mi se pare un lucru cert. Cititorul grăbit de reviste, fie ele și culturale, trece în goană peste asemenea subtilități. Adunate în carte
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
cu pilde din lumea veche, dar în tot acest proces rămîne un contemporan al nostru plin de umor. Andrei Cornea și-a adunat de curînd într-o carte articolele apărute în Observator cultural în rubrica Cuvintelnic fără frontiere. Că aceste articole cîștigă prin adunarea în volum mi se pare un lucru cert. Cititorul grăbit de reviste, fie ele și culturale, trece în goană peste asemenea subtilități. Adunate în carte și citite în tihnă, articolele lui Andrei Cornea își arată adevărata față
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
în rubrica Cuvintelnic fără frontiere. Că aceste articole cîștigă prin adunarea în volum mi se pare un lucru cert. Cititorul grăbit de reviste, fie ele și culturale, trece în goană peste asemenea subtilități. Adunate în carte și citite în tihnă, articolele lui Andrei Cornea își arată adevărata față. În mod neașteptat, ceea ce frapează în primul rînd este accesibilitatea. Probabil faptul că au fost gîndite pentru presă își spune cuvîntul. Cei care au citit însă Ecclesiocrația, cartea lui Andrei Cornea din 1984
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
în primul rînd din atitudine, pentru că Andrei Cornea ne spune de la bun început într-o notă că erudiția e folosită în scop ironic și auto-zeflemitor. Deja diferența față de tonul noician se anunță a fi imensă. De cîteva ori în cuprinsul articolelor, Andrei Cornea ironizează de altfel direct concluziile portretizatoare din demonstrațiile lui Constantin Noica și vorbește fără fior despre sentimentul românesc în cauză. Și totuși ceea ce scrie autorul își păstrează o importantă doză de seriozitate. Ironia e bine ascunsă. Iată subiectul
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]