1,401 matches
-
metamorfoza păstrând și apoi depășind un anumit număr din învățăturile Magistrului. Traversând lumea mediteraneană de la est la vest, Philodem aclimatizează o gândire plastică, dinamică și vie. El realizează o ajustare în care se rezolvă misterul alunecării semantice care pleacă de la asceza greacă de origine și ajunge la jubilarea romană senină din anii ultimului secol păgân. Evident, rigoarea doctrinală genealogică se înmoaie odată cu depășirea limitelor Grădinii și cu schimbarea epocii. Epicurismul ajunge popular, la bine și la rău. Purcelul lui Epicur, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acea perioadă. Neînțelegerea dăinuie. Pentru că nici al doilea epicurism, așa cum n-a făcut-o nici primul, pe care-l umanizează și-l rafinează, nu revendică desfrâul, plăcerea dincolo de orice măsură, indexarea oricărei practici conform satisfacției grosiere a animalelor. Campanienii recuză asceza austeră și dificilă a Magistrului în aceeași măsură în care refuză lăsarea în seama plăcerilor facile. Excesul le convine mai puțin decât definirea unei noi măsuri, a unui echilibru diferit, mai aproape de Aristip. Nici plăcerea redusă la bunuri dobândite în
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
învățarea ei implică în mult mai mare măsură neplăceri decât plăcere... Istoria filosofiei, muzica, dar și poezia și retorica îi permit lui Philodem să se emancipeze față de critica epicuriană originară vizând artele, cultura, cunoașterea marginală sau exterioară în raport cu efortul de asceză filosofică. Nici poezia nu prezintă un interes esențial pentru a ajunge la ataraxie. În schimb, ea oferă ocazia unor forme frumoase pentru idei frumoase: elegiacii romani își vor aminti de acest lucru - Horațiu, Catul, Tibul, Properțiu -, dar și Philodem, care
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sale decât despre adevărul tezei lui. Pentru că există epicurieni implicați în viața cetățenească și politică romană de fiecare zi - să ne amintim de Cezar și de Cassius. Trecerea de la epicurismul grec la versiunea sa romană presupune și o translație de la asceza austeră a Grădinii la jubilarea voluptuoasă a Vilei, de la ordinea metafizică elenă la registrul pragmatic latin. De o parte, un rest de ideal ontologic, de gândire pură, de meditație aridă; de cealaltă, o preocupare utilitaristă, o tensiune realistă, un țel
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
asigura dominația în câmpul filosofic. Adepții Porticului și ai Grădinii împărtășesc această idee a morții ca geniu conducător al gândirii: ineluctabilă, imperioasă și definitivă, ea înseamnă punctul final al oricărei aventuri existențiale. Bine, bine, dar până atunci? Zenon optează pentru asceza care renunță, pentru gestul moralizator, pentru reproș, pentru refuzarea trupului și a plăcerilor cărnii, el încarnează - dacă putem folosi aici acest cuvânt... - austeritatea celui care alege să moară înainte să-i vină ceasul, pentru a rezolva problema dispariției lui anunțate
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să ne păzim de tot ce ne poate costa... Disociind iubirea de sexualitate, el inventează astfel libertinajul în forma lui modernă. În această privință, Lucrețiu este contemporanul nostru. Evident, învățătura lui se află la antipozii creștinismului, care proslăvește virginitatea, celibatul, asceza și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul sexual unui a
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
descoperiri 14-15, 22-24, 176, 220-221, 240-241, 278-279, 301; mize ideologice 27-28; opere pierdute 21, 173-174, 179, 183, 207, 281, 309; posibilitatea unor analize critice 23-24; riscul unor interpretări greșite 25-26 Ascetism aristipian 205; și cinism 132-134, 176, 307; distinct de asceză 132; Epicur 177, 180, 184, 198-204, 223, 286-287; epicurism campanian 225, 233-236, 239, 242, 246; contra hedonism 27; și hedonism 132-133, 180, 184, 198-199, 204, 287; ideal ascetic 27, 55, 72, 87, 144, 180, 257, 275; și plăcere 198-199; și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Cretei. Idealul libertății politice a devenit vorbă goală acolo unde libertatea se răsfață. Idealul libertății politice să funcționeze ca motor al unei deveniri intelectuale? Această devenire însă e convulsivă, plină de frământări, atingând razant desfrâul și înfigându-se într-o asceză nereligioasă. Studiul ca încercare de a potoli cumplita sete de adevăr, acesta este tânărul Kazantzakis. În el se ciocnesc violent teoriile. Evoluționismul minează grav creaționismul, desțelenind liniștea copilăriei. Liceanul, răscolit că ar putea fi urmașul unei maimuțe, dă fuga la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
conștiinței. Străbate deșertul ca să ajungă în Mănăstirea Sinai, poate-și va afla drumul, va dezlega taina mersului său prin lume. Aici, pentru că află în viețile călugărilor programe de biciuire a trupului, cu insolență, îi provoacă să-și răstoarne tristețile și ascezele în bucurii. Se procopsește cu mărturisirea unui bătrân care îi dezvăluie că oricât de mult lar fi căutat pe Dumnezeu, nu l-a aflat în altă parte decât în bucuria unei iubiri de-o noapte. În orice l-ar fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca ei, popii să se înfrunte și care popă va câștiga a acelui grup să fie biruința. Nu se aruncă însă în luptă înainte de a face o îndelungă meditație în munți, cu post și rugăciune aspră. Părintele Fotis ia calea ascezei extreme. La această cale ajunge și Mihelis dar altfel, pe o altă traiectorie, la capătul altor evenimente. Kazantzakis lucrează cu o idee pedagogică foarte năstrușnică: efectul placebo. Îi inoculezi individului sugestia că va fi X și individul începe să se
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fi morale, medicale, psihologice și sociale. Le vom analiza În continuare. Formele morale ale dăruirii constau din următoarele: sacrificiul simbolic al unui dar sau obiect simbolic, sacrificiul de sine („nu dai nimic când nu te dai pe tine Însuți”Ă, asceza. Aceste forme de dăruire au, În principal, o semnificație morală de renunțare la ceva personal În favoarea altuia, la o desprindere de sine pentru celălalt. Formele medicale ale dăruirii constau din actele pe care medicul sau personalul de Îngrijire medicală le
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a comuniunii omului cu Dumnezeu, fiind În sfere, pentru realizarea acestui ideal, a merge până la sacrificiul de sine sau la ieșirea din lume, la renunțarea unei vieți obișnuite și Înlocuirea acesteia cu un model de viață mistică, de devoțiune și asceză. eă Spiritele neliniștite, revoltate, nemulțumite de sine și de ordinea lumii pe care o găsesc nefirească, nepotrivită naturii lor, sunt dominate de pulsiuni care reclamă nevoia de schimbare prin inversare, sunt personalități care Își plasează aspirațiile ideale În sfera unui
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
discursul economic. În schimb, diferențele dintre ele ne-ar putea oferi criterii de evaluare a ponderii fiecăreia. Prima diferență transpare în practica diferitelor forme ale gîndirii. Știința și filosofia se adresează unui număr mic de oameni, deoarece ele reclamă o asceză pe care majoritatea o refuză, prin alegere sau prin incapacitate. În schimb și prin definiție, nu există ideologie decît împărtășită de o multitudine de oameni. Acest clivaj între elite și mase este unul omniprezent și durabil. Gîndirea filosofică și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în fața unei influențe predominante a uneia din celelalte două tendințe : științifică sau filosofică, discriminarea între cele două putînd, în mod normal, proveni din jocul premiselor. În particular, dacă jocul premiselor duce către fondul ființei și este obținut după o lungă asceză personală, garanție a calității sale, marca filosofului este netă; invers, dacă jocul premiselor este impersonal și își trage meritul din forța raționamentelor, marca științei este evidentă. Această afirmație ar putea fi numită, cu pompă și deriziune, teorema ideii fixe, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Filocalia, vol.XI, Edit.Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții liniștii ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
românească. Drumul spre perfecțiune conturat de cărturarul român poartă o limpede marcă omenească și pornește de la ideea, proprie duhului ortodox, că omul e bun prin natură. Soluțiile voievodului sunt umane și „umanizate”, ele nu aleg desprinderea de lume, refugiul în asceză, nu resping concretul, temporalul, alcătuirile omenești în genere. Depășirea „stării de lume” prin ascensiune spirituală (pe drumul palamit de la praxis spre theoria etc.) nu reprezintă nicidecum respingerea spațiului populat de oameni (omul pe pământ, între oameni, este perfectibil), nu constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
preferă stilul augmentativ, retorica amplificării, excesul decorativist și, consecutiv, efectele emfatice obținute astfel sînt numiți putter inners, cei care Încarcă textul cu figuri de stil pozitive. Autorii care preferă stilul reductiv, expresia eliptică, suprimarea expresivă, figurile reticenței, diminuarea și atenuarea, asceza stilistică sînt numiți leaverouters, cei care elimină, lasă pe dinafară (sau, altfel vorbind, folosesc figurile reductive). Vorbind de figurile reductive, autoarea amintește pe cele enumerate de retoricile clasice: litota, elipsa, entimemul, reticența, suspensia, tăcerea. Înteresul ei se Îndreaptă Însă mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
i te adresa în română, căci refuză să vorbească românește. De ce refuză, a spus-o și de data asta: ca să ajungi să te poți exprimă într-un mod satisfăcător într-o altă limbă, trebuie să treci printr-un fel de asceza... sau să înveți să scrii într-o altă limbă trebuie să povoci o ruptură cu trecutul tău. Ni se pare, totuși, aberant faptul că Cioran nu a uitat nici o clipă să vorbească sau să scrie în limba română, fapt confirmat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a-l trimite pe Dumitru Stăniloae la București, tocmai pentru a-l avea sub control strict, cu amenințarea de a închide Academia, în cazul neexecutării ordinului dat. Din 1947 e transferat așadar, la Facultatea de Teologie din București, catedra de Asceză si Mistică, desființată ulterior, părintele rămânând profesor de Dogmatică pentru doctoranzi. În 1958 va fi închis la Aiud pe motivul de a fi fost membru al grupării de renaștere isihastă “ Rugul Aprins”, lucru infirmat de fiica sa, Lidia, care a
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
au răstălmăcit învățătura budistă reducând-o la o înțelegere nihilistă a lumii. După ani de zile de practică ascetică și de mortificare a trupului, Siddhărtha Gautama acceptă să mănânce un bol cu orez, motiv pentru care cei cinci prieteni de asceză se despart de el. Gautama realizase însă că nici o extremă nu poate conduce spre iluminare. își continuă calea, traversează râul Niranjana (acum Lilajan) și se așază în meditație sub smochinul care ulterior va primi numele de bodhi, unde survine iluminarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
noi față de sensurile spirituale ale Paștelui Blajinilor. Aceste stranii creaturi mitologice ne invită, cu alte cuvinte, să ne asumăm o urgentă și necesară lecție de ecologie și de corectă administrare a domeniului public. Săptămâna Neagră este și un timp al ascezei și reculegerii. Conform tradiției, adevărații creștini posteau pentru mântuirea sufletelor celor morți necreștinește. Săptămâna Neagră era un timp al neființei și al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un șoc al crizei mondiale. Premierul Emil Boc ne invită repetat la un soi de asceză națională, perfect desacralizată, semnificativ sintetizată prin îndemnul prezidențial de "a strânge cureua". Astfel, "pușca și cureaua lată" ar putea fi semnele arhetipale ale unei îmbuibări fudule de care terapeutic ar trebui să ne distanțam urgent. Astăzi, pentru anumite medii creștine
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fi semnele arhetipale ale unei îmbuibări fudule de care terapeutic ar trebui să ne distanțam urgent. Astăzi, pentru anumite medii creștine din România, asemenea interdicții se pot rezuma doar la asumarea unor probe spirituale. Săptămâna Neagră este un tip al ascezei și reafirmării legăturii permanente dintre lumea de aici și cea de dincolo. Nimic din cele întâmplate aici nu sunt indiferente morților de dincolo. Adevăratul nostru spirit comunitar este unul care-i cuprinde firesc pe viii de aici și pe morții
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]