1,920 matches
-
fie ele și artificiale -, pe de o parte, și forța legăturilor familiale și a relațiilor de vecinătate, pe de alta. Societățile de tip sovietic se caracterizează printr-o profundă cezură între sfera publică și cea privată, de îndată ce este vorba de ascunderea credințelor personale, în scopul de a pune mai bine în evidență un tip de comportament public conform așteptărilor „de sus”. Această atitudine a condus adeseori la duplicitate, la conformism, la pasivitate și la o deresponsabilizare față de lucrul public. Acest consens
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
întâmplat în timpul Marii Terori, contribuie din belșug la trezirea anxietății. Secretul întreține frica și, deopotrivă, speranța - oamenii dispar de seara până dimineața, dar apropiații lor speră întotdeauna să îi revadă, în timp ce ei au fost deja de mult asasinați - și permite ascunderea față de restul lumii a anvergurii masacrelor, care ar putea păta imaginea regimului. Delațiunea generalizată dezagregă societatea din interior, fiecare temându-se ca vecinii, colegii de lucru, chiar apropiații, să nu-l denunțe pentru cuvinte sau acte ostile regimului ori din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în ceea ce privește jurisdicția tribunalelor internaționale. Mijloacele juridice desemnate să mențină acea libertate au devenit mai rafinate sub regimul clauzei opționale. În loc de a excepta deschis de la adjudecare majoritatea categoriilor importante de dispute, ele servesc acum în mod special scopului de aplanare și ascundere a contrastului dintre adeziunea verbală la jurisdicția obligatorie și lipsa de dorință reală de a o accepta. De aceea, nu este surprinzător că, în general, Curtea Internațională Permanentă de Justiție era preocupată nu de limitarea luptei pentru putere pe scena
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
două puteri nucleare. Așadar, folosirea limbajului convențional, atunci când avem de-a face cu arme nucleare și cu un război nuclear, ascunde noua realitate, pentru care nu am găsit încă noi exprimări. Folosirea termenilor convenționali pentru fenomene noi nu denotă doar ascunderea adevărului, ci sugerează și faptul că adevărul poate fi descoperit în înțelesul convențional al termenilor clasici. Întrucât acești termeni au acumulat, de-a lungul istoriei, o mulțime de asocieri, ipoteze și concluzii, aplicarea lor superficială la fenomenul nuclear împiedică înțelegerea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
plauzibile, credibile, raționale. O asemenea tendință este cu atât mai mare cu cât comportamentele comise sunt reprobabile, în dezacord cu normele comportamentale unanim acceptate. Numai că această raționalizare posterioară a comportamentelelor se soldează în cel mai bun caz cu mascarea/ascunderea adevăratelor motivații care au stat la baza comportamentelor respective, iar în cel mai rău caz, cu deformarea și falsificarea lor. Efectul raționalizării posterioare a comportamentelor este folosit de oameni ca un instrument de reglare a relațiilor lor interpersonale, de protejare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
supunere la doleanțele altora. „Concilianții” sunt percepuți fie favorabil, fie ca slabi și submisivi. Deși acest stil este mai atent față de aspectele emoționale ale partenerilor, deși face apel la cooperare, induce ideea perpetuării în timp a conflictului; de asemenea, încurajează ascunderea, mascarea adevăratelor sentimente sub o aparență înșelătoare. Stilul colaborativ presupune prezența într-un grad mare atât a asertivității (a dorinței realizării propriilor scopuri), precum și a cooperării (a capacității de a ține seama de interesele oponenților). El este dorința expresiei de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tineresc sau demagogie electorală); ă În sfârșit, putem izola acest cuvânt (care este bun la toate și permite orice) dintr-o serie elocventă de alți termeni, abandonându-l unei subiectivități confuze, dar consensuale („mediere” sau „transparență” au astăzi aceeași soartă). Ascunderea, eludarea sau „eufemizarea” cauzelor precise ale violenței permit adoptarea succesivă sau chiar simultană a unor discursuri contradictorii, cu privire la aceleași fapte, În funcție de interlocutori (părinți, factori responsabili, aleși, elevi) și de perioadă: este posibil ca elevul care a comandat pizza În timpul orei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
decenii. Fenomenul se poate explica deopotrivă prin nevoia de expresivitate (repetarea banalizează cuvintele, chiar pe cele create prin metafore sau jocuri sonore spectaculoase), ca și prin intenția criptică: odată ce secretul unor termeni este dezvăluit tuturor, sînt necesare alte forme de ascundere. Dicționarele de argou inventariază cuvinte care-și pierd valoarea de argou odată ce sînt publicate. În momentul în care cuvintele argotice ies din domeniul lor (și nu este vorba numai de argoul răufăcătorilor, ci și de cel al mediilor închise care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
direct în măsura în care logosfera sau glosocosmosul (universul reprezentat de limbă) se substituie universului referențial. Cu toate acestea, folosirea semnelor în vorbire trimite în mod clar la referenți extralingvistici, încît se poate constata că mijlocirea de către limbă a universului referențial nu presupune ascunderea lui, ci, dimpotrivă, afirmarea conștiinței că el există. V. actualizare, dialectică, referință, reprezentare, semn. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2002. IO REFERINȚĂ. Implicarea referinței în a n a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înmâna în public flori iubitului Conducător. Acum, un copil frumușel, pur universal, îmbrăcat într-un costum popular perfect strălucitor, se plimbă prin fața camerei de luat vederi pentru a arăta adevărata imagine a României. Asta e tradiția noastră, domnule Anthony Bourdain: ascunderea adevărului sub preș! Asta ați filmat și asta ați difuzat în emisiunea „No Reservation“. În urmă cu câteva zile, am stat de vorbă cu niște editori americani. Le-am povestit la un moment dat despre OTV și despre fantoma Cătălina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
transferate asupra Pacientului afectat Yoshimura și Talylor (2004) creșterea implicării Pacientului în eveniment; descreșterea rolului Agentului/Cauzei Manoliu-Manea (1993) procese naturale firești participare intensă a subiectului referent; acțiuni cu un surplus de intensitate Archard (2008) o singură sursă de energie; "ascunderea" subiectului intranzitiv interacțiunea dintre două surse de energie, între care și subiectul; participarea activă a subiectului intranzitiv Calude (2007) focus pe participant; cauză internă focus pe activitate; cauză externă 6.1.2. Aplicarea acestor analize la limba română Interesul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Analiza făcută de Archard (2008) pentru verbele de ruptură poate fi extinsă, pentru română, și la verbele care exprimă o transformare nelegată de un proces corporal. În cazul acestor verbe varianta nonreflexivă ar indica o singură sursă de energie și "ascunderea" subiectului (a), iar cea reflexivă, interacțiunea dintre două surse de energie, între care și subiectul (b): (a) O groapă de gunoi arde de cinci luni (nu se știe din ce cauză) Surplusul de umiditate condensează Îmi crapă foarte tare mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
alegere”; „tipul” de creație, de „prelucrare” a datelor realității este În cazul creatorilor autentici, majori, unul care ține de „cea mai profundă realitate a firii umane”, de temperament. Și, cu această „realitate” Înnăscută, trebuie să „ținem cont”, orice „pervertire” sau „ascundere” a ei ne poate aduce pagube considerabile În munca noastră atât de ciudată, de atipică. Respectând proporțiile, cu toată umilința neprefăcută, mă Înșirui, mă recunosc a face parte dintre „fantaști” și „sangvini”, care, evident, numără și valori de-al doilea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
zodia "complexului Cenușăresei"", care e o poveste romantică, desigur. Ambiguitatea e aici remarcabilă, fiindcă nu știi cine și-a jucat mai bine rolul: poetul sau critica? Cel dintâi pare a se fi conformat întru totul măștii prin tăcere, umilință, anonimat, ascundere în provincie (la periferia existenței) și culoarea cenușie luată ca blazon al cărții sale fundamentale Plumb, chiar prin titlu. El însuși se va defini ca "poet de plumb" (op. cit., p. 42). Perspectiva pe care o conferă autorul critic este una
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oglindă, sau chiar, după alții, o tragedie inversată (Caragiale însuși se declara un "tragic"). Sunt dezvoltate și implicațiile existențialiste în opera lui Caragiale, și violența, ipocrizia și mizeria morală a modelelor, anatemizarea societății se face prin deconspirări totale în pofida nenumăratelor ascunderi în care anti eroii se retranșează cu încăpățânare. El spunea: "nimic nu-i arde pe ticăloși mai mult ca râsul". Pe această cale spinoasă a formei fără fond și a unui balamuc născut din trăncăneală, cu care Caragiale nu încheie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
batjocorită și umilită timp de două veacuri de către stăpânele purtătoare de cnut, s-a aciuat răbdătoare în firea acestui bărbat și, deodată, s-a produs acea ieșire-din-ascundere pe care grecii de felul lui Platon o numeau alétheia. A ieșit din ascundere, prin Grigore Vieru, inconștientul colectiv, cum îl numea C. G. Jung, iar meritul de căpătâi al basarabeanului e că s-a lăsat invadat, personant (cum ar zice Blaga) de acesta și, astfel, poetul a fost hărăzit să devină reprezentativ nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
încăpățânată", dacă e să folosim o sintagmă eminesciană, relevă aceeași, statornică grijă față de sporul de adevăr al arheității românești. Să reținem că adevărul, la Theodor Codreanu, este o componentă a ontologiei și are acel sens originar heideggerian al scoaterii din ascundere. De aici și înțelesul profund arheic al sporului; "provocarea valorilor", trecerea lor prin grila criticii ontologice țintește reconfirmarea, sprijinul și augmentarea eminescianismului de fond al culturii și spiritualității române, dar și identificarea și condamnarea fenomenelor de substituție, de ocultare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu pompă în golul etnic al "antitezelor monstruoase", a înlocuitorului corupt, parazitar, susținut, de cele mai multe ori, de o forță străină, ostilă, antinațională. Din nefericire, arheitatea noastră nu prea cunoaște în ultimele secole tihna lucrării firești în actualitatea lumii. Scoasă din ascundere, ea devine imediat, mereu, ca într-o repetiție a unui blestem, ținta avortonului ideologic și este supusă diverselor atacuri și refracții anamorfotice. Orice spor de adevăr este însoțit, fatal, de tam-tamul diversiuniilor, a "basnelor de ocară", vorba cronicarului; varii succedanee
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
impresie de unitate de ansamblu este sugerată puternic și de situarea gândirii poetului într-un timp fără timp, un timp arhetipal, în perspectiva căruia gândul, plin de mister și grandoare, are mereu ceva halucinant, ceva de curgere, de "ieșire din ascundere" pe muchie, de iluminări vizionare și căderi în "goluri alogice". Poezia, astfel, seamănă cu monumentul lui Pitagora dintr-un vis al poetului: "Aseară am visat monumentul lui Pitagora adunându-se din numere iraționale". Heracliteanul, putem afirma în concluzie, duce în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
toți fiind arestați preventiv de către judecătorul de instrucție. Lui Moruzov i s-au imputat două capete de acuzare: 1. Însușirea celei mai mari părți din suma de 1.195.000 ruble Kerenski, care constituiau corp delict dintr-o contrabandă, și ascunderea actelor de constatare a contrabandei, dintre care unele au fost găsite la percheziția efectuată la d-ra. Neromovici, nepoata lui Moruzov. 2. Sustragerea arhivei Serviciului de Siguranță din Delta Dunării și trecerea pe ștatul de plată a unui agent special, V.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
asupra condițiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credință, în tot sau în parte, asemenea date; ... b) prezintă, cu rea-credință, acționarilor/asociaților o situație financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condițiilor economice sau juridice ale societății, în vederea ascunderii situației ei reale; ... c) refuză să pună la dispoziția experților, în cazurile și în condițiile prevăzute la art. 26 și 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credință, să îndeplinească însărcinările primite. ... ---------- Art. 271 a fost modificat de pct. 2
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106852_a_108181]
-
asupra condițiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credință, în tot sau în parte, asemenea date; ... b) prezintă, cu rea-credință, acționarilor/asociaților o situație financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condițiilor economice sau juridice ale societății, în vederea ascunderii situației ei reale; ... c) refuză să pună la dispoziția experților, în cazurile și în condițiile prevăzute la art. 26 și 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credință, să îndeplinească însărcinările primite. ... ---------- Art. 271 a fost modificat de pct. 2
LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind societăţile***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106850_a_108179]
-
sine întreruperea călătoriei și retragerea pașaportului sau, după caz, a altui document pentru trecerea frontierei emis de autoritățile de stat române celui în cauză pe un termen de la 1 la 3 luni. În același mod se procedează și în cazul ascunderii bunurilor în scopul sustragerii de la operațiunile de vămuire. Articolul 2 Ascunderea bunurilor în locuri special construite în mijloacele de transport, în scopul sustragerii acestora de la vămuire, se sancționează potrivit legii și atrage după sine întreruperea călătoriei și retragerea pașaportului sau
HOTĂRÎRE nr. 975 din 21 august 1990 privind prevenirea scoaterii ilicite peste granita şi comercializării în străinătate a produselor agroindustriale şi a bunurilor industriale de larg consum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107265_a_108594]
-
document pentru trecerea frontierei emis de autoritățile de stat române celui în cauză pe un termen de la 1 la 3 luni. În același mod se procedează și în cazul ascunderii bunurilor în scopul sustragerii de la operațiunile de vămuire. Articolul 2 Ascunderea bunurilor în locuri special construite în mijloacele de transport, în scopul sustragerii acestora de la vămuire, se sancționează potrivit legii și atrage după sine întreruperea călătoriei și retragerea pașaportului sau, după caz, a altui document pentru trecerea frontierei emis de autoritățile
HOTĂRÎRE nr. 975 din 21 august 1990 privind prevenirea scoaterii ilicite peste granita şi comercializării în străinătate a produselor agroindustriale şi a bunurilor industriale de larg consum. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107265_a_108594]
-
fiecare zi de depășire a termenului calculat de la data stabilită prin ordonanță prin care s-au solicitat informații, documente, acte, situații sau pentru neîndeplinirea la termen a măsurilor dispuse. Dacă există temeri că nerespectarea datei stabilite privind investigația respectivă urmărește ascunderea unor fapte prevăzute de legea penală, se vor sesiza de îndată organele în drept. ---------------
REGULAMENTUL nr. 11/1997 cu privire la controlul respectării dispoziţiilor legale în domeniul valorilor mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116993_a_118322]