1,216 matches
-
sa este constituită din aceleași materiale ca și cea a asteroidului Ida și prezintă, ca și aceasta din urmă, cratere. Originea sa este nesigură, totuși unele elemente sugerează că ar proveni dintr-unul din fragmentele corpurilor care au dat naștere asteroizilor Coronis A fost fotografiat de sonda Galileo la 28 august 1993. Se găsea la 90 de kilometri de Ida, și se deplasa pe o orbită progradă. Imaginile luate de sondă nu au fost trimise pe Pământ decât la începutul lui
Dactyl () [Corola-website/Science/310121_a_311450]
-
Asteroizii troieni ai lui Jupiter, sau troienii jovieni sau, mai simplu, asteroizii troieni, când nu există vreo ambiguitate, sunt un grup de asteroizi care folosesc orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, în preajma punctelor Lagrange L și L ale orbitei acestei planete, adică
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Asteroizii troieni ai lui Jupiter, sau troienii jovieni sau, mai simplu, asteroizii troieni, când nu există vreo ambiguitate, sunt un grup de asteroizi care folosesc orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, în preajma punctelor Lagrange L și L ale orbitei acestei planete, adică sunt situate cu 60° în fața sau în urma planetei Jupiter. Asteroizii troieni
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Asteroizii troieni ai lui Jupiter, sau troienii jovieni sau, mai simplu, asteroizii troieni, când nu există vreo ambiguitate, sunt un grup de asteroizi care folosesc orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, în preajma punctelor Lagrange L și L ale orbitei acestei planete, adică sunt situate cu 60° în fața sau în urma planetei Jupiter. Asteroizii troieni poartă această denumire pritr-o convenție care îi numește după personajele din
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
simplu, asteroizii troieni, când nu există vreo ambiguitate, sunt un grup de asteroizi care folosesc orbita lui Jupiter în jurul Soarelui, în preajma punctelor Lagrange L și L ale orbitei acestei planete, adică sunt situate cu 60° în fața sau în urma planetei Jupiter. Asteroizii troieni poartă această denumire pritr-o convenție care îi numește după personajele din Războiul troian. Prin extindere, termenul « troian » este utilizat pentru desemnarea oricărui alt mic obiect care folosește o relație similară cu celelalte corpuri mai mari, cum sunt troienii Pământului
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
din Războiul troian. Prin extindere, termenul « troian » este utilizat pentru desemnarea oricărui alt mic obiect care folosește o relație similară cu celelalte corpuri mai mari, cum sunt troienii Pământului, troienii lui Marte, troienii lui Uranus sau troienii lui Neptun. Primul asteroid troian descoperit de astronomul Max Wolf, în 1906, a fost numit Achilles, după eroul Ahile — de altfel grec și nu troian — din "Iliada", epopeea lui Homer, care relatează cel de-al zecelea an al Războiului Troiei. Urmându-l pe Wolf
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
troian descoperit de astronomul Max Wolf, în 1906, a fost numit Achilles, după eroul Ahile — de altfel grec și nu troian — din "Iliada", epopeea lui Homer, care relatează cel de-al zecelea an al Războiului Troiei. Urmându-l pe Wolf, asteroizii descoperiți în preajma punctelor Lagrange ale lui Jupiter și-au văzut atribuite nume asociate din "Iliada", iar acest grup, în ansamblul său, a fost întitulat « troieni ». Asteroizii situați în punctul L poartă numele unui erou sau al unui concept grec și
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
care relatează cel de-al zecelea an al Războiului Troiei. Urmându-l pe Wolf, asteroizii descoperiți în preajma punctelor Lagrange ale lui Jupiter și-au văzut atribuite nume asociate din "Iliada", iar acest grup, în ansamblul său, a fost întitulat « troieni ». Asteroizii situați în punctul L poartă numele unui erou sau al unui concept grec și sunt numiți « tabăra greacă » sau « grupul lui Achilles » (588 Achilles, 659 Nestor, 911 Agamemnon, 1143 Odysseus etc.). Cei situați în punctul L poartă numele eroilor troieni
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Patrocle, este situat în punctul L. Satelitul său, "Menoetios", numit după eroul grec Menoetius, fiul lui Actor și tatăl lui Patrocle, este și el de partea troiană. Pentru a complica lucrurile, tabăra troiană este uneori denumită « grupul lui Patrocle », acest asteroid fiid unul dintre cei mai mari din această mulțime. În afară de aceste două excepții (trei cu Menoetius) la regula numirii, vreo douăzeci de asteroizi din centura principală au fost numiți după eroi sau eroine (cea mai mare parte de altfel) din
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
el de partea troiană. Pentru a complica lucrurile, tabăra troiană este uneori denumită « grupul lui Patrocle », acest asteroid fiid unul dintre cei mai mari din această mulțime. În afară de aceste două excepții (trei cu Menoetius) la regula numirii, vreo douăzeci de asteroizi din centura principală au fost numiți după eroi sau eroine (cea mai mare parte de altfel) din războiul troian, și din Odiseea. Descoperiți în majoritate înainte de 1906 ei nu sunt totuși asteroizi troieni. Se pot cita printre acești « falși troieni
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
cu Menoetius) la regula numirii, vreo douăzeci de asteroizi din centura principală au fost numiți după eroi sau eroine (cea mai mare parte de altfel) din războiul troian, și din Odiseea. Descoperiți în majoritate înainte de 1906 ei nu sunt totuși asteroizi troieni. Se pot cita printre acești « falși troieni », 17 Thetis, 38 Leda, 101 Helena, 108 Hecuba, 112 Iphigenia, 121 Hermione, 114 Kassandra, 130 Elektra, 175 Andromache, 179 Klytaemnestra, 201 Penelope, 202 Chryseis, 271 Penthesilea, 507 Laodica, 548 Cressida, 595 Polyxena
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Iphigenia, 121 Hermione, 114 Kassandra, 130 Elektra, 175 Andromache, 179 Klytaemnestra, 201 Penelope, 202 Chryseis, 271 Penthesilea, 507 Laodica, 548 Cressida, 595 Polyxena, 603 Timandra, 604 Tecmesse, 637 Chrysothemis, 651 Anticlea, 655 Briseis, 692 Hippodamia și de asemenea 1036 Ganymed... Asteroizii troieni ai lui Jupiter care posedă o denumire definitivă, și deci li se cunosc suficient elementele orbitale, posedă o semiaxă majoră cuprinsă între (pentru (63176) 2000 YN) și (pentru (22049) 1999 XW). Câțiva troieni jovieni care nu posedă decât o
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
cel mai excentric dintre troienii numerotați, 5144 Achates, atinge . Perioada sa orbitală este în revanșă egală cu aceea a lui Jupiter, , un exemplu de rezonanță orbitală 1:1. Observați într-un sistem de coordonate în care Jupiter apare fix, toți asteroizii troieni par să orbiteze în jurul unuia sau altuia din cele două puncte Lagrange L și L. Asteroizii troieni jovieni formează, prin urmare, doi nori alungiți și încurbați în jurul acestor două puncte. Talia asteroizilor troieni jovieni variază considerabil. Cel mai mare
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
aceea a lui Jupiter, , un exemplu de rezonanță orbitală 1:1. Observați într-un sistem de coordonate în care Jupiter apare fix, toți asteroizii troieni par să orbiteze în jurul unuia sau altuia din cele două puncte Lagrange L și L. Asteroizii troieni jovieni formează, prin urmare, doi nori alungiți și încurbați în jurul acestor două puncte. Talia asteroizilor troieni jovieni variază considerabil. Cel mai mare, 624 Hector / 624 Hektor, este un obiect alungit de de lung și de lat. 624 Hector / 624
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
coordonate în care Jupiter apare fix, toți asteroizii troieni par să orbiteze în jurul unuia sau altuia din cele două puncte Lagrange L și L. Asteroizii troieni jovieni formează, prin urmare, doi nori alungiți și încurbați în jurul acestor două puncte. Talia asteroizilor troieni jovieni variază considerabil. Cel mai mare, 624 Hector / 624 Hektor, este un obiect alungit de de lung și de lat. 624 Hector / 624 Hektor posedă un satelit, , cu diametrul de de . 617 Patrocles este un asteroid binar, compus din
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
două puncte. Talia asteroizilor troieni jovieni variază considerabil. Cel mai mare, 624 Hector / 624 Hektor, este un obiect alungit de de lung și de lat. 624 Hector / 624 Hektor posedă un satelit, , cu diametrul de de . 617 Patrocles este un asteroid binar, compus din două corpuri de talie similară; cel mai mic este numit Menœtios. . În 2007, asteroizii troieni formau al doilea grup de asteroizi cunoscuți cel mai important, după cei din centura principală. La 12 martie 2008, se cunoșteau ai
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
obiect alungit de de lung și de lat. 624 Hector / 624 Hektor posedă un satelit, , cu diametrul de de . 617 Patrocles este un asteroid binar, compus din două corpuri de talie similară; cel mai mic este numit Menœtios. . În 2007, asteroizii troieni formau al doilea grup de asteroizi cunoscuți cel mai important, după cei din centura principală. La 12 martie 2008, se cunoșteau ai lui Jupiter, dintre care posedau denumire definitivă. Punctul Lagrange L (tabăra greacă) grupa , între care 694 numerotați
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
lat. 624 Hector / 624 Hektor posedă un satelit, , cu diametrul de de . 617 Patrocles este un asteroid binar, compus din două corpuri de talie similară; cel mai mic este numit Menœtios. . În 2007, asteroizii troieni formau al doilea grup de asteroizi cunoscuți cel mai important, după cei din centura principală. La 12 martie 2008, se cunoșteau ai lui Jupiter, dintre care posedau denumire definitivă. Punctul Lagrange L (tabăra greacă) grupa , între care 694 numerotați. Punctul Lagrange L (tabăra troiană) număra , dintre
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
după cei din centura principală. La 12 martie 2008, se cunoșteau ai lui Jupiter, dintre care posedau denumire definitivă. Punctul Lagrange L (tabăra greacă) grupa , între care 694 numerotați. Punctul Lagrange L (tabăra troiană) număra , dintre care 540 numerotați. Numărul asteroizilor troieni cunoscuți crește, în mod regulat, indicând că zona ar putea conține alți asteroizi invizibili cu instrumentele actuale: în octombrie 1999, 170 posedau un număr; în iulie 2004, acest număr urcase la 877. În prezent se apreciază că Edward Barnard
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
dintre care posedau denumire definitivă. Punctul Lagrange L (tabăra greacă) grupa , între care 694 numerotați. Punctul Lagrange L (tabăra troiană) număra , dintre care 540 numerotați. Numărul asteroizilor troieni cunoscuți crește, în mod regulat, indicând că zona ar putea conține alți asteroizi invizibili cu instrumentele actuale: în octombrie 1999, 170 posedau un număr; în iulie 2004, acest număr urcase la 877. În prezent se apreciază că Edward Barnard a efectuat prima observație a unui asteroid troian în 1904, însă importanța acestei observații
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
indicând că zona ar putea conține alți asteroizi invizibili cu instrumentele actuale: în octombrie 1999, 170 posedau un număr; în iulie 2004, acest număr urcase la 877. În prezent se apreciază că Edward Barnard a efectuat prima observație a unui asteroid troian în 1904, însă importanța acestei observații a trecut nebăgată în seamă. S-a presupus că ar fi fost vorba de Phoebe, satelit al lui Saturn, atunci recent descoperit și situat la două minute de arc, sau chiar de o
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
de arc, sau chiar de o stea. Identitatea punctului de lumină observat de Barnard nu a fost realizată înainte de a fi calculată orbita troianului , un obiect (re)descoperit în 1999. În februarie 1906, astronomul german Max Wolf a descoperit un asteroid în punctul Lagrange L al sistemului Soare-Jupiter și l-a numit 588 Achilles, după Ahile, unul din eroii "Iliadei" lui Homer. Ciudățenia orbitei sale a fost remarcată după câteva luni și, în mod rapid, alți asteroizi au fost descoperiți în preajma
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Wolf a descoperit un asteroid în punctul Lagrange L al sistemului Soare-Jupiter și l-a numit 588 Achilles, după Ahile, unul din eroii "Iliadei" lui Homer. Ciudățenia orbitei sale a fost remarcată după câteva luni și, în mod rapid, alți asteroizi au fost descoperiți în preajma celor două puncte Lagrange.
Asteroid troian al lui Jupiter () [Corola-website/Science/337182_a_338511]
-
Auguste Honoré Charlois (n. La Cadière-d'Azur în departamentul Văr, 26 noiembrie 1864 - d. 26 martie 1910) a fost un astronom francez, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi, în timp ce lucra la Observatorul din Nișă. s-a născut în localitatea La Cadière-d'Azur din departamentul Văr. Prima sa descoperire a fost cea a asteroidului 267 Tirza în 1887. A descoperit și asteroidul 433 Eros în aceeași noapte cu astronomul
Auguste Charlois () [Corola-website/Science/333040_a_334369]
-
26 martie 1910) a fost un astronom francez, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi, în timp ce lucra la Observatorul din Nișă. s-a născut în localitatea La Cadière-d'Azur din departamentul Văr. Prima sa descoperire a fost cea a asteroidului 267 Tirza în 1887. A descoperit și asteroidul 433 Eros în aceeași noapte cu astronomul Gustav Witt, dar Witt a anunțat primul descoperirea. Și-a început cariera în epoca detectării vizuale a micilor planete. Dar în 1891, Max Wolf a
Auguste Charlois () [Corola-website/Science/333040_a_334369]