10,368 matches
-
jocuri cu cântece, [și] aruncau din mână bețe aprinse [...] ; făcând aceasta, românii cred că ciuma nu se va atinge de oamenii goi, ci va avea rușine” (83, p. 57). Astfel de practici de nuditate rituală contra molimelor sunt din abundență atestate și la alte populații : slavi, fino-ugrieni etc. (41, p. 199). Tot în Moldova, dar la peste trei secole de la mărturia lui Bandinus, sunt consemnate scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
motiv că au făcut vrăji necurate asupra soției suveranului muntean (86, p. 164). Datorită dominației Bisericii Catolice și, mai ales, a pre- zenței iezuiților, cu totul alta a fost situația în Transilvania, unde în secolele XVI, XVII și XVIII sunt atestate (la Cluj, Brașov, Sibiu, Mediaș, Sebeș, Tg. Mureș ș.a.) sute de arderi pe rug sau alte pedepse exemplare aplicate presupușilor vrăjitori. Față de situația din Europa Centrală și Occidentală, în Transilvania, acest fenomen a început relativ târziu (primele arderi pe rug
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la Cluj, Brașov, Sibiu, Mediaș, Sebeș, Tg. Mureș ș.a.) sute de arderi pe rug sau alte pedepse exemplare aplicate presupușilor vrăjitori. Față de situația din Europa Centrală și Occidentală, în Transilvania, acest fenomen a început relativ târziu (primele arderi pe rug, atestate documentar, s-au produs la Cluj, în 1565) și s-a prelungit până la jumătatea secolului al XVIII-lea (86, pp. 154-162). într-o carte din 1854, trecând în revistă vrăjile și acțiunile magice practicate de românii din Transilvania, folcloristul Fr.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau nu această soluție, dar, dacă acceptăm (convențional deocam- dată) o astfel de ipoteză de lucru, atunci se pune o altă întrebare. Care a fost direcția în care s-a produs împrumutul ? Este posibil ca termenul garabonciás din limba maghiară (atestat ca atare și la populația maghiară din Transilvania ; cf. 17) să fi fost preluat de românii ardeleni, dar având acesta o formă (pronunție) insolită, să se fi suprapus unui cuvânt cunoscut - (z)grăbunță - și să fi dat un cuvânt nou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de carte, face în mod expres precizarea. Ca în basmul ardelenesc Niculăiță micul mamei, în care eroul folosește împo triva vrăjilor și a Necuratului „Biblia [cartea] aia cu 32 de foi” (129, p. 567). în tradiția populară românească nu sunt atestate (decât de la jumătatea secolului al XIX-lea) talismane sau amulete scrise care să-l facă pe posesor „stăpân” asupra demonilor (balaurilor) atmosferici. Acest fapt ne permite să presupunem că motivul „Cartea solomo- narului” este o achiziție relativ recentă, care s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vrăjitorul popular cu atribuții meteorologice rostea un descântec și nu îl citea. Astfel, în unele enclave etnice conservatoare (cum este, de exemplu, zona Munților Apuseni) - în care contaminările și alterările culturale au fost sensibil mai reduse -, „Cartea solomonarului” este rar atestată (vezi, de exemplu, 39, p. 29). În astfel de zone, solomonarul rostește, de regulă, „niște descântece” (49, p. 189) sau pronunță „vorbe neînțelese” sau „oarece vorbe” (18, pp. 166, 171), sau „porunci” (date „cu tot duhul, nu numai cu buzele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răpune leul care-i răpise sora). Motivul diferă doar formal, nu și esențial. În fond, căsătoria (hierogamia) finală dintre erou și eroină nu trebuie înțeleasă altfel decât ca un act de „androginizare mitică”, ce corespunde actelor de „androginizare rituală”, bogat atestate (83, p. 138 ; 88, p. 425), 2. Pierzându-se semnificația cosmogonică a scenariului și, implicit, justificarea înfruntării cu monstrul, o altă motivație s-a impus. Eroina devine victimă a monstrului (justificând astfel intervenția războinică a eroului), dar ea nu-și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
târziu și în veacurile care i-au urmat, a beneficiat de o strălucită carieră în iconografia creștină. în schimb, mă interesează submotivul „fecioara legând balaurul” care, nebeneficiind de o resemnificare creștină, a dispărut în multe dintre cazuri, fiind mai rar atestat. În alte cazuri, submotivul a supraviețuit, dar cu o spectaculoasă inversiune de sens. Nemaiînțelegându-se cum poate fecioara (o victimă neajuto- rată) să lege fiorosul balaur, imaginea a fost complet răsturnată : balaurul este cel care ține fata legată. Vezi bibliografia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rostesc și astăzi recitative similare, de tipul „Răsai, Soare, frățioare...” (39, p. 252 ; 40, p. 16), sau „Ieși, Soare, din închisoare [a norilor]” (19, p. 220), sau „Luci, Soare, luci...” (40). Simptomatic este faptul că descântece magice similare sunt încă atestate (e drept, mai rar) și în folclorul adulților (38, p. 419 ; 20, p. 150). Este firesc să presupun că acest fenomen se datorează faptului că procesul de degradare a anumitor manifestări magico-rituale - urmat de dispariția acestora sau de preluarea lor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Numa). În această situație, ar fi normal să depistăm în incantațiile copiilor eventualele „forme noi”. Recitative magico-meteorologice de alungare a ploii (tip „Treci, ploaie călătoare...”), care ar putea fi considerate ca amintind de sacrificii de animale, nu sunt foarte des atestate : „Cu toporul Dom- nului,/ Cioc în capul boului” (11, p. 146), sau „Cu resteiul jugului,/ Poc în capul porcului” (42), sau „Cu sabia lui Mihai,/ Cu toporul Dom nului,/ Cioc în capul boului/ Și fă zeamă omului” (42). Omul sacri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Totuși, este evident faptul că acest demers de arheologie culturală nu este numai util, ci și absolut obli gatoriu. Sondarea în profunzime, fără prejudecăți, a producțiilor folclorice infantile are darul să scoată la lumină prețioase informații (unele dintre ele rar atestate sau complet dispărute din alte categorii de folclor) privind arhaica mentalitate populară românească. VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
proporțională cu difuzarea sa, cu gradul său de certitudine și de pertinență. În Întreprinderea japoneză, principiul yang se regăsește În bazele de cunoaștere, În vreme ce principiul yin se manifestă, de pildă, În intranet. Atât informația În devenire (yin), cât și cea atestată, manifestă și transmisibilă (yang) rămân Însă Într-o permanentă stare de transformare. Interdependența celor două este esențială În procesul creării de cunoaștere, căci, dacă ne-am sprijini doar pe ceea ce este solid și verificat, nu am face decât să reproducem
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
811), care cuprinde doar numele ce apar ca atare în Coran și care indică și capitolele în care se găsesc diferitele nume. Parcurgând textul coranic, am avut surpriza să descoperim că, probabil datorită constrângerii impuse de cifră 99, câteva nume atestate nu se află totuși în lista lui Sufy"n, cum sunt, de exemplu, Šakór62, Ghaff"r63; pe de altă parte, există cazuri în care nume din lista nu apar ca atare, ci au fost derivate de la verbe la forme pronominale
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fiind atestate doar în formă de neîndeplinit a verbului: All"hu yaqbiðu wa-yabsu”u, „Dumnezeu închide și deschide șmânaț” (v. 2, 245). Corpusul la care ne-am oprit este alcătuit după aceleași principii că lista lui Sufy"n, din nume atestate ca atare în Coran sau derivabile de la verbe care au ca subiect sau obiect divinitatea și care sunt recunoscute ca atare de musulmani. Această din urmă precizare este limitativa, deoarece, daca am derivă toate numele posibile de la verbe din Coran
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
34); „commonitus” (4, 94/93), „cognitor” (17, 17), (precedat de ‘) „plene instructus” (31, 34); RB „l’Informé”, „clairvoyant” (când e predicat nominal nearticulat); DM „bien/parfaitement informé”; YA „Acquainted with all things”; Arb „the All-aware”. Și acest nume este bine atestat (apare de 45 de ori). Apare în asociere cu al-′akm (de 4 ori), cu al-‘Alm (66, 3), cu Baœr (de 5 ori) și La” f (de 5 ori), dar cel mai des în expresia wa
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cea islamică, nu vom construi astfel de nume de la verbe la mod personal care il au ca subiect pe Dumnezeu, așa cum au făcut autorii islamici de liste construind nume că al-Mu≤y, al Mumț, ci vom urmări doar forme atestate echivalente celor care constituie nume divine în Coran. Vom constata însă că ponderea expresiilor metaforice referitoare la divinitate este mult mai mare în Biblie. 3.1.3. Existent, Prezent 3.1.3.1. ’Ehyeh ’ăšer ’ehyeh; ’Ehyeh: „Eu sunt Cela
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o mare intensitate, protagoniștii fiind producătorii de parfumuri, unii dintre ei aparținând unor grupuri industriale importante din punctul de vedere al capacităților financiare. În final, produsul trebuie avizat după numeroase teste de laborator (antitoxice, epidermiologice, psihochimice) efectuate în laboratoare independente atestate. Avizarea apare ca fiind cea de-a șasea forță. Ea acționează ca o barieră tip „da sau nu”. Practic, nu poate exista produsul fără aceste avize. 5. Se apreciază următoarele forțe ca fiind de: • nivel ridicat: - nivelul de rivalitate; - puterea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
-l citează este Ipolit din Roma, care expediază „cazul” în doar câteva rânduri... Destul pentru a ne face să întrezărim o idee interesantă. Nimic despre viața sa, cum bănuiam. Dar a rămas această idee percutantă: pentru acest gnostic de-abia atestat, împărăția lui Hristos va fi aici pe pământ. După înviere, nici vorbă de viață veșnică, de trup glorios, de suflet fără trup sau viceversa, de mituri sau de ficțiuni, doar această idee simplă: a mântuirii pe pământ, în condițiile existenței
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
publicat ulterior, un eseu despre „autenticitate” (apărut de altfel în R.F.R. la rubrica „Cronici”). El nu a însoțit niciodată, sub nici o formă, Amintirile colonelului, care, atât în revistă, cât și în volum (1935), au fost publicate de Radu Crutzescu, fapt atestat și de G. Călinescu, în bibliografie (v. Ist. lit. rom., pp. 895 și 897). Dar consultarea, măcar acum, a acestor Amintiri, în volum, sau a celor 7 numere din R.F.R. în care apăruseră prealabil, ca să nu mai vorbesc de textul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe Boețiu) într-o contemporaneitate odioasă -, ele urmează un drum ce le poartă spre descoperirea unor adevăruri fundamentale. Imaginea tradițională a marelui poet roman surghiunit la țărmul pontic și doborât de durerea însingurării, a depărtării de strălucitoarele locuri natale (imagine atestată, de altminteri, în Tristele sale) e reinterpretată: în exilul chinuitor, el descoperă salvarea - Dumnezeu și, odată cu El, propria lume lăuntrică, sufletul. E un drum pe care, împreună cu scriitorul, îl parcurg aproape toate personajele cărții: substanța lor fizică se contopește cu
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
parte. Același lucru e valabil și în cazul fragmentelor de acest gen dedicate cântărilor din Ieșirea 15 și Deuteronom 32, celor patru cărți ale Regilor, Pildelor, Cântării Cântărilor, cărților lui Iov, Ieremia, Baruh, Iezechiel și Daniel pentru care nu e atestată existența niciunui comentariu al lui Chiril; cele despre Iezechiel par să aibă corespondent în unele pasaje consacrate aceluiași profet, atribuite lui Chiril într-un manuscris armean din Biblioteca Bodleian din Oxford, însă această atribuire e falsă. Noul Testament Dintr-un vast
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
parte. Același lucru este valabil și în cazul fragmentelor de acest gen dedicate cîntărilor din Ieșirea 15 și Deuteronomul 32, celor patru cărți ale Regilor, Pildelor, Cîntării Cîntărilor, cărților lui Iov, Ieremia, Baruh, Iezechiel și Daniel, pentru care nu e atestată existența nici unui comentariu al lui Chiril; cele despre Iezechiel par să aibă corespondent în unele pasaje consacrate aceluiași profet, atribuite lui Chiril într-un manuscris armean din Biblioteca Bodleian din Oxford, însă această atribuire e falsă. Noul Testament Dintr-un vast
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fructele) de holeră” (Xanthum spinosum), alte patru plante fiind semnalate ca remedii În folclorul botanic românesc - cf. M.P.Sitaru, Etnomedicina lingvistică, Timișoara, 1999, pp. 140 și 175 (Berberis vulgaris, Omphalodes scorpioides, Serratula tinctoria, Xanthum strumanium). Identificarea dintre scr. viÌ¿cik³ (atestat Încă din perioada vedică) și holeră e contestată de Meulenbeld, HIML 1999, IA, pp.67-68 n. 8. Prima descriere a formei epidemice o dă Sonnerat În 1768. 188. Metoda e Întâlnită În toată literatura epocii, inclusiv În Principate, datorită asocierii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lui oficială, sub patronajul regilor tibetani În secolul al VII-lea, sunt răspunzătoare și de schițarea acestor legende despre ținutul nevăzut al Ïambhalei - În tot cazul, de funcția și particularitățile acestui imaginar: poate tradiția acelor siddha budiști din Tibetul occidental, atestată independent de suprapunerea budismului peste religia bon a populațiilor tibetane autohtone 4. Chiar dacă nu complet asociată ideii de reechilibrare, există totuși o karma grupată, a comunității budiste (p³. saòghakamma), care are mai curând un aspect organizatoric decât unul etic sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
credință sine ira et studio, mărturisită în Avertisment, nu e desigur sinonimă cu neutralitatea plată, ci doar atentă la protocolul deontologic al respectării principiului audiatur et altera pars, al temperanței tonului, al primatului documentelor. În fond, sintagma focalizată în titlu, atestată (nu însă dominantă) în presa deceniului al cincilea al secolului trecut, asumă incriminarea angajării politice a cărturarilor, lansată în celebra carte a lui Julien Benda La Trahison des clercs. Pentru S., atașată canonului constituit în deceniul al optulea, G. Călinescu
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]