728 matches
-
ocolișuri, deoarece așa îți ceruse sexologul... este excelent. Eram pe picior de egalitate. Hubert - Chiar de la primele mângâieri, în afara dormitorului (era important pentru mine să găsesc un loc fără eșec...), am simțit că nu era vorba despre un scop de atins, că puteam să-mi manifest emoția. Simțeam cum intru în erecție, fără să fiu atins, cum se întâmplă dimineața. Soția mea a fost afectuoasă în această etapă. Ea mi-a spus: „Suntem în aceeași situație. Să redescoperim, n-avem nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
PIB deficit structural în 2014 (pentru țările cu o datorie sustenabilă mai mică de pragul de 60% din PIB, Criteriu Maastricht, prevederile permit plasarea sub un maxim de 1% din PIB pe deficitul bugetar structural). În cazul României ținta de atins pentru 2014 este de maxim 0,7% din PIB pe deficitul bugetar structural. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare În esență, consider că adoptarea sistemului de reguli fiscale propus aduce un plus de disciplină fiscală, predictibilitate macroeconomică, reducerea volatilității
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
nu simte și nu trăiește, ci doar produce intensificări și dorința bolnăvicioasă de mai multă plăcere. Relațiile capitaliste, segregarea materială, formele impersonale și electronizate de lucru, creșterea volumului de muncă, exploatarea cotidiană, impunerea unor standarde tot mai înalte ("parametri" de atins!) stâlcesc și transformă viața și sexualitatea. Sexul occidental se caracterizează prin două cuvinte: depasional și rece. Un sex al capitalului. Iluzia că prin sex omul sondează adevărul din el se bazează pe o tradiție discursivă istorică, de la vechii greci la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
viziunea lui P. Drucker, orice organizație funcționează cu o varietate de necesități și scopuri, concretizate în obiective diferite. Abordarea metodei managementului prin obiective oferă o modalitate sigură de evaluare a performanțelor organizaționale și obligă la planificarea detaliată a scopurilor de atins, la stabilirea căilor prin care respectivele scopuri/obiective pot fi realizate eficient. Managementul prin obiective generează dezvoltarea autocontrolului, conduce la o motivare mai puternică a resursei umane și provoacă o învățare mai eficientă în cadrul proceselor de conducere și de execuție
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
la numite lucrări este minim pentru toate activitățile. Deci trebuie acceptată mărimea costurilor în scopul economisirii timpului și invers, pentru ca executarea lucrării să se apropie de condițiile optime”. Programarea și conducerea producției impun divizarea obiectivului final, determinat din obiectivele de atins, în obiective parțiale sau faze succesive de avansare. Pentru realizarea acestui deziderat se folosește schema analizelor încrucișate. Aceasta presupune centralizarea costurilor pe diverse trepte pornind de la nivelul cel mai de jos până la primul nivel în care se obține costul produsului
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
investiții; 06. Împrumuturi garantate de stat; 07. Rezerve; 08. Repartizarea profitului; 09. Principalii indicatori economici și financiari. Bugetul de venituri și cheltuieli este expresia cantitativă și financiară a unui program de acțiuni. Prin programul de acțiune se fixează obiectivele de atins, exprimate în unități fizice și mijloace necesare pentru punerea lor în acțiune. Se poate distinge, deci, existența a cel puțin două secțiuni ale bugetelor: 1.venituri; 2.cheltuieli. care sunt corelate, fără ca acestea, în calitate de prevedere economico-financiară să rezulte din simpla
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Pentru că nu suntem niciodată în odihnă, pentru că suntem mereu în proiect, suntem mereu în alt loc decât în cel în care ne aflăm. Suntem ființa indefinită care se definește liber în raza neașezării sale. Suntem mereu în fața următorului hotar de atins, mereu în fața noastră, suntem fără încetare preluați în proiect. Orice hotărâre, orice instituire de hotare este o preluare în proiect. Proiectul este expresia plasticității hotarului care ne definește succesiv înlăuntrul destinului nostru de ființe conștiente finite. Esența preluării în proiect
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct mort, prilej de tărăgănare etc., pe scurt moment negativ, ea devine limită de depășit. * Limita de atins este locul de închidere - resimțit ca împlinire - al spațiului deschis de limita de depășit. Expresii ca „armonie superioară“, „atingerea unui scop suprem“, „ducerea până la capăt“, „realizarea destinului“ etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
capăt“, „realizarea destinului“ etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * „Limita de atins“ este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnând o împlinire fără echivoc; ea este relativă în măsura în care perfecțiunea este incompatibilă cu caracterul finit al vieții și în care orice limită, odată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
etc. au în vedere limita într-un înțeles pozitiv, limita ca împlinire. Întrucât limita ca împlinire este dezideratul suprem al oricărui efort dirijat către o reușită de proporții, ea devine, în scenariul dinamic al peratologiei, limită de atins. * „Limita de atins“ este un concept ambiguu. Ea este absolută în măsura în care orice scop este finit, atingerea lui însemnând o împlinire fără echivoc; ea este relativă în măsura în care perfecțiunea este incompatibilă cu caracterul finit al vieții și în care orice limită, odată atinsă, repune în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fondul recurent al unei vieți, ea se reafirmă cu fiecare nou proiect, devine limită de depășit și redeschide astfel scenariul „de depășit-de atins“. * Așa cum expresia „limita interioară“ este expresia peratologică pentru natura din noi, „limita de depășit“ și „limita de atins“ reprezintă expresia peratologică a libertății, deci a intervenției spiritului asupra naturii din noi. Existența secvenței „de depășit-de atins“ explică de ce omul este singurul „animal nedeterminat“, singura ființă care se definește fără încetare prin succesiunea limitelor de depășit și de atins
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
eșecului. Tot ce nu este destin sau maladie de destin cade în afara esenței umanului, adică în sfera pre-problematică a absenței dialogului dintre finitudine și libertate. Sub destin și sub maladiile de destin, adică sub tensiunea limitelor de depășit și de atins, se trăiește; sub liniștea pacientă a limitelor interioare, se viețuiește. Omul este ființa indefinită care se definește liber sub forma destinului sau a maladiilor de destin. * Progresul libertății în istoria omenirii nu este, de aceea, un progres înregistrat doar în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libertatea e nemăsurabilă și este, în chiar esența ei, ne-măsură, o „știință“ a umanului nu poate fi mai mult (și nici mai puțin) decât logica fugii libere și necuantificabile în teritoriul fără sfârșit al limitelor de depășit și de atins. * Deoarece destinul este, în sensul relativ, al finitudinii vieții, împlinirea ei - parcurgerea integrală a spațiului care desparte limitele de depășit de cele de atins -, expresia „destin împlinit“ este tautologică. Ea se justifică numai în opoziție cu aceea de „destin frânt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
decât logica fugii libere și necuantificabile în teritoriul fără sfârșit al limitelor de depășit și de atins. * Deoarece destinul este, în sensul relativ, al finitudinii vieții, împlinirea ei - parcurgerea integrală a spațiului care desparte limitele de depășit de cele de atins -, expresia „destin împlinit“ este tautologică. Ea se justifică numai în opoziție cu aceea de „destin frânt“, care lasă de înțeles că parcurgerea secvenței „de depășit-de atins“ a fost întreruptă în mod accidental. De asemenea expresia „destin împlinit“ nu se opune
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Intensitatea caracterului dramatic al destinului depinde de lungimea secvenței „de depășit-de atins“, în speță de gradul de armonie (sau dizarmonie) care există între materialul natural al unei vieți (limita interioară) și țelurile pe care și le fixează conștiința (limita de atins). Expresia „destin dramatic“ presupune victoria dificilă a libertății asupra naturii din noi, deci faptul că spiritul a depășit limita interioară, resimțită ca neajuns, prin efortul unei maxime încordări sau că a atins limita vizată prin violentarea constantă a unui material
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
desemnată îndeobște prin expresia „destin fericit“. Destinul fericit, care presupune victoria lesnicioasă a spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul „destinului fericit“, distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistând astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
spiritului asupra materiei, se naște prin colaborarea optimă între datele naturale și țelurile propuse. În cazul „destinului fericit“, distanța care desparte limita de depășit de limita de atins tinde să devină nesemnificativă. * Când acest lucru se petrece, când limita de atins se confundă cu limita interioară (nemaiexistând astfel nici o limită de depășit), atunci în loc de destin trebuie să se vorbească despre menire. În menire, distincția dintre natură și libertate se șterge, pentru că țelul atins își are originea într-o natură pe care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
El nu a întreprins și nu poate întreprinde nimic pentru a obține acest temei și nu și-a câștigat dreptul să facă din limita lui o limită de depășit. Spațiul care se întinde între limita de depășit și limita de atins generează fie comedia pretențiilor, fie o dramă a neputinței. Dacă ratatul își supra conștientizează o limită falsă, ajungând să creadă că ea e limita lui, bovaricul își ignoră limita adevărată, ajungând să creadă că ea nu-i aparține. Legitimă, în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ar fi trebuit să o atingă, iar legitimă, în cazul bovaricului, e limita pe care el tinde să o depășească. Eroarea lor e simetrică: ratatul transformă ilegitimul limitei de depășit în legitim, în vreme ce bovaricul transformă în legitim ilegitimul limitei de atins. Ca și ratatul, bovaricul poate ajunge să se sinucidă. Ratatul are în el sămânța, care la el nu rodește, a destinelor excelente. Așa se face că în sinuciderea ratatului se experimentează un moment din ontologia posibilului: acela în care posibilul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
domină proiectul și care își are sursa în sciziunea necesară a eului - obligat pe de-o parte să se livreze fiecărui proiect și totodată să rămână desprins, în identitatea sa suverană - se pierde acum definitiv, hipnotizată de unica limită de atins pe care o presupune proiectul meu himeric. Prostia, în sensul ei major și grav, este rămânerea necritică în proiectul propriu. Devii prizonierul proiectului pe care l-ai moștenit, l-ai adoptat sau l-ai inventat. Într-un fel sau altul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
un experimentum plin de pericula, iar poros, mișcarea către limita vizată și totodată drumul ca substrat material al acestei mișcări, devine strategia depășirii obstacolului care desparte de limită și o transformă în „dincolo“, în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile „dincolo“ nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată „de partea cealaltă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în 1998. Pentru statele din sud-estul Europei, pregătirea pentru aderare presupune realizarea unui cadru instituțional capabil să realizeze și să administreze programe de dezvoltare cofinanțate prin fonduri europene. În acest context, regionalizarea apare ca unul dintre standardele europene ce trebuie atins, în vederea accesului la beneficii ulterioare. În aceste state ideea dezvoltării regionale a apărut ca o cerință a Uniunii Europene pentru reforma administrativă, și nu ca o conștientizare a unor nevoi și interese teritoriale specifice. Regiunea - un concept atotcuprinzător Regionalizarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situații de criză și promovând o paletă largă de obiective, relativ discrete, dar interrelaționate. În timp, aceste fonduri de tip FSU au evoluat de la focalizarea pe situații de criză și rezolvarea unor probleme punctuale, presante la definirea unor obiective de atins pe termen lung și, astfel, au apărut Fonduri de Dezvoltare Socială. Așadar, distincția principală între aceste două tipuri de fonduri este dată de tipurile de obiective vizate: fonduri sociale ce vizează atingerea unor obiective pe termen scurt, acestea fiind FSU
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nutrițional special. 6. Mențiunile care urmează a fi prevăzute, în conformitate cu coloana 4 din partea B cu privire la compușii analitici și la aditivi, trebuie să fie cantitative. 7. Perioada de utilizare recomandată, indicată în coloana 5 din partea B, arată intervalul în care trebuie atins, în mod normal, scopul nutrițional. Producătorii pot face trimitere la perioade de utilizare mai precise, în limitele stabilite. 8. În cazul în care se prevede ca furajele să corespundă mai multor obiective nutriționale speciale, acestea trebuie să fie conforme cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249060_a_250389]
-
nutrițional special. 6. Mențiunile care urmează a fi prevăzute, în conformitate cu coloana 4 din partea B cu privire la compușii analitici și la aditivi, trebuie să fie cantitative. 7. Perioada de utilizare recomandată, indicată în coloana 5 din partea B, arată intervalul în care trebuie atins, în mod normal, scopul nutrițional. Producătorii pot face trimitere la perioade de utilizare mai precise, în limitele stabilite. 8. În cazul în care se prevede ca furajele să corespundă mai multor obiective nutriționale speciale, acestea trebuie să fie conforme cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266632_a_267961]