728 matches
-
paradoxal altul decît cel al realității absolute și atotcuprinzătoare, dar înzestrat totuși cu o anumită realitate. A concepe creația sau existența universală ca pe o proiectare a intențiilor divine spre un afară lasă, stînjenitor, în urmă aporia denivelării între interiorul atotcuprinzător al transcendenței și imposibilul ei exterior. Pentru a da seamă de acest paradoxal exterior, gîndirea greacă, cea creștină, cea ebraică au tematizat, într-un fel sau altul, creația pornind de la o mișcare de retragere a divinului către abisul lui insondabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul revelat, dar și limită, încercuire pusă unei realități incircumscriptibile. El semnalează undeva condiția Textului sacru ca cugetător credincios
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări implicite ale acestor formulări. Dar, exclusivistă sau inclusivistă, ea mizează pe formă, posesiune, maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal, propriu dogmelor de căpătîi din orice religie autentică, ea se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adeptul atât al discursului populist adresat celor săraci, cât și al poziției de apărător al națiunii, și s-a folosit de fiecare parte pentru a ascunde slăbiciunile celeilalte. Slovacia a experimentat un populism naționalist nu în sensul formulării unei acuzații atotcuprinzătoare la adresa lui Mečiar, cum au procedat, de regulă, specialiștii în anii 1990 (vezi, de exemplu, Carpenter, 1997), ci în direcția foarte specifică de apel la un discurs ideologic de recâștigare a puterii până atunci deținte de elite din afara granițelor impuse de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
saṃsărei. Acest element omenesc al caracterului lui Buddha este cel care îi atenuează strălucirea perfecțiunii și o eliberează de aparenta distanțare și izolare de viața omenească obișnuită: căci compasiunea îi este mare precum înțelepciunea, iar omenia și căldura sentimentelor este atotcuprinzătoare precum mintea. Buddha a fost un reformator monastic, care s-a menținut în cadrul civilizației indiene considerând-o indiscutabilă. El nu a tăgăduit niciodată panteonul hinduist și nici nu a ignorat idealul hinduist tradițional de eliberare prin iluminare (mokșa, Nirvăṇa). Acțiunea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
la reflectare, flexibilitate și sensibilitate în comunicarea interculturală. 1.2. Delimitări conceptuale Comunicarea interculturală înseamnă interacțiunea directă între oameni de diferite culturi;ea implică mult mai mult decât înțelegerea normelor unui grup; ea presupune acceptarea și tolerarea diferențelor. O definiție atotcuprinzătoare asupra interculturalității ne oferă Micheline Ray: Cine spune intercultural, spune în mod necesar, plecând de la sensul plenar al prefixului inter-, interacțiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă." 1. Importanța prefixelor din noțiunile de multiculturalism, comunicare interculturală și raporturi transnaționale este analizată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu ≤akm, comentatori că Aš‘ar, Qušayr și luwayn îl consideră un echivalent al acestora, adică referindu-se la atotștiința divinității 93. Contextele însă ne obligă să-l plasăm în câmpul semantic al dărniciei divine 94. Semnificații de bază: atotcuprinzător, omniprezent. 2.1.5.10. Dó al-mal"l wa al-’ikr"m: SOI „cu slavă și cinste”; ASM „Cel plin de Slavă și de Cinste”; GG „în mărire și cinstire”, Marr „praeditus gloria et munificentia”; RB „qui détient la majesté
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cauză, sărbătoarea are tendința de a căpăta o semnificație transcendentală și universală. Începutul carnavalului se pierde În negura timpului, deoarece este legat de Întreaga umanitate. În mod analog, a gândi În temporalitatea carnavalului Înseamnă a gândi În termenii unor categorii atotcuprinzătoare precum păcatul, moartea, salvarea sufletului, mortificarea trupului, excesele și interdicțiile sexuale etc. Pentru că se definește În termeni de călcare a normelor și excese, carnavalul se deschide către valori care nu sunt numai braziliene, ci și creștine. În consecință, cronologia carnavalului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al contribuțiilor teoretice Literatura de specialitate consacrată definirii și analizei comicului însumează mii de pagini care încearcă să-i capteze esența și multiplele fațete. Canalizarea pe un singur făgaș cu aprecieri privind un anume aspect al comicului sau deschiderile ample, atotcuprinzătoare în intenție, în diacronie și în sincronie, la nivel global sau național se dovedesc întotdeauna completabile și sunt puțini cei care la finalul investigației nu recunosc limitele studiului propus. De exemplu, după o imersiune de tip inițiatic în imensa bibliografie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de studiu pentru aproape toate disciplinele spiritului, comicul fascinează, derutează și menține atenția cercetătorilor tocmai pentru că asemenea unui fenomen viu, proteic, este nedisecabil, scapă printre degete, se sustrage atât înregimentărilor centripetale, de adunare ordonată a afluenților în matca unei definiții atotcuprinzătoare, cât și celor centrifuge, de stabilire clară a unor inconfundabile moduri de manifestare. Așa cum definirea conceptului de comic s-a dovedit a fi anevoioasă, eșuând printr-o prea mare deschidere a orizontului sau, dimpotrivă, printr-o nepermisă restrângere a sferei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
44. Comicul absurdului vizează așadar în cazul operei caragialiene nu doar cel dintâi aspect pe care l-am sesizat în subcapitolul anterior, referitor la declanșarea comicului prin depistarea unui element absurd, ci și raportul mai profund, de revelare a absurdului atotcuprinzător, prin intermediul comicului amar. În afara exemplelor oferite prin schița Căldură mare, ipostazele comicului absurdului la Caragiale sunt destul de numeroase și pot fi grupate chiar ținând cont de tipologia tradițională a comicului de caracter, de situații și de limbaj. Întâlnim astfel un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care consumatorii le atribuie caracteristicilor magazinelor pot fi: pentru personalitatea spațiului comercial: cinstit, corect, demn de Încredere, captivant, foarte interesant, sau pentru facilitățile fizice oferite: curățenie, ușor de găsit, loc de parcare etc. O listă de atribute nu poate fi atotcuprinzătoare, fiecare consumator putând să identifice unul nou. Fiecare spațiu comercial, În funcție de politica sa comercială, de particularitățile zonei de atracție, poate avea și alte atribute. În principiu putem considera că succesul comercial al unui spațiu comercial depinde de: ▪ sortimentele de mărfuri
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
pune un pahar cu apă sau pâine deasupra ferestrei sau a ușii de la intrare. Imaginea corpului este aceea care mediază între cele trei instanțe psihice clasice - inconștientul pulsional, Eul și Supraeul - prin fantasme semnificative pentru structurile inconștientului, corpul mâinii este atotcuprinzător, atotputernic, coordonator al pulsiunilor esențiale - de viață și de moarte. În palmă apare un arbore, copac simbol al vieții și al morții (la pomană, alături de alimente și apă, se oferă și un pom, sub care se odihnește sufletul. Pe pom
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
are ca efect principal formarea unei viziuni unanim acceptate de opinia publică 36. Există numeroase definiții ale termenului de opinie publică, oferite atât de către filosofi, cât și de sociologi. Ca și în cazul conceptului de comunicare, nu există o explicație atotcuprinzătoare și unanim acceptată 37. Comunicarea reprezintă o modalitate fundamentală de a interacționa psiho-social, presupunând transmiterea unor informații prin limbajul articulat ori prin alte coduri, având drept scop obținerea unei stabilități sau a unor modificări de comportament ale unui individ sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dorințele corpului cu scopul virtuții și salvării, prin exercitarea puterii de alegere. Prin atribuirea unor puteri exclusive ale motivației, voinței, Descartes a asigurat motivației prima mare teorie (Reeve, 2009). Noțiunea de „mare teorie” este utilizată pentru a exprima o teorie atotcuprinzătoare care caută să explice întreaga gamă de acțiuni ce vin din motivație: de ce mâncăm, bem, lucrăm, concurăm, ne jucăm, ne este frică de diverse lucruri, citim, ne îndrăgostim și multe altele. Ideea că „toate acțiuniile sunt motivate de voință” este
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
multe altele. Ideea că „toate acțiuniile sunt motivate de voință” este o mare teorie a motivației, în aceiași măsură în care „dragostea pentru bani este sursa tuturor relelor” este o mare teorie a răului. Ambele identifică o cauză unică și atotcuprinzătoare care explică în totalitate fenomenul. Studiul istoric al motivației, de la originile filosofice până în anii 1960, arată că studiile timpurii ale motivației au îmbrățișat trei mari teorii ale motivației: voința, instinctul și impulsul (Reeve, 2009). 3.1.1 Voința Descartes spera
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care nu poate fi experimentată nemijlocit și care, ca atare, nu poate fi decât presupusă și dedusă. În același sens, Parmenide<ref id=”1”>DK 28 B 10, 7.</ref> vorbește despre „limitele astrelor“ (perat’ astron) păzite de un cer „atotcuprinzător“ și constituindu-se el însuși ca „limită supremă“ a lumii. Însă „limita“ care strânge toate aceste elemente laolaltă, creând astfel un întreg armonic, un kosmos, deci un univers structurat și ierarhizat, în care toate celelalte elemente cu limitele lor sunt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau ca limite ale Ființei, „intuită“ în parmenidiana ei sfericitate atotcuprinzătoare. Și totuși, încă în această fază, procesul identificării prin limită, a acelei heideggeriene „țineri laolaltă ferme“ prin care orice ființă se împlinește și „intră în prezență“, este evident și ușor de urmărit. La Parmenide, to eon, ființa, se determină prin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
evreilor ca țapi ispășitori pentru orice rău pe lumea asta (un proces dirijat cu grijă "de sus") le-ar putea acorda un oarecare răgaz liderilor. Dar adevăratele probleme rămîn nerezolvate, așa că toată lumea suferă"25. Această afirmație, deși incontestabilă, nu este atotcuprinzătoare. Cu cîteva pagini mai înainte, Seton-Watson afirmă: "Mentalitatea evreilor este total străină naționalismului romantic care s-a răspîndit în întreaga Europă de răsărit începînd din a doua jumătate a secolului trecut". Trimisul britanic la București, Sir William White, care în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cît și pe populiști. Respingerea egalitarismului lor și propriul lui antisemitism (la vremea aceea) l-au transformat pe Iorga într-un adversar al socialiștilor, care, credea el, nu ofereau nici o soluție țăranilor români. Pentru el, numai naționalismul oferea o soluție atotcuprinzătoare a problemelor societății românești. Iorga se considera în primul rînd naționalist, în al doilea rînd democrat, iar în al treilea un apărător al țărănimii, întrucît nici măcar dreptatea socială nu avea pentru el o valoare mai mare decît națiunea 147. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta a fost găsită ciuruită de gloanțe asupra trupului neînsuflețit al lui Iorga. Găurile de gloanțe care au sfîșiat hîrtia, deteriorînd textul, constituie într-o măsură mărturia postumă a sărăciei și incoruptibilității lui, calități rar întîlnite în atmosfera de corupție atotcuprinzătoare a înaltei societăți bucureștene care îi întorcea acum spatele "Dascălului națiunii". Familia Iorga locuia acum în mica lor vilă de la Sinaia. Dar, pe la sfîrșitul ultimei săptămîni a lui noiembrie, lucrurile au început să se pună în mișcare (în ceea ce privește planurile "Echipei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unul și bine”. În viziunea lui Berlin, această carte nu este, cu siguranță, un „arici”. În paginile ce urmează nu propun o mare teorie asupra istoriei Europei contemporane, nu detaliez o temă generală și nu dezvolt o narațiune unică și atotcuprinzătoare. Nu fiindcă aș considera că istoria Europei de după cel de-al doilea război mondial nu are o formă tematică. Dimpotrivă: are chiar mai multe. Ca o vulpe, Europa știe multe lucruri. În primul rând, aceasta este o istorie a „retrogradării
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cerut nimeni părerea, deși n-am afirmat că ne place vreunul. Nu am intervenit pentru că e zona de acțiune militară anglo-americană”. Toată lumea se aștepta ca al doilea război mondial să se Încheie, ca și primul, cu un Tratat de pace atotcuprinzător. La Paris s-au semnat, Într-adevăr, În 1946, cinci tratate separate care reglementau problemele teritoriale și alte aspecte În România, Bulgaria, Ungaria, Finlanda și Italia, dar nu și În Norvegia, care a rămas oficial În război cu Germania până În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
obligația străveche de a-și apăra glia contrabalansa, pentru cetățenii deveniți suverani, drepturile moderne. După 1945, elementul definitoriu al relației a devenit păienjenișul de beneficii sociale și strategii economice prin care statul Își servea supușii - și nu invers. Ulterior, ambițiile atotcuprinzătoare ale statului asistențial occidental aveau să-și piardă din atracție, poate și pentru că nu mai reușeau să se materializeze: șomajul, inflația, o populație Îmbătrânită și ritmul Încetinit al creșterii economice au contribuit toate la incapacitatea statului de a asigura echilibrul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ce trebuie atins, în vederea accesului la beneficii ulterioare. În aceste state ideea dezvoltării regionale a apărut ca o cerință a Uniunii Europene pentru reforma administrativă, și nu ca o conștientizare a unor nevoi și interese teritoriale specifice. Regiunea - un concept atotcuprinzător Regionalizarea este în prezent o tendință comună marii majorități a organismelor teritoriale din Europa, chiar dacă ideea unei Europe a regiunilor și-a pierdut o bună parte din credibilitate și este acum mai puțin susținută. Această tendință de scădere a popularității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]