1,788 matches
-
în plus, în funcție de boala cardiacă consecutivă, pot fi prezente angina pectorală, dispneea, chiar edemul pulmonar acut. Prezența FA poate să determine o importantă deteriorare hemodinamică și clinică, din cauza pierderii funcției de contracție a atriului stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică ventriculară este la rândul ei alterată. Fenomenele sunt cu atât mai accentuate cu cât frecvența ventriculară este mai ridicată. Prognosticul pacienților renali cu fibrilație atrială persistentă este relativ negativ; s-au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică ventriculară este la rândul ei alterată. Fenomenele sunt cu atât mai accentuate cu cât frecvența ventriculară este mai ridicată. Prognosticul pacienților renali cu fibrilație atrială persistentă este relativ negativ; s-au raportat rate ale mortalității intraspitalicești cauzate de FA de până la 8% [Troester et al., 1991]. Prezența FA este în mod particular relevantă pentru riscul de accident vascular cerebral, care crește cu 300-500% [Zebe, 2000
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cauzate de FA de până la 8% [Troester et al., 1991]. Prezența FA este în mod particular relevantă pentru riscul de accident vascular cerebral, care crește cu 300-500% [Zebe, 2000]. Ca urmare, conversia cât mai rapidă, atunci când este posibil, a fibrilației atriale în ritm sinusal reprezintă o prioritate la pacientul renal. Patogeneza aritmiilor maligne la pacienții renali Pacienții dializați prezintă o varietate impresionantă de anomalii ECG în intervalul interdialitic. Ședința de hemodializă poate induce anomalii electrocardiografice suplimentare; aritmiile semnificative clinic se pot
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cauzator al torsadei vârfului, o tahicardie ventriculară atipică care ia naștere în asociere cu prelungirea intervalului Q-T [Schwartz et al., 1985]. Sistemul nervos simpatic (SNS). Efectele SNS sunt independente de frecvența cardiacă, deoarece au fost obervate inclusiv în timpul pacing-ului atrial. Când frecvența cardiacă este meținută constantă, simpatectomia cardiacă, dar și beta-blocantele cresc pragul pentru fibrilație ventriculară (FV) și protejează împotriva dezvoltării FV în cursul ocluziei coronariene [Kopia et al., 1987]. Deși există date experimentale consistente privind rolul activării sistemului nervos
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienții renali, din cauza cumulării digoxinului în insuficiența renală și a posibilei coexistențe a unor factori care potențează efectele toxice ale cardiotonicului (hipoxia, diskaliemia, hipercalcemia). Mai mult, se pare că digoxinul nu determină o rată mai crescută de conversie a fibrilației atriale în ritm sinusal decât placebo. Dintre beta-blocante, propranololul este medicamentul de elecție în condiții de urgență, iar metoprololul trebuie preferat atenololului în terapia de întreținere, datorită eliminării renale neglijabile. La pacienții cu insuficiență cardiacă manifestă clinic, beta-blocantul de elecție este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
procainamida, atenololul, flecainida și tocainida se hemodializează, ultimele trei eliminându-se în cantitate crescută și prin dializă peritoneală. Dializa peritoneală nu determină un clearance crescut al celorlalte antiaritmice [Nicholls et al., 2001]. Tratamentul anticoagulant oral la pacienții dializați cu fibrilație atrială cronică este considerat de multe ori periculos și contraindicat; totuși, o investigație recentă [Vazquez et al., 2003] a evidențiat că, deși riscul hemoragic se dublează la subiecții care iau anticoagulante orale, nu s-au constatat hemoragii severe. Ca urmare, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
e cauzată de creștere a cererii asociată cu o scădere a ofertei de oxigen, la care se adaugă adesea ateroscleroza coronariană. Sincopele pot surveni la efort, ca o consecință a vasodilatației, sau în repaus, provocate, de exemplu, de o fibrilație atrială (aritmie indusă frecvent de hemodializă). Insuficiența cardiacă este, de obicei, precipitată de supraîncărcarea de volum. Auscultația cordului evidențiază suflul aortic de ejecție caracteristic. ECG poate arăta semne de HVS. Radiografia toracică are valoare limitată; poate releva calcificări ale VA și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prin ultrafiltrare, deoarece debitul cardiac și fluxul transvalvular crescute contribuie la progresia calcificărilor valvulare. Ultrafiltrarea este totuși problematică la pacienții cu stenoză aortică, deoarece reducerea excesivă a presiunii de umplere a VS poate cauza hipotensiune și sincope. Pentru prevenirea fibrilației atriale, care poate avea aceleași consecințe dramatice, se recomandă ultrafiltrarea controlată și folosirea unei soluții de dializă cu o concentrație a potasiului de 3 mmol/l. Aritmiile trebuie tratate prompt, iar profilaxia endocarditei infecțioase trebuie făcută conform principiilor generale. Tratamentul chirurgical
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
IC. Infarctul miocardic este o complicație frecventă la pacientul uremic. Un grad înalt de suspiciune trebuie formulat la pacienții cu insuficiență cardiacă nou instalată, chiar și în absența durerii anginoase. În fine, instalarea acută a unei fibrilații sau unui flutter atrial intra- sau interdialitic poate precipita de asemenea instalarea insuficienței cardiace acute. Aritmiile atriale la pacienții uremici cu HVS sunt frecvente și sunt cauzate în principal de schimburile rapide de electroliți intra- și imediat postdialitic. Pericardita uremică severă poate fi o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de suspiciune trebuie formulat la pacienții cu insuficiență cardiacă nou instalată, chiar și în absența durerii anginoase. În fine, instalarea acută a unei fibrilații sau unui flutter atrial intra- sau interdialitic poate precipita de asemenea instalarea insuficienței cardiace acute. Aritmiile atriale la pacienții uremici cu HVS sunt frecvente și sunt cauzate în principal de schimburile rapide de electroliți intra- și imediat postdialitic. Pericardita uremică severă poate fi o cauză de insuficiență cardiacă prin mecanism restrictiv la pacientul uremic la care inițierea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
metoprolol). Cardiotonicele digitalice se utilizează cu dificultate la pacientul renal, din cauza acumulării acetui drog în IRC și a efectelor toxice severe asociate cu diselectrolitemiile și hipoxia. Recomandăm utilizarea digoxinului doar în situații de urgență și strict pentru controlul frecvenței fibrilației atriale, în condițiile unei monitorizări electrolitice atente. Rolul medicației cardiodepresante reprezintă o chestiune deseori neglijată; la subiecții renali care prezintă insuficiență cardiacă congestivă trebuie revăzută schema terapeutică cronică. Majoritatea antiaritmicelor, antiinflamatoarelor nesteroidiene și a blocantelor calcice non-dihidropiridinice prezintă efecte cardiodepresante și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cursul procedurilor (9). În ceea ce privește abordarea farmacologică propriu-zisă a insuficienței cardiace, în decursul ultimelor decade au apărut câteva aspecte notabile. Deși diureticele rămân pe prim plan în farmacoterapie, iar digitalicele continuă să fie recomandate în mod special la pacienții cu fibrilație atrială, alte două clase medicamentoase au intrat pe locuri preferențiale în terapia IC: inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei și betablocanții, a căror eficacitate în reducerea morbidității și a mortalității a fost dovedită cu succes în numeroase studii. În studiul
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
autosomal recesiv. d. Alți markeri genetici posibili ai BDR Gena aldozo-reductazei, a fost implicată în urma descoperirii unui polimorfism la nivelul finalului regiunii 5 a microsatelitului, cu predominența alelei Z-2 la pacienții cu BDR, în detrimentul alelei Z+2. Gena peptidului natriuretic atrial (ANP): deși s-a descris un polimorfism al ANP, nu a putut fi încă demonstrată o legătură certă a acestuia cu BDR. Gena proteinei G: a fost descoperită o mutație în subunitatea ?3 a acestei proteine, care ar putea fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
altă parte modificări ale tonusului arteriolar în sensul dilatației arteriolei aferente și constricției arteriolei eferente. Pentru a explica apariția acestor tulburări ale dinamicii microcirculației intrarenale a fost studiat rolul posibil al multor mecanisme (Tab. III-1) metabolice și hormonale. Peptidul natriuretic atrial (ANP), cu acțiune vasoconstrictoare eferentă și vasodilatatoare aferentă, a fost găsit crescut în diabetul zaharat recent iar blocarea sa în diabetul experimental a redus semnificativ hiperfiltrarea glomerulară și albuminuria. Creșterea secreției ANP se datorează în special reabsorbției proximale crescute a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
microcirculației intrarenale, determinantă pentru presiunea intraglomerulară, este influențată de balanța dintre mai multe substanțe peptidice cu rol vasodilatator, respectiv vasoconstrictor asupra arteriolelor glomerulare. Cele mai importante vasoconstrictoare sunt endotelinele și vasopresina, alături de ATG II; substanțele vasodilatatoare includ bradikininele, peptidul natriuretic atrial, prostaglandine și oxidul nitric. Ratele de formare/degradare ale acestor substanțe sunt reglate de o familie de enzime numite metalo-peptidaze Zn-dependente, dintre care este binecunoscută enzima de conversie a angiotensinei I (ECA). Alte enzime importante din această clasă sunt: endopeptidaza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
numai un volum mare de proceduri (de cele mai multe ori după-amiaza și în timpul nopții) de tipul implanturi de stimulatoare cardiace, ablațiilor prin curenți de radiofrecvență, aritmiilor supraventriculare), dar și proceduri de înaltă performanță (ablații cu radiofrecvență de tahicardii ventriculare, de fibrilație atrială) sau tehnici speciale de resincronizare cardiacă ghidate prin sistem 3D CARTO, sistem achiziționat printr-un grant de cercetare al clinicii. G. O mare mândrie a Clinicii de cardiologie o constituie înființarea în 2010 a unui Laborator de culturi celulare, conform
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și renale și apariția semnelor de suferință neurologică (sincope) și/sau de insuficiență cardiacă și renală. Conductibilitatea constituie capacitatea de propagare a potențialului de acțiune de la nivelul pacemaker-ului principal (nodul sinoatrial în condiții fiziologice) la celulele mio -cardice contractile (atriale și ventriculare), declanșând depolarizarea și contracția acestora (1). 31.2. Particularități la vârstnici Odată cu avansarea în vârstă, la nivelul sistemului de conducere se produce o creștere a cantității de țesut elastic și de colagen. De asemenea, în jurul nodului sinoatrial se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
conducere se produce o creștere a cantității de țesut elastic și de colagen. De asemenea, în jurul nodului sinoatrial se acumulează o cantitate mare de țesut gras care poate duce la izolarea parțială sau uneori chiar completă a acestuia de musculatura atrială. Începând de la vârsta de 60 de ani începe o reducere pronunțată a numărului de celule de tip pacemaker la nivelul nodului sinusal, astfel încât până la 75 de ani numărul lor scade semnificativ. Cu vârsta, apar o serie de calcificări, în grade
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
hemodinamică apărută ca urmare a scăderii debitului cardiac cauzată de o frecvență cardiacă scăzută. Cunoștințele noi de fiziologie cardiacă au stabilit că debitul cardiac nu este dependent numai de frecvență, ci și de alți factori, cum ar fi contribuția sistolei atriale, precum și secvența de activare a ventriculului stâng (VS). Astfel obiectivele pacing-ului cardiac ar putea fi: obținerea unei frecvențe cardiace stabile; restabilirea sincroniei atrioventriculare; atingerea unei competențe cronotrope (rate-response); ‒ secvență de activare fiziologică. Odată cu evoluția tehnologiei stimulatoarelor cardiace a apărut și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri sinusale se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri sinusale se pot întâlni ritmuri ectopice atriale sau atrioventriculare joncționale de scăpare. Unii dintre pacienții cu FA persistentă sau flutter atrial pot avea o disfuncție latentă de nod sinusal care devine manifestă după cardioversia tahiaritmiei atriale. O modalitate de exprimare suplimentară a disfuncției de nod sinusal este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri sinusale se pot întâlni ritmuri ectopice atriale sau atrioventriculare joncționale de scăpare. Unii dintre pacienții cu FA persistentă sau flutter atrial pot avea o disfuncție latentă de nod sinusal care devine manifestă după cardioversia tahiaritmiei atriale. O modalitate de exprimare suplimentară a disfuncției de nod sinusal este și absența răspunsului cronotrop adecvat la efort. BNS, ca entitate clinică, cuprinde nu numai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
digoxin). La pacienții cu opriri sinusale se pot întâlni ritmuri ectopice atriale sau atrioventriculare joncționale de scăpare. Unii dintre pacienții cu FA persistentă sau flutter atrial pot avea o disfuncție latentă de nod sinusal care devine manifestă după cardioversia tahiaritmiei atriale. O modalitate de exprimare suplimentară a disfuncției de nod sinusal este și absența răspunsului cronotrop adecvat la efort. BNS, ca entitate clinică, cuprinde nu numai afectarea formării impulsului la nivelul nodului sinusal sau tulburări ale conducerii acestuia către atriul drept
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
nod sinusal este și absența răspunsului cronotrop adecvat la efort. BNS, ca entitate clinică, cuprinde nu numai afectarea formării impulsului la nivelul nodului sinusal sau tulburări ale conducerii acestuia către atriul drept (AD), ci și o gamă variată de anomalii atriale care stau la baza dezvoltării tahiaritmiilor supraventriculare. În plus, unii pacienți cu semne de disfuncție a nodului sinusal pot asocia de asemenea tulburări de conducere atrioventriculare. 31.4.2. Manifestări clinice Cel mai zgomotos simptom al afecțiunii este sincopa sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
frecvență și funcții antitahicardice, urmată de tratament antiaritmic. Alegerea tipului de pacemaker este un deziderat pentru efectele clinice postimplant. Nici unul dintre studiile mari, randomizate nu a arătat un beneficiu pe supraviețuire la pacienții cu stimulatoare bicamerale, în regim de stimulare atrială. Stimularea de tip atrial (AAIR) sau bicameral (DDDR) trebuie luată în considerare la pacientul cu BNS pentru prevenția FA și a sindromului de pacemaker. Totuși, prevenția FA în această populație nu a demonstrat reducerea riscului de accident vascular cerebral (AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]