KorAP: Find »[drukola/base=atrial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...70 >

1,741 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul aortocoronarian, dar de regulă se instalează după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul aortocoronarian, dar de regulă se instalează după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul aortocoronarian, dar de regulă se instalează după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive. Uneori pot persista timp de câteva săptămâni înainte de conversia spontană în ritm sinusal. Fibrilația atrială cronică după by-pass-ul aortocoronarian este excepțională. În apariția fibrilației atriale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive. Uneori pot persista timp de câteva săptămâni înainte de conversia spontană în ritm sinusal. Fibrilația atrială cronică după by-pass-ul aortocoronarian este excepțională. În apariția fibrilației atriale postoperatorii au fost incriminate mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului chirurgical

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
atrială au în general tendința de a fi tranzitorii, de scurtă durată, relativ frecvente și repetitive. Uneori pot persista timp de câteva săptămâni înainte de conversia spontană în ritm sinusal. Fibrilația atrială cronică după by-pass-ul aortocoronarian este excepțională. În apariția fibrilației atriale postoperatorii au fost incriminate mai multe mecanisme (76): distensia acută a atriului stâng și inflamația secundară traumatismului chirurgical; modificări survenite în tonusul sistemului nervos vegetativ ca rezultat al actului chirurgical și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare protecției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și al stresului postoperator; leziuni ischemice a atriilor secundare protecției inadecvate pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează mecanismele membranare de repolarizare; inflamația rezultând din pericardita postoperatorie. Numeroase studii au încercat identificarea unor factori de risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian la persoanele vârstnice (77, 78, 79). Vârsta înaintată s-a dovedit a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pe durata clampării aortei; tulburări hidro-electrolitice ce afectează mecanismele membranare de repolarizare; inflamația rezultând din pericardita postoperatorie. Numeroase studii au încercat identificarea unor factori de risc pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian la persoanele vârstnice (77, 78, 79). Vârsta înaintată s-a dovedit a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii. S-a constatat astfel o incidență crescută a fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian la persoanele vârstnice (77, 78, 79). Vârsta înaintată s-a dovedit a fi cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cel mai puternic factor de predicție pentru apariția fibrilației atriale postoperatorii fapt confirmat și de alte două studii recente (73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
73, 74). Alți factori de risc pentru acest tip de tulburare de ritm supraventriculară sunt antecedentele de insuficiență cardiacă congestivă, fibrilația atrială preoperatorie și BPOC (78, 79, 80). Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Variabilele chirurgicale incriminate ca fiind asociate cu o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o incidență crescută a fibrilației atriale postoperatorii sunt: graftarea arterei coronare drepte asociată sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sau nu cu endarteriectomie la acest nivel, folosirea arterei mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de depășește 15-30 minute sau se asociază cu o simptomatologie severă (hipotensiune, edem pulmonar

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
mamare interne, folosirea ventului transpulmonar (prin vena pulmonară superioară dreaptă), pacing atrial postoperator (73, 74, 81). Totodată, extrasistolele atriale frecvente preoperatorii au fost citate ca factori de risc pentru apariția fibrilației atriale după by-pass-ul aortocoronarian (82). În cazul instalării fibrilației atriale, tratamentul se impune a fi inițiat în condițiile în care episodul de aritmie supraventriculară are o durată de depășește 15-30 minute sau se asociază cu o simptomatologie severă (hipotensiune, edem pulmonar, angină severă). Terapia de urgență constă în defibrilare electrică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
după o sedare corespunzătoare a pacientului realizată de obicei cu midazolam. În cazul în care nu este indicată cardioversia de urgență se instituie tratamentul medicamentos având drept obiective controlul frecvenței cardiace, revenirea la ritm sinusal, prevenirea episoadelor recurente de fibrilație atrială și anticoagulare eficientă pentru evitarea accidentelor embolice. Controlul frecvenței cardiace este necesar în condițiile în care fibrilația atrială cu răspuns ventricular rapid este însoțită de angină, dispnee, amețeli. Aceste manifestări sunt consecințele agravării disfuncției diastolice ca urmare a scurtării perioadei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardioversia de urgență se instituie tratamentul medicamentos având drept obiective controlul frecvenței cardiace, revenirea la ritm sinusal, prevenirea episoadelor recurente de fibrilație atrială și anticoagulare eficientă pentru evitarea accidentelor embolice. Controlul frecvenței cardiace este necesar în condițiile în care fibrilația atrială cu răspuns ventricular rapid este însoțită de angină, dispnee, amețeli. Aceste manifestări sunt consecințele agravării disfuncției diastolice ca urmare a scurtării perioadei de umplere a ventriculului stâng în diastolă, pierderea sincronismului de contracție atrio-ventricular, scurtarea timpului de perfuzie coronariană, reducerea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a ventriculului stâng în diastolă, pierderea sincronismului de contracție atrio-ventricular, scurtarea timpului de perfuzie coronariană, reducerea debitului cardiac și creșterea presiunii la nivelul capilarului pulmonar. Reducerea frecvenței cardiace atrage după sine îmbunătățirea parametrilor hemodinamici în cazurile în care instalarea fibrilației atriale nu se asociază cu hipotensiune importantă. ̨ n general, se administrează intravenos blocanți ai canalelor de calciu sau β-blocante în funcție de toleranța hemodinamică astfel încât frecvența cardiacă să se situeze între 60-100/minut. Principala limitare a tratamentului cu β-blocante o constituie incidența

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
eficiente în restabilirea ritmului sinusal comparativ cu placebo sau digoxin: chinidina, propafenonă, amiodaronă, sotalol (88, 89, 90). Recent (91, 92), un antiaritmic din clasa III (ibutilid) s-a dovedit extrem de eficace în convertirea la ritm sinusal a bolnavilor cu fibrilație atrială instalată postoperator care nu are tendința să se remită spontan. Pentru profilaxia fibrilației atriale după operația de by-pass aortocoronarian cele mai multe date demonstrează eficacitatea administrării β-blocantelor (propranolol, timolol, metoprolol, nadolol, acebutolol) (93, 94, 95). Digoxinul nu pare să aibă un efect

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
88, 89, 90). Recent (91, 92), un antiaritmic din clasa III (ibutilid) s-a dovedit extrem de eficace în convertirea la ritm sinusal a bolnavilor cu fibrilație atrială instalată postoperator care nu are tendința să se remită spontan. Pentru profilaxia fibrilației atriale după operația de by-pass aortocoronarian cele mai multe date demonstrează eficacitatea administrării β-blocantelor (propranolol, timolol, metoprolol, nadolol, acebutolol) (93, 94, 95). Digoxinul nu pare să aibă un efect consistent în ceea ce privește prevenirea instalării fibrilației atriale postoperatorii (96, 97). Cu toate acestea asocierea cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
tendința să se remită spontan. Pentru profilaxia fibrilației atriale după operația de by-pass aortocoronarian cele mai multe date demonstrează eficacitatea administrării β-blocantelor (propranolol, timolol, metoprolol, nadolol, acebutolol) (93, 94, 95). Digoxinul nu pare să aibă un efect consistent în ceea ce privește prevenirea instalării fibrilației atriale postoperatorii (96, 97). Cu toate acestea asocierea cu β-blocante mărește eficiența profilaxiei, aceasta sugerând un posibil sinergism între cele două. Administrarea intravenoasă a diltiazemului s-a asociat în unele studii cu o rată scăzută a fibrilației atriale postoperatorii (98) în timp ce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prevenirea instalării fibrilației atriale postoperatorii (96, 97). Cu toate acestea asocierea cu β-blocante mărește eficiența profilaxiei, aceasta sugerând un posibil sinergism între cele două. Administrarea intravenoasă a diltiazemului s-a asociat în unele studii cu o rată scăzută a fibrilației atriale postoperatorii (98) în timp ce procainamida s-a dovedit a fi ineficientă în reducerea incidenței fibrilației atriale (99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
profilaxiei, aceasta sugerând un posibil sinergism între cele două. Administrarea intravenoasă a diltiazemului s-a asociat în unele studii cu o rată scăzută a fibrilației atriale postoperatorii (98) în timp ce procainamida s-a dovedit a fi ineficientă în reducerea incidenței fibrilației atriale (99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă pentru fibrilația atrială cronică există numeroase studii dovedind asocierea cu accidentele cerebrale vasculare, pentru fibrilația

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
un posibil sinergism între cele două. Administrarea intravenoasă a diltiazemului s-a asociat în unele studii cu o rată scăzută a fibrilației atriale postoperatorii (98) în timp ce procainamida s-a dovedit a fi ineficientă în reducerea incidenței fibrilației atriale (99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă pentru fibrilația atrială cronică există numeroase studii dovedind asocierea cu accidentele cerebrale vasculare, pentru fibrilația atrială postoperatorie există

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Administrarea intravenoasă a diltiazemului s-a asociat în unele studii cu o rată scăzută a fibrilației atriale postoperatorii (98) în timp ce procainamida s-a dovedit a fi ineficientă în reducerea incidenței fibrilației atriale (99). Pacingul atrial overdrive (AAI) nu previne fibrilația atrială postoperatorie (100). Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite pentru profilaxia pericarditei par să scadă incidența fibrilației atriale postoperatorii. Dacă pentru fibrilația atrială cronică există numeroase studii dovedind asocierea cu accidentele cerebrale vasculare, pentru fibrilația atrială postoperatorie există puține date care să ateste riscul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]