1,337 matches
-
erau împodobiți cu un joc solemn de cărămizi și plăci de faianță roșietice și gălbui, dezgolite aproape în întregime, de când numeroase din monumentele funerare victoriene se năruiseră în timpul războiului, în urma unui bombardament care distrusese turnul bisericii și casa parohială. Condițiile austere postbelice nu au îngăduit restaurarea relicvelor depozitate acum în criptă și ignorate de părintele Bernard, care găsea că pereții erau și așa destul de încărcați, având în vedere că nu puteau fi acoperiți cu tapiserii orientale. Podeaua era pavată cu dale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
timpului intra acum într-o fază cu totul nouă, primiseră o ciudată și neașteptată păsuire. Subit, totul devenise vesel, totul înflorise într-o tinerețe nebunatică, așa cum nu mai gustaseră niciodată până atunci. Brusc, Hattie se maturizase, în timp ce Pearl întinerise. Educația austeră, de modă veche, pe care John Robert o decretase de la distanță ca potrivită pentru Hattie, nu o pregătise deloc pentru șocul acestei fericiri luminoase. Ea și Pearl erau acum niște „fetișcane zglobii“, poate că întemnițate și poate osândite (acestea erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lăuda, mai cu seamă, acuratețea în ceea ce privea gramatica. După aceea, își pusese cea mai lungă casetă pe care o avea cu Scott Joplin, și se așezase să o asculte, având în față statuia lui Buddha, al cărui chip calm, auster, grav, cu buzele țuguiate și ochii meditativ plecați (creatura gândea) i se părea mult mai spiritualizat decât chipul chinuit al celui crucificat. Preotul se așezase pe un scaun cu speteaza dreaptă și rămăsese țeapăn, cu pleoapele pe jumătate închise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
colț, o lampă slabă ilumina icoana calmă, strălucitoare, care reprezenta botezul lui Hristos. (Părintelui Bernard nu-i plăceau imaginile mai chinuite, mai contorsionate.) În fața lui, statuia lui Buddha Gandhara medita cu pleoapele plecate și buzele ușor țuguiate. Fața de o austeră frumusețe îmbina calmul orientului cu o îngândurată tristețe, elenistică. Părintele Bernard îl iubea pe Buddha pentru că nu era un judecător al faptelor lui. Nu-i acorda nici o atenție preotului și nu avea pretenția să fie ridicat în slăvi. Dar părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
America? Poate că o să-l urmez pe Rozanov, presupun că o să se întoarcă în America. Un om absolut imposibil. Ce tristă e lumina asta galbenă din cameră, și uite o muscă pe fereastră. Ce frumos e Sfântul Buddha, atât de auster, de solemn, de trist. George și Rozanov. Oh, Doamne, ajută-i, ajută-ne pe toți, ajută întreaga planetă. Singuratica planetă care se învârtește în noapte. Doamne, odihnește toate sufletele. Sunt încordat, trebuie să mă relaxez, să iert. Să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la Sanctus. Biserica este plină de credincioși, iar rugăciunea și cântecele călugărilor au ceva ce-ți pătrunde adânc în inimă. Simplitate, sobrietate, pietate, armonie, reculegere profundă, solemnitate. Toate acestea îți sunt transmise de glasurile lor spiritualizate, iar zidurile solemne și austere ale bisericii te îmbrățișează și te ajută să revii la ceea ce ești de fapt, o simplă și umilă creatură a lui Dumnezeu. Si totuși, liturghia aceasta te poartă spre ceruri. Simt în ființa mea Duhul lui Dumnezeu și pe Cristos
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mai tânăr, dar nu foarte, slăbănog, care îi arătase cum se măsoară stofele folosindu-te de un semn făcut pe muchia tejghelei numele i-l uitase însă. Într-un capăt al mesei, cel dinspre fereastră, era așezat pomul de iarnă, auster, rar și chiar cam trist, înalt până în tavan, în vârf cu o stea în cinci colțuri, roșie, bordată cu auriu. În loc de globuri avea atârnate de crengi destul de multe cutii de carton, în formă de cuburi, legate și ele cu funde
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de a asculta și rezultatul ei, o făgăduință de deplină supunere față de sportivitate, făcută de sportivi, ca ansamblu de exerciții fizice și spirituale (considerate purificatoare) practicate. -pe o stare de spirit a sportivilor; aspirație către cele mai înalte virtuți; viață austeră impusă benevol. Codul sportivilor trimite spre fairplay se referă la: -legea fraternității, -legea iubirii camarade, -legea ajutorului fratern, -legea egalității, -legea libertății, -legea adevărului, -legea toleranței, -legea curajului, -legea datoriei, -legea progresului, -legea universalității, -legea simbolismului. Vestimentația se studiază sistematic
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ritualuri, episcopul îl putea excomunica din adunarea euharistică. Câteodată, acest rit presupunea și o mărturisire publică și generală, adică o recunoaștere în public a faptului că acea persoană era un păcătos. II. Timpul penitențial era trăit de penitent în mod auster, fie la un nivel personal, fie la un nivel al relațiilor sale sociale. Acest timp era presărat cu acte penitențiale, precum post, lacrimi, rugăciuni, opere de caritate, pomană, etc. Tot în acest timp, penitentul era însoțit și sprijinit de diaconi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
e constituită prin participarea livrescului. Se oferă, în acest mod, tocmai șansa de salvare dintr-un spațiu cutreierat de Ahasverus și de El Chupacabra, dar luminat cu o promisiune de mântuire, când stele-n mănunchiuri plutesc pe cer negru. Aspectul auster al unui aeroport internațional e, pentru poetă, un alt pretext pentru a privi în interiorul lucrurilor, cu bucuria de a vedea rostul și chipul / mișcării înseși, până-n viscerele realului, plăcere recompensată, în plus: Dar plata mea care va fi? Unghiul / căderii
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poate lua uneori razna. Mai ales la îndemnul diavolului, care îi bagă sub nas ispite lumești, cum ar fi agoniseala de averi sau profitul de pe munca altuia. A aproapelui, în exprimare proprie domeniului. Colectivitățile călugărești, se știe, duc un trai auster, în comun, în rugăciune și pocăință. Toate bunurile lor sunt de folosință comună. Un singur buzunar, cu alte cuvinte. Numai că, așa cum descopere autorul, mai există și buzunare proprietate personală. Un soi de cămașă, care, se știe, este mai aproape de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
senzație pe care am avut-o la Los Angeles și la New York) sau a micilor orașe care reprezintă, spun unii, adevărata Americă? A Las Vegas-ului, cu dezmățul său de reclame luminoase, care-ți zgârie nervii ca glas-papir-ul, sau a austerului, a britanicului Boston? Ne place să spunem că noi europenii semănăm unor tineri care se trezesc, uneori, în zori, bătrâni și obosiți, în mijlocul unor ruine ilustre, dar ce să zică atunci asiaticii? Ei sunt și mai bătrâni, și mai obosiți
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cum zic francezii. Nu te simți nici strivit, ca la New York, nici pierdut într-o nebuloasă (ca în stepele rusești), cum pățești în capitala Californiei. E un oraș foarte urban în maniere și foarte anglosaxon în aspect. Cam rece, cam auster, pentru cineva care vine de la porțile Orientului, de o seriozitate britanică, ușor snob, ușor puritan, cu morgă, în pofida multor clădiri vechi, de cărămidă nevăruită, cu scări metalice exterioare, pentru caz de incendiu, dar și mai "cultural". După numărul librăriilor și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
e un fel de capitală intelectuală a Nordului. Nu prea departe de aici se află M.T.L, cea mai celebră universitate tehnică americană. Surpriză: o "poveste" care a provocat pe tot mapamondul suspine, Love story, a fost filmată în "tehnicul", austerul Boston. Am recunoscut, la "Harvard", parcurile, clădirile, biblioteca, aleile. Și mi-am amintit că, la sfârșitul "poveștii", am lăcrimat cum n-am făcut-o la Hamlet. Există, se pare, un tip de dulcegărie care e irezistibilă. Dar nu văd nimic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
I se părea că nu se poate ca Elena să nu aibă și ea pentru dânsul un astfel de sentiment ideal, fără nici un regret pentru trecut. Elenei îi era milă, mila oamenilor sănătoși și fericiți. Nu era poate aceeași milă austeră pe care ar fi avut-o cu o lună înainte, tot așa cum nu mai avea nici aceeași noțiune de viață și bucurie. O noțiune acum mai puțin aspră, mai fragedă. Ada, cu autoritatea ei, curmase visul lui Maxențiu, plecând înainte de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
grădină nu mai rămăsese nimeni. „Victor, porunci mătușa Susana, Însoțește-o pe Vilma În Încăperile de la etaj și anunță-mă de Îndată ce-i găsiți.“ Și așa se face că au urcat Împreună la etaj și au mers În tăcere prin dormitoare austere, prin camere de baie cu căzi atît de mari, Încît puteai locui În ele, prin coridoare pe care le străbăteau strigînd Julius! Julius! Cinthia!, prin birouri spațioase, dar nu erau nicăieri, nici aici, pe scara de serviciu, unde pe Victor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la biserică În urma stăruințelor lui Julius, dar asta s-a Întîmplat numai fiindcă n-avea cine să meargă cu el la slujba de dimineață Înainte de a se duce la școală. Celelalte au venit mai tîrziu, cînd preotul acela atît de auster a convins-o să vină la spovedanie Într-o dimineață și ea a fost Încîntată să i se vorbească În șoaptă cu accent german de după o perdeluță. După ce s-a spovedit, În timp ce spunea o rugăciune cerîndu-i din tot sufletul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Oricine ar fi simțit la fel văzînd-o pe Susan În clipa aceea. Își făcea datoria de a merge la biserică dimineața cu o seriozitate rar Întîlnită. Inventase un anumit stil matinal de a merge la slujbă, ceva foarte simplu, aproape auster, s-ar fi putut spune, dar În fond delicios. Căsca și-și ascundea căscatul cu cele trei degete pe care, cîteva minute mai tîrziu, avea să le introducă În vasul cu apă sfințită. Mercedesul o lua Într-o parte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
putea veni altă mașină și ar fi trebuit să frîneze și abia pe urmă să accelereze din nou; aproape că se dădea bătută, dar În clipa aceea Îl redescoperea pe Julius și auzea dangătul clopotelor chemînd lumea la utrenie, turnul auster al bisericii era o adevărată Încîntare. N-ar fi suportat o hardughie de biserică Întunecată, ca acelea din perioada colonială, cu cerșetori la intrare și altare baroce extrem de complicate de cum intrai pe ușă. O inscripție de tipul INTERZIS SCUIPATUL PE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se găsesc numai prin folosirea raționalității potrivite realului, prin cu-noașterea omului, a lumii și a lui Dumnezeu. Etica nu se susține fără fundamentul metafizic și fără aprofundarea libertății u-mane”. b) Chemarea „rațiunii slăbite” la nuditatea credinței. După „postul” lung și auster în ceea ce privește certitudinile absolute, „rațiunea slăbită” este mai disponibilă să înfrunte problemele fără scheme preconcepute și fără pretenția de a epuiza profunzimea și bogăția realului în structurile rigide ale unui sistem. După epoca rațiunii solare, victorioasă asupra obscurității tenebrelor ignoranței și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
grea. Era prima oară cînd nu-i însoțeam la baia comună. Baia era o clădire octogonală ridicată în cartierul nostru la intersecția dintre Smaragdstraat și Diamantstraat. Vizitele noastre se numărau printre puținele ritualuri îndeplinite neabătut din existența noastră de altfel austeră. În fiecare sîmbătă, către sfîrșitul după-amiezii, mama lua trei prosoape, un pieptene și două jumătăți din același săpun sfărîmicios și le punea într-o sacoșă de rafie. Tatăl meu și cu mine, îmbrăcați și cu fularele la gît, așteptam deja
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
verzi. Cu siguranță că nu. Vreți să chem un doctor? Nu, nu. Presupun că tipii ăștia au făcut tot ce puteau. Craniul bărbatului nu mai amintea de moarte. Sentimentele îl îmblînziseră și acum părea o operă de artă îndrăzneț de austeră, care comemora conștiința umană. Buzele subțiri încă erau curbate într-un surîs palid. Se deschiseră și întrebară: Pe dumneata ce te-a adus aici? Lanark se gîndi la mai multe răspunsuri și se hotărî asupra celui mai scurt. — Dragonita. Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
zi, stomacul i se mulțumea cu tot mai puțin. Avea mintea încleștată, și exteriorul întărit pentru a se bate cu viața din jur. Ezitările normale ale vocii și gesturilor dispărură. Deseori auzea în minte un șir de cuvinte: curat neguros auster riguros implacabil. Uneori murmura aceste vorbe de parcă erau o melodie care-i dicta mișcările trupului. Cînd mergea pe stradă sau pe coridoare, picioarele loveau pămîntul cu o forță și regularitate neobișnuite. Toate sunetele, chiar și cuvintele rostite în apropiere păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
lucru. Este cu adevărat istoric un efort care ia autorii unul după altul și studiază fiecare fragment care tratează despre subiect, interpretându-l unul după celălalt, ținând cont de totalitatea operei autorului și de evoluția lui personală. Desigur, metoda este austeră și nu poate avea același impact jurnalistic ca cea aleasă de Cereti, dar este unica ce poate salvgarda obiectivitatea așteptată de la un istoric. Ceea ce am văzut privitor la Tertulian se poate spune și despre cea mai mare parte a autorilor
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
copiii În Îmbrățișarea suferinței. („Copiii Săi“, nici măcar nu e vorba de mine, e vorba de el și de mama.) Tăcerea noastră voia să Însemne: Doamne, Înțelegem, și În trupurile noastre doborîte acceptăm cu bucurie - o bucurie Îndoliată, Învăluită În negru, austeră și Îndîrjită, dar totuși o bucurie - această suferință pe care ai voit-o spre a ne aduce mai aproape de iubirea Ta. (Conceptul de „bucurie Îndoliată“ mă lasă cu gura căscată, eu care i-am citit totuși pe Tertulian, Pascal, Kierkegaard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]