2,578 matches
-
violeze o trecătoare pe stradă, fiți siguri că oamenii de pe acolo ar pune imediat mâna pe telefon și ar chema poliția, după care ar interveni ei înșiși pentru a opri infracțiunea respectivă. La ei aceasta se cheamă spirit civic. Dacă austriecii sau nemții respectivi ar face asta la noi, s- ar chema că sunt turnători, delatori, foști securiști, etc... Dacă în SUA, țara libertăților instituționalizate, în curtea de peste drum ar pune țiganii difuzoarele să urle manele la ora 2 noaptea, vecinii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
ciori, de foșnetul frunzelor moarte și de vânt. N-au fost decât cinci unguri, mi-a spus mai târziu un coleg de etnie maghiară care știa istoria lor, doi erau sârbi, trei germani, un croat, un armean și chiar un austriac de-al lor. Aici, sub cetate au fost spânzurați nouă, patru din ei fiind împușcați într-o mină fără să mai poată privi pentru ultima oară soarele... Umbre se tot mișcau peste ziduri și fiori reci mă treceau pe șira
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
În Ardeal deja se crease „omul nou”, mittel-europeanul, omul ăla care se simțea confortabil și cu Clujul, și cu Clausenburgul, și cu Kolosvárul, și cu Clusiumul, și cu toate. Străbunicul meu, român get-beget a luptat în primul război mondial alături de austrieci, în Italia. A murit pe front, dar nici bunicii, nici mama mea nu aveau nici o ură pe Kaiser. Dacă-i întrebai ce sunt, ei ziceau întâi că sunt ardeleni, după aia români. Măcar 10-20 de ani dacă ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
serios, nici eu nu mă iau, dar mai știi... poate ai mei erau verzi și vorbeau intergalactica. Sat de oamenii încăpățânați. Tot voiau „să-și facă o țâr’ de schit”, cum zice înscrisul de la biserica satului, da’ nu-i lăsau austriecii, care voiau să-i vadă uniți (greco-catolici). Schitul a ars de câteva ori, o dată a fost bombardat de trupele generalului Bem. La 1776 s-a ridicat Șofronie și-a făcut răzmeriță mare, și pentru câteva zile a făcut legea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
a posesorului (arendașului, n.ns.) moșiei, căminarul Gavril Cilibiu, precum și a unor negustori din starea aIII-a, așa cum era lipovanul Alecsa Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa<footnote Ibidem, f. 38r-39r. footnote>. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
1831, f.18v-19r; Ibidem, d 95/1831, f. 269r, 268r. footnote>. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și un număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
vrăbii de o parte și de alta a nasului chibzuise câteva clipe, Întrebându-se dacă se cădea să cumpere lucruri furate. Ajunsese la concluzia că o astfel de tranzacție ar fi fost foarte morală, deoarece obiectele fuseseră furate de la niște austrieci care, Între timp, deveniseră dușmani neîmpăcați ai țării. Târgul se făcuse prin geamul deschis al compartimentului În care se afla numeroasa familie refugiată. Tatăl achitase cele cerute de olog și se aplecase apoi să prindă traista țărănească În care, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stricat, ruinele ce le acoperea, să refacă brâul din piatră din jurul acoperișului, nișele, să repare chioșcul din cuprinsul mănăstirii, bucătăria veche, grajdul, să facă o poartă nouă din lemn de stejar, să repare zidul etc., pentru suma de 3150 galbeni austrieci”<footnote Arhiva Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Dosar 1/ 1863, f. 165 și 169 footnote>. În octombrie 1862 „la Cetățuia se mai afla un singur ieromonah, iar slujbele se țineau numai duminica”<footnote Ibidem, f. 1 footnote>, în schimb fostul egumen
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
foarte multă vreme, n-am mai auzit pe nimeni să ne facă proști, cu argumente atât de corecte. România e, după acest Friedman, o țară europeană fără simț și fără sens istoric. Smulsă de sub turci, când de ruși, când de austrieci, s-a obișnuit să-și dedice mereu planurile de independență, celui mai pe fază dintre stăpânii momentani ai lumii. Comunismul a fost ultimul tutore, iar la plecarea lui, România a rămas complet derutată. A apărut atunci, la câțiva ani după
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
l ofer, una care să mai umble și neînsoțită la ora asta din noapte - prea multe vreau și eu, dar și să mă întorc acasă cu floarea ar fi fost penibil ca un act ratat, demn de semnalat profesorului meu, austriacul mort în 1938 la Londra... Omul de la rigolă începe să-și arate prin toată gama de sunete nearticulate, pufnit, râgâit, disprețul pentru pornirile mele romantice. Decât să-i dau unei femei din ăstea o floare mai bine-i dau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
te-ajute, să te libereze, să te-nvețe, să-ți deie cămeșa de pe dânsul, azi, fiindcă ieri cămeșa ceea era a ta, pe tine... - Nu crezi că ne Îndepărtăm? - Ba ne cam, dar numai cât să se vadă mai bine. Austriacul, Turcul, Neamțul n-au pierdut niciodată vremea, explicând, justificându-se față de ocupat, cel mult ziceau: «Eu sunt mai tare și mai mare, eu am dreptate!» - punct. Dar Rusul n-ar mai fi paparus dacă, Înainte de a te păpa tot, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de cazaci, cea mai bine echipată din armata persană, comandată direct de ofițerii țarului; În schimb, englezii obținuseră, pe nimic, dreptul de a exploata toate resursele miniere și forestiere ale țării, ca și pe acela de a administra sistemul bancar; austriecii puseseră, la rândul lor, mâna pe poștă. Cerându-i monarhului să pună capăt absolutismului regal și concesiunilor străine, Djamaledin era convins că va Întâmpina un refuz. Or, spre marea sa surpriză, șahul Îi acceptă toate condițiile și promise să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
este, deci, normal ca eu să-mi semnalez sosirea șahului, regentului, guvernului. Sunt american, pot, deci, să-i fac o vizită acestui fermecător Mr. Russel. Dar de ce mi se cere să le fac vizite de curtoazie rușilor, englezilor, belgienilor sau austriecilor? Am să v-o spun: pentru că se dorește să se arate tuturor, poporului persan, care așteaptă atâta din partea americanilor, Parlamentului, care ne-a angajat În ciuda tuturor presiunilor Îndurate, că Morgan Shuster este un străin ca toți străinii, un farangui. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Garamond, Încât Îmi deveni apropiat și mie. Prin urmare, cina ar fi putut avea loc Înainte sau după seara pe care tocmai mi-am amintit-o. Dacă a fost Înainte, Înțeleg Încurcătura lui Belbo, disperarea lui reținută. Doctorul Wagner - un austriac care de mai mulți ani profesa la Paris, de unde pronunția Wagnère pentru cei ce voiau să arate că-l frecventează - de circa zece ani era invitat cu regularitate la Milano de două grupuri revoluționare din anii imediat următori lui ’68
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
străbunii mei austrieci. Cel mai sus este cocoțată, în mod convențional, Maria Tereza, pentru că numai așa se explică hormonii și lighioanele din sângele acestui tronson familial. Austria este cea mai titirită, bibilită și scărpinată țară din lume - ordine și floricele! Austriecii sunt cei mai nestăpâniți, derutați și imprevizibili oameni de pe glob. Asta dacă ar fi să mă iau după strechea de care au suferit austriecii din care mă trag eu. Clanul Tauberger fusese zgârcit și hrăpăreț de la zidirea lumii. Fabricanți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tronson familial. Austria este cea mai titirită, bibilită și scărpinată țară din lume - ordine și floricele! Austriecii sunt cei mai nestăpâniți, derutați și imprevizibili oameni de pe glob. Asta dacă ar fi să mă iau după strechea de care au suferit austriecii din care mă trag eu. Clanul Tauberger fusese zgârcit și hrăpăreț de la zidirea lumii. Fabricanți de trăsuri imperiale, puneau gologan peste gologan, până când un fiu sau vreo nepoată cu suflet de artist făcea praf într-un deceniu tot ce-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de unul singur. În casă încă mai stăruia mirosul de la fabuloasele plăcinte ale lui Mama, acum amestecat cu duhoarea urinii de pisică. Am ieșit pe holul blocului și, de la parter, am auzit, printre urletele lui Mick Jagger, glasul hârâit al austriacului cu cap mare, în cinci colțuri: grijania și parastasu’!. Pe alee mi-am făcut cu greu loc: cinci fetițe țopăiau cântând: „doi elefanți/se legănau/pe o pânză de păiaaanjen”. Gicu cădea tot mai des într-un soi de leșin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
misiunea, chiar dacă aceasta era condiționată de evacuarea Principatelor de către trupele austriece de ocupație, ca și de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul, Ismailul și Reni; peste o săptămână, austriecii au început retragerea din Principate. Operațiunea s-a încheiat la 25 martie, după ce trupele austriece părăsiseră Bucureștii și Iașii, rușii fiind nevoiți să evacueze Insula Șerpilor. După ce, tot la Chișinău, s-a semnat Actul definitiv, ce stabilea noua frontieră, la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ștefan își pune la punct corespondența. Coboară iarăși scările, strângându-și tare albumul la piept. Ciocănește, apasă cu precauție pe clanță, ia te uită ! Ce stranie zi ! De uimire a greșit reverența. — ...despre ce i-ar fi răspuns Brătianu ambasadorului austriac, Czernin, à propos de zvonurile cu războiul ați auzit ? întreabă Titi Ialomițeanu. Ce șarmant îi este tăiată mustața blondă, cu reflexe arămii ! Ce formidabil de modern îi vine ! Și cât de elegant e și plin de prestanță ! Dar ea îl
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
palavră, nea Gari te scăpa de un răspuns fîstîcit. Mă Goguță, nu exagera, Îi Învață statul tot ce trebuie să știe, că doar ce altă treabă are? Auzi, dar să-ți spun eu una pe care sigur n-o știai... Austriecii au vrut să-și Întindă brațul din Banat pînă la Craiova, că ce-i costa la cît era de lung Imperiul? După o jumătate de an, s-au suit pe cal și-au luat-o așa, pe la Strehaia În sus
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de: -structura jocului, precum și forma probelor, numite uneori după numele sportivilor (ex. 1882 Axel (cu o rotație și jumătate), norvegianul Axel Paulsen, la Viena; 1909 Salchow, suedezul Ulrich Salchow, la Stockholm; 1910 Ritberger, germanul Werner Rittberger, la Berlin; 1913 Lutz, austriacul Alois Lutz, la Engelman; 1925 Dublu Salchow, suedezul Gillis Grasfström; 1944 Dublu Lutz, americanul Richard Button, in SUA; 1962 Triplu Lutz, americanul Donald Jackson, la Praga; 1978 Triplu Axel, canadianul Very Taylor, la CM de la Otawa; 1986 Quadruplu Toe Loop
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
i s-a făcut dreptate. „Nu mai puțin eu. Acum însă aș vrea să te întreb dacă nu cumva ți-i dor de Vasile Ceaurul, care s-a dus în Țara Ungurescă, și, cum bine știi, s-a închinat generalului austriac din Brașov.” Nu-mi era dor părinte, dar, dacă iar ne-a ieșit în cale, să-l întrebăm ce mișelie a mai făcut. „Să vedem ce spune Mihai Racoviță voievod în hrisovul din 28 august 1720 (7228).” Să vedem, sfințite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
zvonurile circulă mai repede decât deschizi gura. O lume fără ecou și fără contur, dar nu mai avu cine să-l asculte.” Sau la pagina 575:”... în acelea locuri de la marginea lumii, cum le definise, atât de bine, Oswald Zaur Austriacul.” Așadar suburbiile există doar în ficțiunea autorului, autor creator de lumi fantastice dar pline de lumesc, când antic, când medieval, când modern, cu filosofiile lumii cunoscute din cărți sau din etosul românesc și nu numai. Cu arta păianjenului ce-și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
numai gravurilor amintite mai sus, ce ilustrează personaje fantastice într-o lume suprapopulată de spirite, vrăjitori, călugări, alchimiști și alte creaturi monstruoase, stampe gen Capriciile lui Goya (1746-1828), ci și onomastica personajelor: Zoroastro, Sava Gotul, Mavrocosta, Oswald Zaur (din Faur) Austriacul, autorul planurilor secrete ale suburbiilor, HristinaFecioara, subiect de voyeurism practicat printre ostrețele gardului de către elevii de la Școala de Arte și meserii Ficht,un personaj nepământean, ce se va înălța la ceruri într-un sicriu de argint, o dată cu cenușa călugărului Beniamin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
îndreptăm spre locurile celeste, acolo la Tatăl ceresc. Sculați-vă, e vremea sorocită și timpul menit în tablele sacre fi-va să fie proorocit!... auziră calfele, ucenicii, meșterii cei mari, dar și regele pietrar, auziră sfatul-poruncă pe care Oswald Zaur Austriacul îl lansase, în plină noapte, spre întreg acel șir ce devenise aproape inert. La ce se gândise autorul când Oswald Zaur Austriacul, proiectantul acestui edificiu de la capătul lumii, încerca să salveze, ca în corabia lui Noe, o parte din lumea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]