2,138 matches
-
dată la Santiago de Chile în 1940, ajunsese, după 1980, în librăriile din Buenos Aires la a paisprezecea ediție. O compoziție mai elaborată, dar aceeași aplecare spre pledoaria pe teme sociale, prezintă romanul Cazul doamnei Predescu (1935), axat, de asemenea, pe autobiografia justificativă a eroinei, o militantă pentru emanciparea femeii. În Luminile mahalalei (1936), B. încearcă o formulă modernă: personajele povestesc pe rând, dezvăluindu-și astfel identitatea, apoi autorul preia narațiunea, adunând toate firele epice într-un punct final. Utopia binelui social
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești”, REF, 1987, 2; Mihai Coman, Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești” REF, 1987, 3; Vasile Zvanciuc, Ernest Bernea, „Cadre ale gândirii populare românești”, AAF, 1987, 476-478; Iordan Datcu, Ernest Bernea într-o autobiografie, ST, 1991, 5-6; Silviu G. Totelecan, Ruptura de transcendență - o pierdere sau un câștig?, TR, 1997, 45-47; Datcu, Dicț. etnolog., I, 71-72. I.D.
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
King once remarked, that he could speak Latin before he could speak his native Scots". Because of his linguistic capabilities, King James typically did not ne a translator when conducting business with other heads of state.“ footnote> (trad. n.) Conform autobiografiei sale, publicată în anul 1616, regele Iacob a urcat pe tronul Scoției când avea doar doisprezece ani. În 1589 s-a căsătorit cu regina Ana a Danemarcei, pe care a iubit-o foarte mult și cu care a avut nouă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860; Elemente de filosofie, I-II, Blaj, 1861-1863; Cuvânt la inaugurarea Asociațiunei române transilvane, Blaj, 1862; Principia de limbă și de scriptură, ed. 2, Blaj, 1864; Gramatica limbei române, I-II, București, 1869-1877; Început de autobiografie, îngr. și pref. Ștefan Manciulea, Blaj, f.a.; Jurnal, îngr. și pref. Maria Protase, Cluj, 1972; Poezii, îngr. și pref. N. Albu, Cluj-Napoca, 1976; Discursuri, îngr. Ștefan Manciulea și Ion Buzași, pref. Ion Buzași, Cluj-Napoca, 1984; Opere, îngr. Carmen-Gabriela Pamfil, vol
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
ș.a.). Literaturitatea ansamblului e asigurată de selecția, contextualitatea și „montajul” textelor. Clopotul scufundat (1988) e tot un roman, neconvențional, în parte eseu și în parte jurnal comentat, cu substrat autobiografic, foarte diferit însă, prin structurare și scriitură, de „memoriile” ori „autobiografiile literare” canonice. În anii ’90, C. publică o serie de volume fragmentare, cu statut multiplu ori incert: ele sunt, simultan, în diferite proporții, jurnale, confesiuni comentate, comentarii în marginea textelor unor autori iluștri (Nietzsche, Cioran), colecții de note de lectură
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
ar face cîte două hemoragii fiecare. Sînt foarte sensibili cînd e vorba de lucrurile astea, mai cu seamă tata. Sînt ei drăguți și cumsecade nu spun nu -, da'-s îngrozitor de sensibili. De altfel, n-am de gînd să vă debitez autobiografia mea nenorocită sau alte prostii d-astea. Vreau doar să vă povestesc despre întîmplările demente pe care le-am trăit în preajma Crăciunului, înainte s-ajung la capătul puterilor și să fiu nevoit să vin aici să mă potolesc 151. Dacă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Mann Mărturisirile escrocului Felix Krull este fără îndoială un narator întrupat de acest gen. Starea fizică a acestui eu narator este subliniată chiar de la începutul romanului, atunci cînd naratorul se plînge că groaznica sa oboseală îl împiedică să-și scrie autobiografia: Pe cînd iau condeiul, ca, în deplină tihnă și singurătate sănătos dealtfel, deși obosit, foarte obosit (astfel că nu voi putea înainta decît în etape mici și cu dese răgazuri), pe cînd mă pregătesc, așadar, să-mi încredințez mărturisirile hîrtiei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
el" la nivelul eului care trăiește, trecerea de la "eu" la "el" pare să fie posibilă oricînd. Acest lucru este destul de ușor de înțeles, din moment ce o trecere la o observație temporar mai puțin intimă, mai detașată a propriului eu aparține tradiției autobiografiilor și memoriilor. Această deviație de la "el" la "eu" presupune un anumit grad de reflectorizare a situației narative și are loc cel mai frecvent atunci cînd o perspectivă interioară este oferită lui Esmond, într-un fel de situație narativă personală, probabil
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este înlocuită de o perspectivă externă. Această soluție pentru problema reprezentării se găsește în romane mai recente, precum The Black Prince al lui Murdoch, unde moartea naratorului la persoana întîi, Bradley Pearson, este anunțată de de un editor ficțional al autobiografiei. Alți autori moderni nu au fost mulțumiți de folosirea acestei forme convenționale de prezentare a morții naratorului la persoana întîi. Transformîndu-l pe "eul" narator într-un personaj-reflector, ei încearcă să prezintă moartea însăși fără părăsirea perspectivei interne. O scenă intensă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
239 Vezi W. Iser, Der implizite Leser, München, 1976, 206 ș.u. 240 Ibid., 206-207. 241 Detașarea unui eu autobiografic de stadiile anterioare ale trecutului vieții sale este, de asemenea, una dintre cele două explicații ale lui Philippe Lejeune pentru autobiografia la persoana a treia. Cealaltă explicație se referă la așa-numitele "ficțiuni fictive", în care eul autobiografic este transferat altei persoane, din al cărui punct de vedere se privește pe sine, cum se întîmplă, de plidă, în opera lui Gertrude
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
absolvit Colegiul medical din Philadelphia. După o practică de generalist s-a orientat spre chirurgie. A descris pentru prima dată operații pentru cura fistulelor vezico-vaginale. A făcut demonstrații cu această operație la New York și în Europa (Dublin, Londra, Paris, Bruxelles). Autobiografia "Istoria vieții mele" a fost editată de fiul său în 1884 la New York. JAMES YOUNG SIMPSON (1811-1870) Născut în Scoția. Meritele sale au făcut să fie profesor de Obstetrică la Universitatea din Edinburgh. A folosit pentru prima dată eterul și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
pierzându-și motivația. 3. Încurajați lecturile suplimentare. Unul dintre reproșurile cele mai frecvente (și nu doar în țara noastră) este acela că elevii nu mai citesc. Unii specialiști recomandă în cazul copiilor dotați ca aceștia să citească și biografii sau autobiografii ale celebrităților în ideea că viața acestora i-ar putea inspira. 4. Stimulați apariția hobby-urilor. Dacă un copil este interesat în mod special de poezie, de pești sau de calculatoare, el trebuie încurajat în această direcție. La vârste mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în fiecare studiu. A Passion for Science, o colecție realizată de Wolpert și Richards (1988), relevă cu acuratețe că această teorie a procesului de dezvoltare poate fi susținută de studii de mică anvergură. Există o vastă colecție de biografii și autobiografii ale savanților, în multe dintre ele menținându-se un echilibru între aspectele strict personale și problemele de ordin cognitiv și creativ, din care cităm numai un singur studiu, selectat pe baza relevanței lui pentru proiectul de față: A Feeling for
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a sănătății publice la nivel regional, prin intermediul Institutului de Igienă Socială din Cluj și al Astrei. Moldovan și Astratc "Moldovan și Astra" Există informații imprecise despre legăturile lui Moldovan cu Astra Înainte de 1918. În biografiile sale sau În unica scurtă autobiografie care a supraviețuit până azi nu se fac mențiuni În legătură cu acest subiect. Cu toate acestea, știm că el a devenit o voce esențială În organizație În perioada interbelică și În special În anii ’30. La rândul său, Astra a avut
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
entități universale dincolo de cuvânt, necredincios în materie de idei generale privitoare la existența autonomă necrezând în realitățile singulare, reducând cuvintele la o convenție utilă și necesară pentru a sparge singurătatea ontologică, Montaigne devansează filosofia contemporană preocupată să răstoarne platonismul. 23. Autobiografia lumii. De unde și religia imanenței. întreaga filosofie a lui Montaigne se rezumă la un elogiu adus lumii reale, concrete, terestre. Ea îndrăgește și celebrează pământul, aici-și-acum-ul, întruparea, carnea. Ea se spune cu slănină și ceapă, cu țăranii și viile, cu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu o expresie devenită celebră odată cu Nicolas Bouvier: folosința lumii... Montaigne nu formulează nici o idee fără experiența autobiografică care o suscită și o solicită, niciodată ca teoretician și întotdeauna ca practician al lumii: acolo unde toți filosofii procedează ca niște autobiografi - ideile nu cad din cer! - el practică politețea față de cititor și povestește de unde-i vin ideile, care anume experiențe le-au dat naștere. Verbul vine din trup, ideea țâșnește din realitate, dicteul viziunii sale asupra lumii se efectuează după amintita
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
definiții a inteligenței animalelor și deci și a oamenilor; vorbește amănunțit despre litiaza lui renală, contabilizează zilele de retenție a urinei? firește, dar în felul acesta el vrea să gândească bolile în general, corpul, legătura dintre suflet și trup, moartea... Autobiografia nu-i un scop în sine, ci mijlocul de a ajunge la niște idei - O epistemologie. Căutând, se găsește; găsește chiar mai mult și mai bine decât propria persoană; o viziune asupra lumii și a lucrurilor. Idealiștii vorbesc despre suflet
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
timp ești în viață... Un adevăr banal. De unde și ideea de a-ți clădi existența ca pe o pregătire pentru moarte, desigur, dar și mai ales, ca pe cel mai plăcut mod cu putință de a profita de viață. întreaga autobiografie decurge din acest episod rândurile care urmează povestirii acestui accident sunt fundamentale pentru întreprinderea Eseurilor. Ca nominalist desăvârșit, Montaigne propune o lectură a vieții și apoi o povestire a ei - iar pentru aceasta, el caută să se descifreze pe sine
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
metodei, celălalt, ei evită să înglobeze în îndoiala lor chestiunile politice și religioase! Se îndoiesc la fel de tare, unul în castelul său, celălalt în Olanda, dar cruță religia Regelui și a doicii; același lucru și în privința ideii monarhice... Iar apoi, dincolo de autobiografia filosofică franceză, a căutării unui prim adevăr asimilabil Eului, prin modul dialectic de a realiza filosofia depășind-o pe cea a epocii și a momentului, prin preocuparea de imanență la antipozii maniei livrești, prin gustul pentru proza lumii, pentru o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
preia mult din maximele lui Epicur: să disprețuiești bogăția, să-ți moderezi dorințele, să renunți la ficțiunile sociale, să vizezi calmul interior, să-ți reduci nevoile la elementar, să frecventezi o Venus care să nu te înstrăineze de tine însuți. Autobiografia poetică a lui Catul, în sfârșit, este presărată cu locuri comune epicuriene ale momentului. Filosofia iese din cadrul ei, invadează poezia elegiacă și contaminează viața cotidiană. Epicurismul ascetic al Magistrului atenian cunoaște o nouă viață sub trăsăturile unui epicurism hedonist roman
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și bucuria creștină, creștin, epicurian, și filosofia antică, și hrana, îi împacă pe Platon și pe Epicur, și Lucrețiu, și muzica, și Platon, platonician, traducător, Montaigne accidentul său de călărie, și adevărul, antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și La Boătie, și Pierre de Brach, catolicism moderat, și cărțile, și Charron, conservator, și Constantin, și Copernic, creștin, și cuplul ataraxic, și cuvântul, și deismul, și Democrit, care dictează, și Diogene din Sinope
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu fi fost și un om de cultură umanistă și clasică. Să reamintim mărturisirile lui Heisenberg; să nu uităm că J.R. Oppenheimer avea nu numai o solidă cultură greco-latină, dar cunoștea și sanscrita. Iar fizicianul Max von Laue spune în autobiografia sa: „Mă îndoiesc că m-aș fi consacrat științei pure dacă nu ar fi fost contactul cu cultura și cu limba elină. Pentru a atrage tineretul studios spre știință, inclusiv spre cercetarea naturii, într-o proporție mai largă decât în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
plus que sa mémoire” nu făcea altceva decât să dea formula exactă a artei memorialistului. Numaidecât trebuie să observăm că formula se aplică în definitiv tuturor operelor literare care narează, indiferent dacă sunt romane, nuvele, povestiri etc. sau memorii, amintiri, autobiografii etc. Asta nu înseamnă că formula e prea largă și deci nu determină precis speciile, ci înseamnă că între memorialistică și ficțiune există ceva fundamental comun. În calitate de cititor nu fac o radicală deosebire între Saint-Simon și Balzac sau Tolstoi. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aceasta „memorii”. De pildă, ciclul În preajma revoluției al lui C. Stere e curat autobiografic în primele cinci volume, fără a fi aproape deloc memorialistic, iar în următoarele avem de a face cu ceva ce nu mai e nici roman, nici autobiografie, nici ficțiune și nici „memorial”. În schimb, Stere a scris o altă carte pe care, la știința mea, critica și istoria literară au ignorat-o cu totul, deoarece nu intră în categoria „beletristicii” (cer iertare pentru urâta expresie!) fiind un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
una dintre rarele capodopere ale literaturii noastre în genul memorialistic. E o carte vindicativă, dar mai ales justițiară; e plină de pasiune, dar mai ales de patos, de un patos grav, apelând la posteritate. Ea e, desigur, o fracțiune de autobiografie, dar e dincolo de asta un memoriu asupra unei fracțiuni de istorie contemporană. Termenul de „memorii” nu e, cum obișnuit se crede, pluralul lui „memorie” = facultatea de a-și aminti, ci al lui „memoriu” = raport, expunere, dare de seamă asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]