1,019 matches
-
spectacolului obișnuit oferit de relațiile dintre angajați și persoanele instituționalizate"30. Găsirea unor locuri libere îi interesează deopotrivă și pe deținuți, și pe cadre. În pofida condițiilor degradante, ele sînt permanent căutate deoarece sînt "inundate de o senzație de relaxare și autodeterminare, într-un puternic contrast cu starea de neliniște ce domină în unele secții"31. Gardienii se adună pe casa scărilor pentru a încinge o partidă de zaruri sau de cărți. Utilizează excesiv toaletele pentru relaxare sau pentru ascunderea unor bunuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de a se individualiza într-un alt spațiu decât cel impus de sacralitate. Intrarea și ieșirea din moarte sunt o condiție a cunoașterii prin care Iona se poate determina ca ființă gânditoare, pentru a-și asigura libertatea spirituală și materială: . Autodeterminarea reprezintă primul pas al în-ființării: a te afla în lăuntrul tău, a stăpâni alchimia sufletului și a spiritului. Pe un panou din fundalul scenei Iona taie o formă de fereastră, sugestie a libertății efemere, opusă destinului („-Dacă nu există ferestre
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
controlul coroanei era o"obligație imperială foarte importantă". În aprilie 1953, Makarios al III-lea, care fusese ales liderul spiritual al ortodocșilor de pe insulă, începe demersurile către guvernul britanic, cerând, în baza rezultatului plebiscitului din 15 ianuarie 1950, aplicarea principiului autodeterminării. Demers respins de guvernator. Pe plan internațional, demersul era conform tendințelor și acțiunilor ONU pentru decolonizare. Grecia era membră ONU și, ca parte interesată în realizarea "enosis"-ului (unirea Ciprului cu Grecia), a avansat în sesiunile a VI-a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
acțiunilor ONU pentru decolonizare. Grecia era membră ONU și, ca parte interesată în realizarea "enosis"-ului (unirea Ciprului cu Grecia), a avansat în sesiunile a VI-a și a VII-a ale Adunării Generale (1951 și 1952) problema dreptului la autodeterminare al insulei și reușește ca în 1954 să obțină înscrierea chestiunii pe ordinea de zi a Adunării Generale. Guvernul britanic cunoștea aspirația spre "enosis" încă din 1895, când, în numele întregii populații de pe insulă, un memorandum adresat Ministerului Coloniilor de la Londra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
propriilor nevoi. c) dimensiunea socială, prin care schimbarea poate fi analizată ca o relație dinamică, cu scop clar, între școală și comunitate/context social general. Accentul cade pe: * autoclarificarea organizației școlare, ceea ce presupune autocunoașterea propriilor resurse și autodefinirea propriilor nevoi; * autodeterminarea organizației școlare de a promova schimbarea, ceea ce presupune învățare. Accentul cade pe relația dintre școală și comunitate, pe identificarea obiectivelor comune și a gradului de implicare în vederea atingerii acestora. Cele trei dimensiuni comportă câteva elemente comune: 1. Scopul, mai exact
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și de a se dezvolta în parametrii optimi. La nivel educațional, o școală "sănătoasă" este caracterizată printr-un climat deschis, participativ care promovează și valorizează potențialul uman, relațiile de cooperare și competiție non-agresivă, mobilizează eforturile tuturor în sensul cercetării și autodeterminării. În viziunea noastră, la nivelul oricărei organizații, inclusiv al școlii, climatul poate fi în același timp cauză și efect al dezvoltării organizaționale. Este cauză în măsura în care considerăm factorul uman ca principal generator de idei și eforturi în direcția îndeplinirii misiunii, scopurilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
convins că "integrarea" nu avea viitor, că independența era ineluctabilă și că, în scurt timp, dezvoltarea economică a Algeriei și o formulă de asociere deschideau calea către o evoluție necesară. La 16 septembrie 1959, generalul de Gaulle proclamă recurgerea la autodeterminare. Trei soluții vor fi propuse populației: secesiunea, atribuirea cetățeniei franceze, "guvernarea algerienilor de algerieni, cu sprijinul Franței și în strînsă uniune cu ea". De Gaulle se află de acum încolo în fața unei opoziții dintre cele mai hotărîte a partizanilor Algeriei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
afirmă cu ocazia "săptămînii baricadelor Algerului" (24 ianuarie-1 februarie 1960) și mai ales cu ocazia puciului generalilor (22-25 aprilie 1961). Dar de Gaulle este sigur de sprijinul populației: la 8 ianuarie 1961, 75,2% din sufragiile exprimate în metropolă aprobă autodeterminarea. Odată cu puciul generalilor, contingentul și majoritatea ofițerilor nu îi urmează pe activiști. Ca urmare, Organizația armată secretă (OAS), care recurge la terorism, încearcă să atragă armata de partea sa. În zadar. Totuși, negocierile cu FLN, de mai multe ori angajate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Gaulle, președinte al Republicii 1959 Bomba A franceză Ian. Guvernul Debré 1960 Accesul țărilor din Africa francofonă la independență 1 ian. Apariția francului nou Ian. "Săptămîna baricadelor" la Alger 1961 Primul om (sovietic) în spațiu Ian. Referendum de aprobare a autodeterminării Algeriei Aprilie Puciul generalilor în Algeria 1962 Acordurile de la Evian între Franța și Algeria Oct. Referendum asupra alegerii președintelui Republicii prin sufragiu universal 1964 Inventarea microprocesorului 1965 5-19 dec. Primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale. De Gaulle, peședinte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg consum. Ca experiență comună, de fiecare zi, libertatea tîrziu modernă este mai ales libertate de alegere. Trăsăturile libertății moderne liberul arbitru și libertatea de decizie, responsabilitatea persoanei, autodeterminarea funcționează astăzi mai ales după o paradigmă comercială, ca opțiune între numeroase oferte, de unde o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a nu fi supus constrângerilor impuse de către ceilalți. Un pacient autonom nu este acela care refuză, ci o persoană suverană pe întreaga sa capacitate de decizie. Din această perspectivă, putem afirma că autonomia este și un drept pozitiv, dreptul la autodeterminare, exprimare și alegere (17). Engelhardt a transformat principiul autonomiei în principiul permisiunii, în virtutea căruia, într o societate pluralistă seculară, autoritatea pentru acțiuni care îi privesc pe ceilalți e bazată numai pe permisiunea lor (18) . În viziunea lui Engelhardt, este vorba
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
lase medicul să hotărască ce tratament este mai bun. De aceea, în acest concept, medicul așa zis paternalist este acceptat. Pacienții ar putea să nu aprecieze sau să nu considere importantă autonomia, pentru că o definesc altfel decât luarea deciziilor sau autodeterminare: unii pacienți gândesc în termeni de obiective ale îngrijirii personale, mai degrabă decât în termeni de preferințe individuale de tratament. Abilitățile funcționale și cognitive ale pacienților, vârsta, fondul rasial și etnic, dorința de a evita împovărarea celor dragi pot influența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
trebui să fie revizuite periodic, mai ales atunci când starea pacientului se schimbă semnificativ. Autonomia socratică subliniază importanța grijii și leagă astfel conceptul autonomiei de fragilitatea existențială și vulnerabilitatea pacienților. Elementul central nu este o etică a responsabilității personale și a autodeterminării, ci o etică a grijii și a interdependenței. Autonomia drept consimțământ negociat se referă la comunicarea interpersonală și socială, în locul celei individuale și raționale. Comunicarea trebuie înțeleasă ca un proces de negociere în care persoanele încearcă să înțeleagă situația în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
de a depune plângere. În termeni de principii etice, apare o tensiune între autonomie și beneficii, medicul sau reprezentantul legii trebuind să aleagă între rolul statului și al sistemului de sănătate de a proteja persoanele vulnerabile și dreptul individului la autodeterminare. 56.6. Exemple de aspecte etice în geriatrie 56.6.1. Consimțământul informat O pacientă în vârstă de 82 de ani se prezintă la medic pentru apariția unei formațiuni tumorale palpabile la sân. Biopsia stabilește diagnosticul de cancer de sân
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
baza propriei sale structuri, a legilor sale interne". În viziunea Kantiană, conform aceluiași autor, autonomia reprezintă „libertatea omului care , prin efortul propriilor sale reflexii, își dă sieși principii de acțiune. În psihologia contemporană autonomia are sens apropiat de cel de autodeterminare, mijlocită prin reglaj conștient. (P.P. Neveanu, 1978, p. 96). Definiția dată autonomiei de psihologii R. Doron și F. Parot susține și detaliază pe cea a lui P.P. Neveanu; după aceștia autonomia este „procesul prin care un om sau un grup
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
a conștiinței sociale și a formelor ei, esenței și legităților proprii, interne ale acestora“ (Dicționar de filozofie, 1978, p. 55). Din perspectivă pedagogică, autonomia este definită ca „obiectiv general al educației și instrucției, termen sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică de sine
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
iluzii în toamna lui 1918: oferta ministrului Naționalităților din guvernul Károlyi, Jászi Oszkár, privind cantonizarea Transilvaniei, fusese deja respinsă la Arad de conducătorii minorității române. Planul lui Jászi oferea minorităților din interiorul frontierelor vechi de o mie de ani o autodeterminare teritorială pe model elvețian, prin crearea de cantoane, prin enclave orășenești (de pildă, pentru maghiari Lugoj, Petroșani, Deva, pentru români Alibunar, ținutul Oașului (Avas) și districtul Iernut/Radnót), încercând să asigure ne-asuprirea minorităților din interiorul cantoanelor de minoritari. Numai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
artificial numele de Basarabia. Ca rezultat al prăbușirii Imperiului rus și a celui austro-ungar, în urma celui dintîi război mondial și a revoluției ruse din 1917, Basarabia și Bucovina capătă posibilitatea de a-și realiza dreptul lor firesc și legitim la autodeterminare. La 2 decembrie 1917 a fost creată Republica Democratică Moldovenească. După proclamarea Ucrainei republică independentă, parlamentul Republicii Democratice Moldovenești - SFATUL ȚARII - a declarat, la 24 ianuarie 1918, independența Republicii Democratice Moldovenești. La 27 martie 1918, ținînd cont de numeroasele adresări
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru un copil, existența unor relații cât mai apropiate cu familia, iar pentru un adult, asigurarea unei existențe demne, cu relații diverse în cadrul grupurilor sociale din comunitate. Integrarea societală (în societate) se referă la asigurarea de drepturi egale și respectarea autodeterminării persoanei cu cerințe speciale și se realizează atunci când copilul cu cerințe speciale dobândește sentimentul de apartenență și participare deplină la viața comunității prin asumarea unor responsabilități sociale. Acest tip de integrare reprezintă nivelul cel mai înalt de acceptare socială și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Geometria este limbajul omului. Marile probleme ale construcției moderne vor fi rezolvate prin geometrie. Linia dreaptă aduce sănătate sufletului orașelor... Găsim linia dreaptă În toată istoria omenirii, În orice act uman... Dreapta este o reacție, o acțiune, mișcare, efectul unei autodeterminări.― (Le Corbusier 1971) După mai bine de 30 de ani, preocupat de problema urbanismului, Le Corbusier adăuga: „Compoziția arhitectonică este geometrică, eveniment de ordin vizual În primul rând, eveniment antrenând judecățile de cantitate, de raporturi, aprecieri de proporții. Proporția provoacă
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
plajă bogată, multicoloră de produse, fie ele intelectuale, artistice, spirituale sau de larg consum. Ca experiență comună, de fiecare zi, libertatea tîrziu modernă este mai ales libertate de alegere. Trăsăturile libertății moderne liberul arbitru și libertatea de decizie, responsabilitatea persoanei, autodeterminarea funcționează astăzi mai ales după o paradigmă comercială, ca opțiune între numeroase oferte, de unde o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al treilea, al patrulea și al cincilea ale partidului, în care România era eronat numit „stat multinațional”. Ceaușescu condamna faptul că documentele respective îndemnau la așa-numita „eliberare de imperialismul românesc” a „popoarelor oprimate” și considera că enunțarea dreptului la autodeterminare a lui Marx nu era făcută în vederea dezintegrării statelor naționale, ci doar eliberarea popoarelor oprimate și organizarea lor în state naționale. În iunie, Ștefan Voicu publica un articol în care observa deschis că „la 28 iunie 1940, urmare a cererii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
statală artificială la est de Nistru, cu o populație majoritar ucraineană, este amintită cu nostalgie: „statalitatea moldovenească a fost de două ori suprimată: în 1862 și în 1918. Insistența cu care ea se restabilește se explică prin necesitatea istorică de autodeterminare, prin cauze obiective, precum și prin voința poporului Moldovei de a avea propriul stat (...) dreptul legitim al poporului moldovenesc la statalitate a fost confirmat și prin crearea, în stânga Nistrului, la 12 octombrie 1924, a Republicii Autonome Moldovenești (uită de Socialistă Sovietică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
non-uman, iar clasificările devin problematice. Confuzia ar fi produsă de folosirea a două cadre conceptuale diferite pentru a defini statutul moral. Corespunzător primului cadru conceptual, omul are un statut moral în mod intrinsec, el este ființă autonomă, are capacitate de autodeterminare, în mod independent de atitudinile celorlalți. Al doilea cadru moral se aplică ființelor non-umane, obligațiile noastre față de ele fiind condiționate de atitudinea pe care o avem. Acesta ar fi cazul ființelor pe care le creăm în laborator. Problema ar fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
autentică. Ea prezintă (după Fried) patru caracteristici fundamentale: umanism, autonomie, transparență și fidelitate. Umanismul în relația medic-pacient semnifică faptul că fiecare pacient trebuie considerat ca o individualitate distinctă prin biologie, calități și slăbiciuni, dorințe și planuri de viață. Autonomia sau autodeterminarea subînțelege capacitatea pacientului de a-și defini obiectivele și interesele personale, precum și libertatea de a alege în consecință. Transparența este caracteristica unei comunicări oneste, deschise. Ea permite comunicarea informațiilor de o asemenea manieră încât autonomia să devină o realitate. Fidelitatea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]