10,518 matches
-
nenumărate cărți valoroase din zone tabu pe vremea comunismului: memorialistică, istoria reală, religie, parapsihologie, servicii secrete etc. În fine, piața a fost invadată de cărți de specialitate din toate domeniile. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre beletristica autohtonă. N-am să mă refer acum la poezie - știu că este teritoriul cel mai urgisit, dar evit să-mi dau cu părerea acolo unde nu cred că mă pricep. Vreau, în schimb, să-mi mărturisesc gravele deziluzii trăite în domeniul
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
de ei. Totul e să știm să-i căutăm. Dar și în ipoteza că dl Gherman va aduna zece mii de semnături și-și va înființa partidul, va duce asta la "dizlocarea" Ardealului din granițele actuale? Să fim serioși! În democrația autohtonă, Sabini ca acest Gherman vor tot apărea, lăsîndu-se răpiți de o idee sau alta. Important e să nu li se acorde o atenție disproporționată. Altfel, vor ajunge, ca dl Gherman, să se simtă obligați la un rol pentru care nu
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
nici ele pe seama puterii căreia nu i se poate cere să facă un plan pentru sprijinirea adversarilor. Și așa începuse să se vorbească la un moment dat în presă de opoziția miluită a liberalilor, reluînd o veche sintagmă din presa autohtonă de la începutul secolului trecut. Conștient cum stau datele problemei, premierul Năstase a putut căina opoziția că trece printr-o criză de lideri, cu referire la președintele PNL, Valeriu Stoica, și la cel al PD-ului, nărăvașul Băsescu. Un lucru pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
asemenea despre Cercuri în apă (1939) al lui Ion Biberi (1904-1990). La cele mai multe dintre aceste volume cronicarul literar le-a subliniat realismul inspirației, umorul, dramatismul acțiunii epice, analiza sufletului feminin. O caracterizare de excepție: "Nuntă în cer este o replică autohtonă a lui Maitrey, în care pasiunea devine o fatalitate răscolitoare și distrugătoare". Lui G. Călinescu îi dedică două cronici literare: una pentru volumul Principii de estetică (1939) pe care-l apreciază ca foarte original, cu idei inedite și a doua
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
care se adăuga revista clujeană Gând românesc, o revistă ce afirma spiritualitatea românească din Transilvania. Nu aprecia, în schimb, revistele apropiate modernismului și avangardismului contemporan. Astfel revista Azi a lui Zaharia Stancu (1902-1972) era socotită ca prea îndepărtată de realitatea autohtonă și Familia din Oradea primește admonestări pentru că refuză transilvanismul. Dar, mai ales, Septimiu Bucur se ridică mereu nervos împotriva Jurnalului literar, care ar promova, la întîmplare unii poeți din perioada lor de noviciat artistic. Unele reviste din provincie sunt totuși
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
de apariția revistei Sburătorul, de eflorescența avangardei. Tudor Vianu în calitate de cronicar al ideilor, Liviu Rebreanu în cea de cronicar dramatic și Emil Ciomac în cea de cronicar muzical completează tabloul noului canon cultural. E. Lovinescu, în speță, modifică discursul critic autohton, grație istoricizării valorilor estetice, a încercărilor de epistemologie culturală (analiza fenomenului estetic în conexiune cu ceilalți vectori spirituali ai momentului), a deconstrucției istoriei în istorism (reîntoarcerea la trecut, sub pana tradiționaliștilor, n-ar putea produce decît un mimetism sterp): "Echilibrînd
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
acești copii, unii trecuți binișor de douăzeci de ani, sînt tot atîtea probe de căutare a independenței personale și de frustrare în această privință. În familiile în care nu există bani de prisos, ci doar palma părinților, aplicată potrivit principiului autohton că Eu te-am făcut, eu te omor, prelungirea infantilismului ține de cea mai draconică posibil condiționare economică. Vrei să te căsătorești? Nu se poate! Fiindcă n-ai unde locui. Astfel că tineri bărbați care ar trebui să aibă curajul
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
o utilă incursiune în istoricul ideii de toleranță la români, oprindu-se cît și cum se cuvine, la programele cu adevărat emancipatoare ale revoluțiilor de la 1848 în țările române, deși ideea de a-i accepta pe străini drept egali cu autohtonii în fața legii își face loc cu infinită greutate. Iar ideea de ospitalitate funcționa mai ales la cei de aceeași origine din afara comunității decît față de alogen. Xenofilia, chiar cînd se manifestă, este, de fapt, o discriminare pozitivă. "În mod aparent paradoxal
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
Georgeta Drăghici Întotdeauna ideea de a aduna într-o carte articole critice răspîndite prin revistele literare de unii sau alții dintre comentatorii producțiilor editoriale autohtone stîrnește suspiciune, iritare sau cel puțin rumoare, mai ales cînd într-o atare întreprindere nu se întrevăd criteriile ordonatoare sau lipsesc cu desăvîrșire. Bănuitele reacții nu i-au împiedicat pe critici să-și publice în volum cronicile, fenomen înregistrat mai
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
Gheorghe Grigurcu Cu toate acestea, dacă nu există în gîndirea autohtonă o "filosofie a conștiinței", ar putea fi una a "existenței". Cu perspicacitate, deși în opoziție cu ideea sa că am fi iremediabil inferiori occidentalilor, C. Noica recunoaște în Învățăturile lui Neagoe Basarab "umilința", "plîngerea", "frica - de pierdere, de părăsire, de
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
al Cronicarului, ce e rău în faptul că Regele și-ar putea redobîndi și păstra proprietățile? N-ar mai putea fi ele vizitate de turiști? Să fim serioși, Casa Regală ar avea grijă să introducă aceste proprietăți în circuitul turistic autohton și internațional, dacă va avea de gînd să le păstreze. Încît, în locul unor iluzorii trasee cu Dracula, turismul autohton ar putea avea ca puncte de interes proprietățile regale. Să facem însă un pas în plus. Dacă familia regală și-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
putea fi ele vizitate de turiști? Să fim serioși, Casa Regală ar avea grijă să introducă aceste proprietăți în circuitul turistic autohton și internațional, dacă va avea de gînd să le păstreze. Încît, în locul unor iluzorii trasee cu Dracula, turismul autohton ar putea avea ca puncte de interes proprietățile regale. Să facem însă un pas în plus. Dacă familia regală și-ar redobîndi proprietățile solicitate, nu cumva statul, care se plînge că n-are bani să le întrețină, ar scăpa de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
Irina Coroiu Versiunea pleonastică a titlului Chocolat - Ciocolată cu dragoste - m-a trimis cu gîndul la o producție autohtonă - Ciocolată cu alune (1979, regia Gheorghe Naghi) despre rivalitatea a două ceapeuri (sic!), memoria personală listîndu-mi apoi cronologic (nu și exhaustiv): 1974 Pîine și ciocolată de Franco Brusati - despre un italian care încearcă să se integreze în societatea elvețiană; 1987
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
Unde și cînd am mai auzit acest refren? De ce își sumă PSD-ul aceste riscuri? Primul și cel mai la îndemînă răspuns e că din cauză că s-au terminat banii pentru susținerea de la stat a așa-numitelor găuri negre ale economiei autohtone. Al doilea, ceva mai complicat, e că chiar înainte de a-și schimba numele în PSD, fostul PDSR avea ca as în mînecă, pentru a-și dovedi vocația de partid socialist european, această modificare radicală de atitudine politică, dar și anumite
Privatizarea ca ironie a sorții by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15993_a_17318]
-
sumă de categorii deduse dintr-o matcă a stilului, de filosofia culturii, ilustrată de un Frobenius, de un Riegl, de un Spengler. Dar "primul elan valabil" al său a fost "recunoașterea caldă a culturii minore românești". "Eternitatea" dictează stilul creației autohtone, înscrise, prin modelare culturală, în istorie. Cultura minoră nu e, conform concepției blagiene, calitativ inferioară culturii majore, deoarece e purtătoare și ea a unei mătci stilistice distinctive. Satul românesc a conservat-o, conservîndu-se, boicotînd istoria, recomandîndu-se drept "pecete adîncă a
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Israel. A devenit, se pare, o tradiție în cercurile psihanalitice românești, pentru Editura Trei îndeosebi, "recuperarea" psihanaliștilor străini cu rădăcini românești - a se vedea Roudinesco, Rosenberg, Kogan; ar fi interesantă din acest punct de vedere o explicitare a nevoii psihice autohtone pentru "repatriere" - beneficiile "repatriaților" fiind evidente). Determinantă pentru orientarea lui Kogan va fi însă întâlnirea cu profesorul Hillel Klein, psihanalist, supraviețuitor el însuși al Holocaustului. Autoarea intră astfel în posesia unui program clinic și teoretic original, novator, dar cu o
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
actuala formulă, pentru a fi sigur că scapă de Pintilie din minister. Nu voi înșirui aici meritele lui Lucian Pintilie ca director al acestui Studio de Film, ele sînt bine cunoscute și n-au fost bifate de cine știe ce bisericuță critică autohtonă. Dar luat cu Teleenciclopedia și cu trecutul, poate că dl ministru istoric n-o fi apucat să se pună la curent cu toate acestea, dînd credit consilierilor săi într-ale filmului. Cine sînt acești consilieri? Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier și
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
a făcut săli pline. Alte vremuri și, se pare, alte gusturi. Să zicem totuși că ideea scoaterii la concurs a acestui post ar putea fi justificată de dorința ministrului de a vedea ce alte proiecte mai sînt în lumea filmului autohton. Dar cînd la această soluție se renunță, deoarece Pintilie și-a anunțat intenția de a participa, democratic, la concurs, poate s-o găsi cineva prin guvern, mai la curent cu filmul autohton decît Răzvan Theodorescu, să-i explice că pe
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
ce alte proiecte mai sînt în lumea filmului autohton. Dar cînd la această soluție se renunță, deoarece Pintilie și-a anunțat intenția de a participa, democratic, la concurs, poate s-o găsi cineva prin guvern, mai la curent cu filmul autohton decît Răzvan Theodorescu, să-i explice că pe un Pintilie nu-l restructurezi fără să te faci de rîs.
Restructurarea lui Lucian Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16008_a_17333]
-
partizanat ori omisiune. E un fapt că - după întreruperea de un an și jumătate a premierelor cu filme românești și după ce am văzut ce-am văzut înaintea întreruperii și la reluarea premierelor în primăvara trecută - cărțile de vizită ale cinematografiei autohtone la începutul noului secol, verificate la zi pe ecrane, sînt în total exact trei: Lucian Pintilie, care a izbutit cinci filme după 1989 - ultimul inedit, După-amiaza unui torționar - și doi debutanți sprijiniți de el: Nae Caranfil, ajuns la al patrulea
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
ăștia, de război. Era foarte cunoscut în București. Ieșise din cîrciumă și-și făcuse un fel de citadelă pe strada asta, unde nu pătrundeau copiii din afară, că vroia să-și crească bine copiii, să nu aibă legături cu cei autohtoni. E-adevărat că erau pe acolo și țigani, cu care eu mă jucam foarte bine. Și-acest Tomescu avea o fiică de vîrsta mea, pe care o chema Anișoara. Eu aveam vreo șase ani, ea era tot puștancă. Avea mai
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
beneficiază din plin știrile interne, dar nu sînt totdeauna scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea iritantă. Culeg din aceleași pagini externe cîteva distihuri pe teme similare: "Atentat ratat cu terorist împușcat" (EZ 2885, 2001, 11); "Bin Laden proclamă: "Islamul vă cheamă"" (EZ 2855, 2001, 5); "Jihad și antren cu Osama Bin Laden
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
Vîntu au depășit cota de alarmă. În cele mai diverse medii se spune despre el că ar fi cel mai puternic om din România și că eventuala sa cădere ar garnisi pușcăriile patriei cu o mare parte a cremei politice autohtone. Într-o emisiune a unui post de televiziune privat dl Vîntu a făcut dezvăluiri. Nu mi s-au părut zguduitoare și nici n-ar fi putut fi astfel. Dl Vîntu s-a disculpat, atît cît a fost în stare, de
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
cadrului modern, este cu evidență exemplificat de societatea românească. Eminescu a crezut, deopotrivă cu alți reprezentanți ai culturii critice, că pașoptismul, fascinat de modelul occidental, dar incapabil să potențeze fondul intern, a ratat simbioza dintre modernitatea occidentală și fondul cultural autohton. Miza societății românești este nu doar aceea a adaptării valorilor culturale occidentale, a produselor și ratelor sale de schimb, cât mai ales impunerea monadei noastre culturale, ca instrument de autoprotecție a fondului intern față cu inovațiile importate. Eminescu era convins
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
rolul primar: acela decorativ... Motivul pentru care mi s-a părut necesar să fac toată această trecere în revistă (pe scurt) a ipostazelor feminine din telenovele este acela că m-a frapat întotdeauna teribila asemănare cu eroinele unui produs literar autohton extrem de gustat la apariție, romanul Arta conversației al Ilenei Vulpescu. Acolo, Femeia (cu un binemeritat, desigur, F mare) face mîncare și spală evident, iar în plus își face foarte bine meseria de medic, se ocupă exemplar de copii și mai
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]