1,179 matches
-
și nu comentează când acesta decide să o cedeze pretendentului atât de înfocat, numai pentru a salva onoarea unei promisiuni. Voința proprie a personajului feminin nu mai este pusă în cumpănă, vocea ei de ființă subordonată nu se mai face auzită, obediența în fața principiului masculin este desăvârșită. La început respinsese orice încercare de cedare în fața lui Aurel. Decide chiar să aleagă sinuciderea, decât să-i capituleze celui care manifesta pentru ea o pasiune atât de intensă. Este clar că femeia nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tendință narcisiacă, castitatea nu este decât un voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar nu trebuia să fie conceptualizată, să se gândească cineva la ea, pentru a fi demnă de dragostea cea mai 849 „Tertulian susține, încă o dată, că <<orice expunere publică a unei fecioare reprezintă pentru ea echivalentul unui viol>>.” apud
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
conturarea a numeroase personaje feminine, să-i confere o poziție privilegiată, aducând-o în prim plan și înfățișând-o în toată complexitatea ei, investind-o mai ales cu acea funcție unică de conserva lumea prin poveste, de a-și face auzită vocea, de a-și impune personalitatea. Educația femeii, problematică ce a fost surprinsă în cel de-al patrulea capitol al tezei noastre, constituia încă o problemă delicată a epocii, ea nu avea acces la cultură decât dacă provenea dintr-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu este, de fapt, unul veridic, pe gustul unor spirite laice și realiste cum sunt cele de la sfârșitul Evului Mediu. De aici demistificarea unui prototip feminin pozitiv și preferința pentru o nouă tipologie, profund ancorată în mundan, care se face auzită, care are o voce distinctă, care dorește o reevaluare a poziției femeii în familie și în societate, care vrea să fie independentă, liberă pe deciziile și pe propriul trup, să cunoască lumea, să se emancipeze de toate cutumele perimate, aceea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu cauza primară 2. (E) Este o naivitate, este o copilărie să crezi că Zeul Însuși se strecoară În corpul profeților, ca și cum aceștia ar fi ventriloci, asemeni celor odinioară numiți Eurykleis 3, iar astăzi Pythones, care, pentru a se face auziți, se slujesc atât de gură, cât și de corzile vocale, Întocmai unor instrumente.Adevărul este că a confunda divinitatea cu funcții proprii omului Înseamnă să aduci un prejudiciu măreției divine și să nu ții seama de demnitatea și de Înalta
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din nevoia de a se purifica. Este aici vorba de așa-numiții daimoni «justițiari» neiertători șalastoresț, (C) răzbunători ai sângelui vărsat șpalamnaiciț, deoarece aceștia Întrețin amintirea unor anumite crime din vechime șpalania miasmataț care nu pot fi date uitării. Cele auzite acum despre respectiva «fugă» și despre exilul Zeului, de neînțeles și surprinzător, dacă În ele vom găsi un sâmbure de adevăr, de datoria noastră este să credem că faptele Îndeplinite odinioară, În acea epocă, n-au fost obișnuite, nici de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mulți călători. Spre seară, vântul a căzut și corabia a fost Împinsă de valuri În apele joase ale insulei Paxos. Majoritatea călătorilor nu dormeau și mulți dintre ei continuau să consume băuturi, după masa de seară. Dintr-o dată se făcu auzită o voce care venea dinspre insulă și care striga cât putea de tare numele de Thamous. Oamenii rămaseră uimiți. (C) Acest Thamous era un cârmaci egiptean și puțină lume Îl cunoștea după numele lui. Cârmaciul auzi chemarea, de două ori
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lung. Managerul natural Își desfășoară gândurile și acțiunile sale În cadrul unei concepții de afacere, plasând organizația Într-un mediu mai lung. Managementul și mediul Tangibil și intangibil Managerul artificial trăiește Într-o lume a realității obiective ce poate fi văzută, auzită, atinsă și simțită: oameni, bani, mașini, materiale. Managerul natural recunoaște forțele invizibile, lumea naturală fiind o interacțiune Între văzut și nevăzut, Într-un sistem viu, indivizibil. Parte și Întreg Managerul artificial privește procesul managerial În părți, În procese și activități
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
în special semnificativă îmi pare, de exemplu, încadrarea sub cupola tipologiei donnei demonicata a unui cumul de opoziții, respectiv „atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o percepție misogină a epocii medievale, care vedea în femeie doar un factor malefic, înzestrat cu o multitudine de slăbiciuni, menite să-i cauzeze bărbatului decăderea, ruinarea. Femeia care se revoltă, care dobândește o voce distinctă prin care își face auzite dorințele și aspirațiile, care propovăduiește o emancipare și o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Fecioara Maria acceptă cu smerenie rolul pe care i-l conferă Dumnezeu. Eva uzurpă cuvintele și puterea, Fecioara Maria se supune voinței și poruncii divinității.64 „Fecioara Maria devine un model pentru toate femeile deoarece vocea ei s-a făcut auzită atât de puțin, Sfânta Scriptură consemnează cuvintele rostite de ea doar de trei ori.”65 Eva a fost pusă de Dumnezeu sub autoritatea bărbatului, Adam. Este vinovată de căderea omenirii, mult mai mult decât bărbatul, al cărui rol de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
le stăpânește și le folosește cu ușurință, este „Dame Rhetoric herself”315. Limba este cea care o face pe târgoveață primejdioasă, cu ajutorul ei distruge supremația masculină din sistemul social, dar și cultural, înlătură un adevărat „cod” pentru a se face auzită și acceptată.316 Personajul feminin chaucerian reprezintă tradiția orală, deoarece, pentru publicul medieval, avocatul era asociat cu vorbirea, nu cu scrierea. Iar intervenția lui orală asupra textelor, prin interpretări tendențioase, stârnea suspiciunea și neliniștea, așa cum se întâmplă și în cazul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ghiujoii cu lăcat la pungă/ Lovească-i cerul cu-o lungoare lungă!” 418 Blestemul proferat împotriva bărbaților este doar un răspuns contra ostilității și misoginiei masculine, împotriva unei culturi patriarhale și opresoare în care totuși femeia reușește să-și facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a construi, ci mai ales de a distruge. Istorisirea amintește, cu certitudine, de atmosfera curtenească: suveranitatea femeilor, metamorfozarea bătrânei într-o tânără fermecătoare o face vrednică de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
excomunicat, însă numai temporar, dar tânăra violată rămâne marginalizată.426 Ea nu are glas și nu mai apare în structura povestirii, devine simbolul unei lumi vetuste, în care femeia era redusă la tăcere. Bătrâna, prin vocea cu care se face auzită și în cele din urmă se impune, personifică exponenta unui univers în care femeia și-a recăpătat locul pierdut, o societate în care vrea să domine, căci are toate atu-urile pentru această poziție privilegiată. Târgoveța sugerează că singura posibilitate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din opera lui Geoffrey Chaucer, are calitatea de a fi expansivă, dominatoare, se face auzită și remarcată, dar, în același timp, poate adopta o poziție rezervată, distinsă, elegantă. Târgoveața este volubilă, locvace, pe când stareța se înfățișează oarecum tăcută. În Prologul general, naratorul ni se confesează că târgoveața râde și domină prin glasul ei, simțindu-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a se oferi pe sine drept exemplu, este așadar conștientă de virtutea proprie. Pacea va aduce prosperitatea, după cum proclamă femeia, rolul ei civilizator fiind cert. Devine, așa cum fusese și Constanța, un intermediar al divinității, vocea prin care aceasta se face auzită și propovăduită, din nou o femeie misionar.770 Prudenția reprezintă o donna angelicata care știe să-l sfătuiască prevăzător pe soțul ei, îi oferă o lecție despre ceea ce înseamnă virtute, îl înalță astfel prin îndemnurile pe care i le oferă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și nu comentează când acesta decide să o cedeze pretendentului atât de înfocat, numai pentru a salva onoarea unei promisiuni. Voința proprie a personajului feminin nu mai este pusă în cumpănă, vocea ei de ființă subordonată nu se mai face auzită, obediența în fața principiului masculin este desăvârșită. La început respinsese orice încercare de cedare în fața lui Aurel. Decide chiar să aleagă sinuciderea, decât să-i capituleze celui care manifesta pentru ea o pasiune atât de intensă. Este clar că femeia nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tendință narcisiacă, castitatea nu este decât un voal.853 Această stare de inocență sugera mai curând un deziderat: pentru a iubi pe cineva, trebuie să iubești perfecțiunea, deci virtutea. Fecioria devenea ceva imaterial, aproape abstract, deoarece femeia nu trebuia văzută, auzită, ba chiar nu trebuia să fie conceptualizată, să se gândească cineva la ea, pentru a fi demnă de dragostea cea mai 849 „Tertulian susține, încă o dată, că <<orice expunere publică a unei fecioare reprezintă pentru ea echivalentul unui viol>>.” apud
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
conturarea a numeroase personaje feminine, să-i confere o poziție privilegiată, aducând-o în prim plan și înfățișând-o în toată complexitatea ei, investind-o mai ales cu acea funcție unică de conserva lumea prin poveste, de a-și face auzită vocea, de a-și impune personalitatea. Educația femeii, problematică ce a fost surprinsă în cel de-al patrulea capitol al tezei noastre, constituia încă o problemă delicată a epocii, ea nu avea acces la cultură decât dacă provenea dintr-un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu este, de fapt, unul veridic, pe gustul unor spirite laice și realiste cum sunt cele de la sfârșitul Evului Mediu. De aici demistificarea unui prototip feminin pozitiv și preferința pentru o nouă tipologie, profund ancorată în mundan, care se face auzită, care are o voce distinctă, care dorește o reevaluare a poziției femeii în familie și în societate, care vrea să fie independentă, liberă pe deciziile și pe propriul trup, să cunoască lumea, să se emancipeze de toate cutumele perimate, aceea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și cel al comunicării. Individul poate deveni victima unor influențe negative, poate să aleagă interlocutorul nepotrivit, se poate afla În situații confuze sau complicate. Corespondență rătăcită, contracte redactate prost sau cu clauze omise, defectarea calculatorului, ratarea unor Întâlniri, discursuri prost auzite sau prost Înțelese... acestea nu sunt decât mici exemple! Sens: Acest tranzit joacă rolul unui bruiaj, iar individul nu este pe lungimea de undă potrivită. Decât să tot continue să trimită semnale care nu sunt recepționate sută la sută, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cu titlul „Un glas dincolo de mormânt - referitor la starea din agricultură”, o pagină literară care se vrea prezentă o dată pe lună și în care semnează George Tutoveanu, I. Paloda, George Nedelea și M. Lupescu cu ...” Un gospodar care... se ouă” - auzită de la Ioana Bărgăuanu de 90 de ani din comuna Bogdănești Suceava - despre cum se împrăștie minciuna... Marieta L. Creangă semnează o succesiune de art icole cu titlul „Asistența socială - aspecte” iar Ioan Antoniu - „Unirea Basarabiei.” Moldova îți creează impresia unei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost inteligibile și clare 5 Exemplele date au fost la obiect 6 Exemplele date au fost interesante 7 Ritmul(viteza) de expunere a prelegerii a fost corespunzător 8 Cantitatea materialului expus a fost corespunzătoare 9 Prelegerea a putut fi bine auzită bine 10 Tabla și celelalte mijloace ajutătoare au fost folosite eficient 11 Prelegerea mi s-a părut bine pregătită 12 Prelegerea a fost bine prezentată 13 Prelegerea mi-a captat atenția cea mai mare parte din timp 14 Prelegerea a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
recepționa acest mesaj. Dar va trebui evitată argumentarea logică pentru a contrazice un delir. Este util de precizat, în care circumstanțe anume survin ideile delirante (de exemplu, în cursul momentelor de solitudine, de anxietate intensă), în ce măsură ele repetă cuvintele deja auzite sau în ce măsură ele se pot înscrie în cadrul formulării unei dorințe. Halucinațiile se dovedesc foarte sensibile la starea de destructurare a persoanei și constituie o veritabilă evaluare a acestui parametru. Holdingul este, de asemeni, foarte important în momentele în care ele
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la pamflete satirice și la scene din Bosch pentru a-i defini situația? Este întrebarea la care va trebui să găsim un răspuns rapid în anii ce vin. decembrie, 2000 Sinonime ale întunericului Câteva zile petrecute la țară, cele văzute, auzite și simțite acolo, mi-au sugerat însemnările de față, obligându-mă într-un fel să abandonez subiectele strict literare la care lucram. Chipul altădată blând și energizant al satului basarabean - desigur nu spun o noutate -, este astăzi de nerecunoscut, în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]