1,671 matches
-
ursoaicei momeală: vreo focă ranită... vreun pui rătăcit... ceva lichieni și mușchi... chiar și-o tufă uscată... Scăpată de mrejele visării asmuțite de foame, mama-urs renunță s-apuce spre gheața și frigul lui miazănoapte și se-ndreaptă spre țărm! Se-avântă în apă înadins lopătând mai vârtos. Se face distanță între ea și marginea banchizei, nu glumă. Opriți din giumbușlucuri, puii se-agită în urmă. Nu le vine a crede că mama, da, ea, merge pe apă și-i departe! N-
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
pot și ele de asemenea să ne schițeze un altfel de chip în ochii celor care ne ascultă sau care ne citesc asta dacă ne facem curajul de a ne arăta lumii aceste elemente ale vieții noastre. Cu toate că nu se avânta în lumina reflectoarelor, poetul orădean Teodor Dume, le aduce celor care îi cunosc și apreciază poezia un noul volum. Dacă am fost obișnuiți să citim versuri cu rimă albă care vorbește despre divinitate, dragoste, moarte, adevăr, curaj, familie, ș.a. De
SEBASTIAN FERCHI (ZIDEZI- ORADEA) DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380886_a_382215]
-
ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în brâu, să mă altoiască pentru a-mi tăia pofta să mă mai avânt altă dată la plimbare pe lac, cu prima mea barcă improvizată. Am fugit și m-am ascuns sub căruță, alături de Bobiță, un cățel bălțat ce se ferea de căldura soarelui la umbra căruței, cu limba scoasă de un cot. Aceasta
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 427 din 02 martie 2012 Toate Articolele Autorului La început a fost Femeia, apoi au apărut poezia, pictura și sculptura... Femeia alerga liberă, prin poieni de pădure, se cățăra pe stânci și, se avânta în zbor spre Paradis. Frumusețea ei- minune clădită-n taina Curcubeului fiind creată de însuși Dumnezeu.... Graiul ei, blând ca al îngerilor, plutea peste întinderea albastră. pășea ușor precum gândul ce trece neauzit, de la un om la altul. Sculptori celești
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374558_a_375887]
-
Articolele Autorului intersecțiile sunt ascunzișurile tale tainice mereu te găsesc acolo singură înțepenită dramatic într-o fisură de timp înfiptă-ntr-o clipă... * în acele locuri aglomerate fără semafoare fără semne de circulație sau polițiști e destul de riscant să te-avânți cu aripile în buzunarul hainei cu pantofii în mâini... * degeaba îți mângâi eu glezna rotula genunchiului degeaba suflu ca o mamă care știe să-ți ia durerea cu mâna glezna trebuie pusă în ghips * Disperare și resemnare. * Oamenii în halate
SCHIȚĂ ÎN ALB de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374582_a_375911]
-
flori: roșii, albe, verzi, albastre, înzecite-n largi valori - voi fi rupt de așteptare și de moartea cea mai grea, mă voi pierde în visare tot uitând de-o lume rea. ******************* Când cerul înnorat îmbrățișează marea val de furtună se-avântă înspre mal - privesc uimit spre el să-i simt mișcarea cu zgomotu-i mirific dintr-un paranormal. Când luna plină îmbrățișează norii sunt și eu prin zonă ca să-i privesc - și chiar de vor veni în pași ușori și zorii se
SENTIMENTE DECIMATE PRINTRE GÂNDURI ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373303_a_374632]
-
o cântă, Prea gingași, prea voioși, Prea zglobii, prea ștrengari, Într-un joc neobosit Se adună. Pe ălei încărcate de flori și miros, Trec iubiți sărutându-se tandru, Prea frumoși, prea senini, Prea aprinși, prea-ndrazneti, Conversând sau râzând Se avânta. Pe poteci obosite de toamne târzii, Trec bătrâni ce povestea și-o plimba, Prea pătrunși , prea smeriți, Prea sfioși, prea bolnavi, Singuratici și triști Se perinda. Pe urcușuri de ieri, si de azi, prea grăbita, Trec și eu, privind melancolic
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
un oftat se-aude ca zborul unui șoim Ochii mi-s parcă a raiului ferestre Privind în tihnă viața cu dragoste și dor. În orizont un vultur plutind în libertate Își unduie aripile prin raze și prin nori Cutezător se-avântă plin de seninătate Călătorind aidoma ca zvonul unui dor. Mă mângâie eternul și calc pe efemer Aripile credinței mă-nalță sus pe munte Unde eternitatea îmi dă un sacru țel Nemăsurând trăirea în ore și minute. Baia Mare, 15 august 2015
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
cuiva de a se crede mai înalt decât un stat de om, dar nu urcat pe capul meu! Eu caut măreția în esențe, ascensiunea în profunzime, orgoliul în modestie, purtând în sinea mea impresii pur personale despre cei care se-avântă în larg nevăzând cum lent apa le ajunge la gât! Nu îmi umflu un curriculum vitae cu bravade și isprăvi false, îmi scriu cărțile mele străduindu-mă să le public pe speze proprii și nu mai vreau nimic altceva. Nu
ARTIŞTII, O DRAGOSTE NEÎNŞELATĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373555_a_374884]
-
scos din fundul gropii, Vreau ca să povestesc lucrarea ce a făcut prin Duhul care, A dat celui înfrânt speranță, celui robit, eliberare, De cugeți la Cuvânt, prieten, de te încrezi în Slova sfântă, Vei dobândi înțelepciunea, ce înspre ceruri te avântă, Poate nu crezi, dar fericirea și pacea ce o cauți de-o vreme, N-o poți găsi aici pe Terra, căci ea însăși plânge și geme, Planeta-ntreagă caută pacea, e frământată de războaie, E arșiță și foame, strigă sub
CÂND VOM PĂŞI ÎN NEMURIRE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371307_a_372636]
-
stări. Dacă se va întâmpla ca și cu cel din Brașov, pretendentul la inima sa care aflând de nivelul său de pregătire a fugit de-i sfârâiau călcâiele? Aurel va proceda la fel? Așa cum era ieșită de sub dușul rece, încă avânt stropi de apă pe corpul înroșit de razele soarelui, cu bikini pe ea și nimic mai mult, luă capoțelul peste pielea udă și părăsi cameră, fără să-și dea seama de transparența acestuia. Dacă ar fi așteptat liftul, poate observa
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
Autorului Într-o orchestră de ratați a mea vioară cântă. Unii ascultă deranjați că mult prea mult încântă. Chiar și din cei ce-s fermecați sunt mulți ce o vor frântă, fiindcă nu tace-ntre blazați, ci-n armonii se-avântă. Am pus în ea sufletul meu și-n loc de corzi artere, am ca arcuș un curcubeu ce știe să ofere doine care vor fi mereu și crivăț și-adiere. A.C. Referință Bibliografică: Vioara / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VIOARA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371388_a_372717]
-
un stătuleț făcut la comanda Moscovei, în 1940, ca și Transnistria în 1992... Așa că nu mai avem nevoie de conducători, de teapa celor care s-au tot perindat la noi. Decât să avem un președinte din „plutonul” ce s-au avântat ieri-azi în cursa electorală, eu propun să facem din RM actuală o copie a Canadei, un dominion al României. Ce e rău în asta? Canada este, din 1867, un dominion britanic, dar care și astăzi se consideră unul dintre cele
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
încă o dată și dornic să cunoască universul care îl înconjoară. Aceasta este starea naturală a ființei umane, extazul nașterii. Doar acest extaz ne oferă forța de a descoperi ce se ascunde în jurul nostru, doar acest extaz ne permite să ne avântăm în rezolvarea celor mai mari provocări. Avem nevoie de fericire așa cum avem nevoie de aer, pentru că în lipsa acesteia nu suntem decât cadavre. Corpul uman este animat doar de sentimentul fericirii necontrolate care îi pătrunde fiecare fibră. Și tocmai de asta
FERICIREA – FARUL NOSTRU INTERIOR, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371413_a_372742]
-
2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului De ce te-ai răsfirat inimă-n două? De parcă o jumate e lumea, ce ți-e dragă Iar restul jumătății e desprinsă de-al ei lut, zboară Spre celestele vise albastre, nemuririi s-avântă. Cum să-ți mai fiu indiferentă? Simbolic, eu ți-am pus cândva o mască Să poți a trece prin lume ori prin vis, nevăzută, Dar azi am curaj a te-ntreba: "te simți iubită?" Eu știu că vrei să mergi
INIMĂ DE POEZIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371442_a_372771]
-
și ai să te vezi pe tine într-o oglindă. Când simți că îmbrățișarea brațelor ei te cuprinde în suave atingeri, să știi că în universul ei a intrat o legendă a sublimului. Descătușată de propiile ei nemărginimi se va avânta toată în văzduhul dorințelor și formele ei vor fi împrumutate eternității ca un model de simboluri. O lumină romantică va pluti peste munții ei înmuguriți și pajiștile văilor îmbrăcate în florile câmpului te vor purta spre adîncurile unde și păstrează
TEMPLUL IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371440_a_372769]
-
de pas de deux. Ai pornit în viață demult, acum poți privi peste umăr și crezi cu tărie, că viața este doar o alunecare. Nu mai contează cât de tare te învârți. Nu ai voie să cedezi. Trebuie să te avânți cu mai mult elan în dans, în propriul tău dans. Ai aripile tale creionate într-o noapte de april. Și zâmbetul, nu poate să lipsească de pe chipul tău umbrit de speranțe,ce stau închise. Doar așa vei putea pluti prin
DANSUL VIETII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371471_a_372800]
-
Piața Obor, își aminti ce bine petrecea acolo pe când era copil! Și acum, matur, ardea de nerăbdare să se ducă. Trăi în răspăr zilele săptămânii. Și duminică porni spre târg, nu înainte să-și ordoneze casa, lucrurile, ținuta... Mulțumit, se avântă drumului. Ajunse repede, căci locuia aproape. Nu uitase nici banii. Poate îl va tenta ceva, cine știe! Întâi fu copleșit de larma mulțimii. Se domoli, privind cu jind, ca în copilărie, lanțurile, caruselul, chioșcul cu vată de zahăr, acadelele colorate
LA MOŞI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371522_a_372851]
-
timpurile înapoi aș lupta cu hiba din ființă mea pentru a putea trăi o viață demnă însă acum e prea târziu lumea mi-a pus demult eticheta de vagabond iar eu simt plăcere pentru acest stil de viață așa că mă avânt mereu și mereu pe străzile vieții în căutarea aventurilor și a călătoriilor interminabile.“ Discuția dintre cei doi se curma pentru că muncitorii începuseră să se ridice de pe sub mandarini trebuiau să înceapă din nou muncă în acea zi avuseseră parte de o
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
de plăcere și privind în zare zâmbii bucuros că era din nou un călător prin viață, insă dorea cel puțin în acele momente să nu mediteze asupra tristului fapt că el nu avea o destinație în viață ci doar se avânta pe drumurile vieții împins de plăcerea aventurilor și drumețiilor nesfârșite.
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
bucuros că-i voi revedea pe frumoșii călușari și pe simpaticul mut. Credeam că veniseră și cei din satul nostru. S-au perindat pe scenă, preț de câteva ore, vreo douăzeci de echipe. Urcau de undeva din fundal și se avântau toți deodată, purtați pe aripile melodiei ca șuvoaiele năvalnice ale Oltului. Iureșul lor, cu bețele ridicate, cu strigăte de „hălăișa!”, cu avalanșa de culori ale costumelor strălucitoare, cu sunetele clopoțeilor de la picioare, părea un asalt asupra redutei Soarelui. Cum era
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
de pe scenă. Dar strigătele înfierbântate ale călușarilor îl înfuriaseră și-l făceau să arunce, în neștire, cu sulițe de foc, atât în călușari, cât și în creștetele celor de pe câmpie. Desigur, lupta cu Soarele era inegală, deși furioșii călușari se avântau cu bețele spre el, iar picioarele lor săltau, de nu atingeau podeaua. Salturile lor păreau niște valuri de spumă sclipitoare, ce se loveau de stâncile redutei Soarelui și, neputincioase, se revărsau peste retinele privitorilor năuciți. Și râul de culoare, mișcare
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
ne aprobați, dacă nu reușiți să treceți prin aceste moment de visare ca și noi. - Vezi tu, oricât de dură este viața, noi încercăm să-i facem față doar visând că va fi și bine, nu numai rău. Voi vă avântați în ea cu toată forța s-o înfruntați și să-i face-ți față. Nu vă lăsați niciodată doborâți de greutăți, de aceea sunteți bărbați, așa că lasă-mi din când în când câte o clipă de visare fără s-o
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari, Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari. Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer, La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: ” S-a-ngrozit păgânătatea de vestitul nostru Ghiaur. ” 1877 Iar se clatină hotare și-i sânge
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
El în slavă, nu-n valea cu suspine! În fiecare zi ce o trăiești sub soare, El mângâie și-alină, dă har și pace sfântă, De-aceea dragul meu, când firea țipă tare, Tu inima-ți proșterne, spre Golgota te-avântă! Căci oare ce folos ar fi să ai de toate, Să nu cunoști ce-i lipsa, să nu cunoști amarul? De dragoste nu ai, ești fără-nsemnătate Și fără de Iubire, nu vei păși hotarul! Astăzi tu poți s-alegi, ori
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]