2,044 matches
-
trage! ave eva!/ ossana! slavă ție! doar tu, din bieți strigoi,// din șerpi și duhuri rele, din monștri, lighioane/ bestecăind prin smârcuri, căzuți din paradis,/ ne vindeci aste trupuri ingrate și sărmane/ și zei atotputernici ne faci din nou./ FINIS!" Ave Eva!). Căci Toamna în labirintul de semne lingvistice în mijlocul căruia singur își așază Minotaurul "ca subtext al labirintului unui text, al limbajului structurat în perspectiva unei ordini creatoare de haos, (care) este simbolul distructiv al morții, golul care te așteaptă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fra alberi / non miei cerco nel tempo / una donna d'amore. 7. antico în Canturile lui Giacomo Leopardi All'Italia: O patria mia, vedo le mura e gli archi / e le colonne e i simulacri e l'erme / torri degli avi noștri, / mă la gloria non vedo, / non vedo îl lauro e îl ferro ond'eran carchi / i noștri padri antichi. (vv. 1-6) Chi di te parla o scrive, / che, rimembrando îl tuo passato vanto, / non dică: già fu grande, or
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
questo ciel, che sì benigno / appare în vista, a salutar m'affaccio, / e l'antica natură onnipossente, / che mi fece all'affanno. (vv. 11-14) Or dov'è îl suono / di que' popoli antichi? or dov'è îl grido / de' noștri avi famosi, e îl grande impero / di quella Romă, e l'armi, e îl fragorio / che n'andò per la terra e l'oceano? (vv. 33-37) La vită solitaria: (...) e già mi par che sciolte / giaccian le membră mie, né spirto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
raggio / dopo l'antica obblivion l'estinta / Pompei, come sepolto / scheletro, cui di terra / avarizia o pietà rende all'aperto; (vv. 269-273) Così, dell'uomo ignara e dell'etadi / ch'ei chiama antiche, e del seguir che fanno / dopo gli avi i nepoți, / stă natură ognor verde, anzi procede / per sì lungo cammino / che sembra star. (vv. 289-294) 8. antico în poezia lui Salvatore Quasimodo Antico inverno: Desiderio delle tue mani chiare / nella penombra della fiamma: / sapevano di rovere e di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
seno / Scende la lună (Îl Tramonto della luna). 515 Vento / che macchia e rode l'arenaria / dei telamoni lugubri, riversi / sopra l'erba (Stradă di Agrigentum). 516 Grido antico ragiona (Inno ai patriarchi); or dov'è îl grido de' noștri avi famosi?(La seră del dì di festa). 517 Fermă è l'antica voce / odo risonanze effimere (Isola di Ulisse); E come or vieni / Sì forțe a' noștri orecchi e sì frequente, / Voce antică de' noștri, / Muta sì lungă etade? (Ad
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nicăiri aiure, apoi așezarea pădurilor de crini se poate face numai prin înadinsă cultură și anume: sau prin semănarea seminței de crin din mână, sau prin răsădirea copacilor tineri din shoala de copaci sau răsadniță. Cel întâi lucru este a ave sămânță bună, care se poate strânge la Ceahlău, sau a se cumpăra de aiure. Cucuruzii de sămânță de crini să se strângă numai de la arbori bătrâni de 50 pân <la> 60 ani și nu îndată după a lor coacere, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atunci țara este înavuțită de bani și la din împotrivă, săracă. Dacă o țară ar produce toate care sînt mai neapărat de lipsă, precum și acele pentru lux, care de asemine se făcură omului trebuitoare și dacă, prin urmare, nu am ave nevoie a aduce multe asemine lucruri din alte țări străine, atunce capitalul țărei ar rămânea purure tot în acea câtime și țara nu s-ar face nici mai înavuțită, nici mai săracă de bani. Însă fiind că natura au înzăstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
le scoate din măruntaele pământului și prin aceste, pe tot anul, a-și înmulți averea națională și pe lângă aceste, fiind că foarte multe țări din natură nu au metaluri, apoi asemine țările înzăstrate cu minerii producând aceste metaluri, totdeauna vor ave sigură vânzare în alte țări lipsite de minerii. Cât de mult pot mineriile a spori înavuțirea unei țări pe tot anul se vede din următoarele arătări statistice care înfățoșază anuala producție de metaluri a mai multor staturi ce se îndeletnicesc
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în Moldova, din cele mai însămnate îndeletniciri rurale a<le> locuitorilor. M<i>erea și ceara moldovanului ave, mai ales în comerțul cu Veneția, așa de mare credit, că și astăzi acest product, de întâie cvalita, poartă acest nume onorabil. Cu înrărirea pădurilor, mai ales acelor dintâi, au scăzut și ist ram de industrie; m<i>erea de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
zboară în aer și se pierde, căci au că în dorința zborului, el se îndepărtează cine știe încotro și bietul prisecar, cu întristare, îl vânează numai cu ochiul, sau că se așază pe un arbore înalt, unde nu samănă a ave plecare să aștepte ca să fie prins și, deodată, zboară și de acolo. Un alt roi esă voios din stup, dar împărăteasa (matca) fiind bătrână <s>au lâncedă de aripi, nu este în stare a se înălța cu roiul și neîntârziet
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
i-ar aduce felurite folosuri prin sporirea în tot anul a meșterilor pământeni, dar și cultura în acest chip ar ajunge la un înalt grad, deci și scoposul acestui așezământ s-ar împlini cu desăvârșire. Pe lângă aceste folosuri ce ar ave statul din îndeplinirea fiilor pământeni în deosebite meșteșuguri, apoi și ținerea acestui așezământ nu l-ar costisi în urmă nici o jertfă de bani, ci încă după câtăva vreme ar aduce și un însemnător curat câștig. În această școală să pot
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și practică știință de mineralogie. Drept aceea, acest profesor s-au însărcinat a cerceta în vara aceasta deosebitele locuri a<le> Moldovei și, în curs de cinci luni de zile, petrecând și cercetând o mare parte a munților, deși nu ave mineri întru agiutor unei aseminea lucrări, totuși au înfățoșat rezultaturi foarte împăcătoare. Din această lucrare, s-au discoperit deodată că acest pământ are câteva soiuri de marmoră albă, vânoasă și roșie, precum și iaspis prețios, îmbelșugate miniere de Realgar, piatră acră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Epitropie că apăducul de astăzi, de mine proiectat și săvârșit, în toată privirea este mai folositoriu, nefiind supus la nici o reperație și fiind de vecinică trăinice, prin care nu numai să va îndestula capitala cu apă de băut, ci va ave și o câtime îmbelșugată și pentru primejdia focului, apoi nu să poate tăgădui că, prin mijlocirea cinst<itei> Epitropii, n-am adus statului o slujbă simțitoare. Pre lângă aceste, rog pe cinst<ita> Epitropie a lua următoarele în binevoitoarea privire
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decembrie 1844 Contract Ce s-au închiet astăzi, în 15 dechemvrii, între gios iscălitul cu Epitropia Casei Apelor, însă precum de la 1 octomvrii am intrat în lucrare, regularisând cele de nevoie pentru lucrarea anului viitoriu. Apoi, urmare<a> lui va ave de la 1 octomvrii, după condițiile mai gios prescrise. 1. Datoriu sînt a face și a isprăvi, cu toată deplinătatea, apăducul orașului atât din lăuntrul, cât și din afara lui, cu țăvi di fier vărsat, după planul și proiectul ci am dat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
străină protecsii la vreo câtă de mică împrotivă urmare. Pentru care, dar, închiindu-să două de asămine <acte>, pi acel din partea Epitropii mi s-au încredințat mie, iar acel din parte-mi s-au primit în canțileria Epitropii, spre a-l ave de privăzut la îndatoririle mele. Mihalik de Hodocin No. 222 1844, Dechemvrii 15 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 292/ 1843, f. 28. 9 25 mai 1848 Cătră Cinst<ita> Epitropie a Casei Apelor din Prințipatul Moldovei În privire că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de încredere că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua de aproape în considerație această tânguire. În locul vechiului apeduc, de la anul 1803 până acum, s-au prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli și totuși capitala nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat un altul, care, în orice privire, este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică. Și, totodată, l-au lucrat cu un zel neobosit și cu rezultate dorite, încât subscrisul să măgulește
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și nu pre depărtate unul de altul. Chiar aceste descoperite pietre de deosebite soiuri: spat și brune, ar fi deagiuns a produce pi an pân la 30 mii cântară de f<i>er. Pentru organizarea băilor este de trebuință a ave un capital fundamental și capitalul lucrători. Capitalul fundamental să cuprindi în păduri, pietre de f<i>er, cărbuni di pământ, locuri trebuincioase pentru zidirea fabricii, a hranei oamenilor și a vitelor întrebuințate; și chiar acest capital, temeiul întâi <al> unei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru baia de fer Vaduri-Tarcău, să nu fie în nici un chip stricate sau aprinsă, ci mai vârtos ca pe totdeauna să poată da pentru astă baie lemnele trebuitoare, apoi numai întemeitorii acestei băi de fer și legiuiții lor urmași vor ave drit a regularisi, a administra, a păstra și a cultiva pădurile însămnati la paragraful 2 și a vâna în ele. 6. Antreprenorii băii de fer și legiuiții lor urmași au drept a scoati din păduri toate lemnele trebuitoare în modul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de înaltul guvern. 17. Spre ferirea de orice abuzuri și dosiri, nu să va putea așăza în hotărâtă apropiere a băii de fer nici o cârșmă sau neguțitorie jidovască și pentru asămine pricină inșii antreprenorii băii exclusiv vor fi îndrităluiți a ave în cuprinsul coloniei fabricii, cârșme și alte îndămânări, însămnati în parag<raful> 14. 18. Contracturile de față, cu toate condițiile cuprinsă în toată a lor întindere și glăsuire, va rămânea pentru ambe părți îndatoritori, chiar și la tâmplare de schimbarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ei în curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel, pietrele naturale de pave ce s-ar produce din ele ar ave o trăinicie, putem a zice, de 4 ori mai mare decât chiar pietrele cubice de pave de la Tarcău; 3. Fiindcă aceste pietre naturale de pave ar costisi mai puțin decât bolovanii de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț ca în Tarcău, din stânca de granulit (?), cu mult mai puțin vârtoasă și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
scoțându-să mai întăi toate cheltuielile și, deosăbit de această zăciuială, după o mai înainte prețăluire, i să va da și o despăgubire potrivită stricăciunilor ce s-ar putea face moșiei cu lucrarea acestor mine. După aceste, Ocârmuirea nu va pute ave nici o împărtășire la veniturile moșiei, rămâind dreptățile proprietalii întru toată deplinătatea și nejignirea cât de puțân" (Regulamentul Organic al Moldovei, editori Dumitru Vitcu și Gabriel Bădărău, cu sprijinul lui Corneliu Istrati, Editura Junimea, Iași, 2004, p. 266). 5 C. Turcu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se pare, aceste economii virtuale vor avea succes, vor exista multe noi spații în „lumea de deasup ra lumii“, în care oamenii vor putea să locuiască. Globalizarea ar putea dobândi, astfe l, o dimensi une complet diferită. Implicațiile ar putea ave a c onsecințe destul de am ple și diverse, în același timp. O mare parte a dezbaterii noastre privind globa liz area s-a concentrat pe întrebarea dacă aceasta este un lucru bun sau un lucru rău. În cazul în care
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și unde au l uat naștere băncile internaționale“, putem preciza că unele dintre cele mai timpur ii bănci internaționale au luat ființă în Veneția. Înainte de secolul al XIX lea, orizontul geografic al finanțelor interna ționale era relativ limitat față de ceea ce ave a s ă urmeze la acea vreme, băn cile italiene folosind diferite instrumente fin anc iare pentru a finanța atât co merțul, cât și guvernele din zona mediteraneană , i ar pe măsură ce comerțul s a dezvoltat în Europa, inovațiile financiare s
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se poate considera că toate instit uți ile financiare și-au îmbu nătățit funcționalitatea și că există o îmbunăt ăți re de ansamblu a piețelor financiare interne. Din cauza competiției care există între instituțiile fi nanciare interne și cele internaționale, poate ave a loc și contrariul, și anu me, piețele financiare interne să se micșoreze sau să-și piardă importanța pentru actorii financiari interni - aceștia transferându-și activitatea în ca drul burselor globale. Problema informației asimetrice poate fi contro lat ă în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]