1,423 matches
-
care se prelungesc cruci și morminte, unde își dorm somnul de veci speranțe, vise și cadavre, montare denunță eșecul idealului pervertit de acțiunea socială ideologie degradată în concretul vieții. Decăzută în cea mai sinistră deriziune, speranța redresării existențiale devine un bâlci grotesc, un circ pestriț, mortificat și agitat, o debandadă deșucheată în care țopăie principiile egalității, fraternității, dreptății și justiției, în bâlbâielile aberante ale unor găinari mărunți, puși obsesiv și iremediabil pe furtișaguri, trândâvie, escrocherie, hoinăreală și cerșetorie [...] Spectacolul este sobru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scris că decorul la Meșterul Manole a fost antologic. Cu Vittorio am debutat la Casandra, am pornit la drum împreună în teatru și film. Roata de plăceri din Înainte de tăcere e o construcție invenată de Vittorio, expresie tulburătoare a unui bâlci românesc etern. Este "Meșterul Manole" o obsesie pentru tine...? O obsesie... nu, nu e o obsesie. E un traseu fertil care m-a atras... Era o șansă în România acelor ani să montezi Blaga, pentru că puteai astfel să treci dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este bună, chiar foarte bună, pentru o lume minimală, lipsită de obiectivitate și de simț al realității. Eristica se pliază foarte bine cu spiritul amar al intelectualilor dezamăgiți de lume, de societate, de existențele cotidiene. Eristica este un fel de bâlci mizerabil al cuvintelor, unde te uiți uimit, șocat, revoltat, amuzat etc. la "ceea ce se spune", fiind convins că acele spuse comportă o distanță față de evidența reală. Totuși o Românie curioasă; o Românie care se amuză; o Românie canonizată și stupefiată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-l orbirii, acestea rămân doar vorbe ale nebuniei, rostite în chinurile deznădejdii uimite. Treptat, statura sa herculeană, întreaga făptură gata să ducă la propriu pietre de moară îl transformă într-o forță a locului unde poposește sau este aruncat: la bîlci, pentru a învîrti în locul cailor roata cea mare, pe moșia lui Lagradora, tot spre a înlocui, la roata morii de apă, calul grădinarului bulgar, în "vîrtejurile puhoaielor", urnind cu umărul căruța împotmolită în ape; în ocnă, trăgînd cu spatele vagoneții
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
să poarte hramul Sf.Nicolae. Biserica va fi acoperită cu trestie. Un oarecare Costache, din neamul Săvoilor ajunge polcovnic. El adreseaza logofeției treburilor bisericesti din București, o cerere de ajutor, stîruind În același timp să li se Încuvințeze Înființarea unui bîlci În comună de trei ori pe an, din ale căror venituri să poată să pună acoperișul bisericii, s-o mobileze și s-o zugrăvească. Pentru desîvÎrșirea ctitoriei, Alexandru İpsilanti (domnitor al țării Românești Între 1774-1782;17961797) Încuvințează Înființarea unui tîtg
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și cu lesnire a veni turcii și a se Întîmpla pricini, să ia cartea dă la mîna lor și În plic Împreun cu Înștiințare să o trimită aici la Măria Sa.1776 iulie 25. ” După cum se vede actul de Înființare a bîlciului din Lupoaia a avut un scop precis. Mai Întîi din veniturile lui să se termine Biserica și În al doilea rînd el este vad pentru satisfacerea nevoilor locuitorilor În cele de trebuință și caracteristici tîrgurilor, vînzări și cumpărări. PÎnă la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se țineau slujbe religioase. În 1786 İacob Săvoiu, cumpără un triod de la popa Lăpădat și-l dă bisericii Lupoaia pentru trebuință. Mărășescu Elisabeta, Mărășescu Virgil, Monografia satului Lupoaia-Cătunele gorj, Anale Biserica Lupoaia. Dacă de la 1750 pînă la 1776, data Înființării bîlciului, nu s-a făcut mare lucru, după aceea tîrgul a avut un succes neașteptat În realizări de venituri. O statistică economică a unui vechi almanah, În scara celor mai Însemnate și mai bogate bîlciuri din țară, după RÎiureni, care era
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
1750 pînă la 1776, data Înființării bîlciului, nu s-a făcut mare lucru, după aceea tîrgul a avut un succes neașteptat În realizări de venituri. O statistică economică a unui vechi almanah, În scara celor mai Însemnate și mai bogate bîlciuri din țară, după RÎiureni, care era dat primul, vine cel de la Lupoaia. De la Început, locul de funcționare al bîlciului a fost stabilit la locul numit ,, la stejari ” , la gura Văii Cerveniei. Mai tîrziu, marcîndu-se traseul noii școli, bîlciul a fost
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
succes neașteptat În realizări de venituri. O statistică economică a unui vechi almanah, În scara celor mai Însemnate și mai bogate bîlciuri din țară, după RÎiureni, care era dat primul, vine cel de la Lupoaia. De la Început, locul de funcționare al bîlciului a fost stabilit la locul numit ,, la stejari ” , la gura Văii Cerveniei. Mai tîrziu, marcîndu-se traseul noii școli, bîlciul a fost mutat În lunca din fața Bisericii, din jos de linia Urdărarilor. Veniturile aduse din chirii, taxe de vînzări, cumpărări de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai bogate bîlciuri din țară, după RÎiureni, care era dat primul, vine cel de la Lupoaia. De la Început, locul de funcționare al bîlciului a fost stabilit la locul numit ,, la stejari ” , la gura Văii Cerveniei. Mai tîrziu, marcîndu-se traseul noii școli, bîlciul a fost mutat În lunca din fața Bisericii, din jos de linia Urdărarilor. Veniturile aduse din chirii, taxe de vînzări, cumpărări de vite, trebuie să fi fost destul de mari, motiv ce a determinat pe proprietari să facă investiții și amenajeri ce
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În lunca din fața Bisericii, din jos de linia Urdărarilor. Veniturile aduse din chirii, taxe de vînzări, cumpărări de vite, trebuie să fi fost destul de mari, motiv ce a determinat pe proprietari să facă investiții și amenajeri ce au depășit obișnuitul bîlciurilor. Din capul moșiei, lîngă șosea, au rezervat 3 hectare de teren pentru tîrgul de vite ce ținea o săptămînă, venind la acesta, cumpărători și vînzători de la zeci de kilometri și chiar de peste granițe. S-a amenajat mai În luncă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Sibiu, București, Strehaia, Baia de Aramă, Turnu Severin, Tg.Jiu, Craiova. Negustorii veneau și cu prelatele din care făceau bolți cu acoperiș la cîrciumi, mici menajerii (mai ales maimuțe), Peste tot se aflau tarafuri de lăutari pentru petreceri și hora zilnică. Aceste bîlciuri au fost exploatate pînă În 1916. Revenind la construcția bisericii, aceasta are două etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de nepoții Băiașului; -finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În pisania bisericii se spune: ,, În zilele prealuminatului Domnului nostru
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Poetul se înstrăinează de lume, de sine însuși, până la impresia de vid existențial, de care este legată teatralitatea poeziei bacoviene. Unii exegeți au privit poetul ca pe-un bufon, la care simularea, gluma, farsa au note grotești, lumea e un bâlci, alienarea înseamnă transformarea întregului univers într-o lume fără viață. În paradisuri artificiale, poetul aspiră spre absolut, poezia devine un mod de cunoaștere a lumii. TEMELE BACOVIENE O sinteză a temelor bacoviene, întâlnite în diferite studii conturează mai bine figura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
b. Iubita este descrisă cu accente pamfletare: "Femeie, masă de culori,/ Cocotă plină de rafinării" (Contrast); 9. Masca Poetul își pune o mască, joacă un rol, chiar și acela de bufon, când existența sa capătă note grotești, lumea e un bâlci, alienarea reifică universul: 10. Muzica este un element important, poetul percepând lumea la nivel auditiv. În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unei iubiri ce m-ar dărui Ție pe veci (...). Dăruiește-mi miracolul recules dinaintea primei clipe, rană pe care n-ai putut s-o înduri și te-a stârnit să faci o spărtura în neant și să deschizi aici acest bâlci al timpurilor și să mă osândești astfel la univers, la umilință și rușinea de a fi". Cioran vede în singurătate premisa esențială pentru întâlnirea cu absolutul, de aceea pe Dumnezeu îl învinuiește și de a-i fi luat absolutul, condamnându
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
gândim lumea în care trăim unidimensional, nu ne rămâne decât să constatăm ceea ce tot Matei Călinescu numea în studiul citat ,,inautenticul neevident" și ,,inautenticul evident" al acesteia. Naratorul personaj al primului roman trăiește drama captivității în tr-o lume inautentică. Teatrul, bâlciul, panopticumul, cinematograful sunt lumi ale inautenticului evident, în concordanță, de altfel, cu lumea banală în care trăiește personajul, a inautenticului neevident. Metaforele cele mai reușite prin care naratorul-personaj descrie acest univers inautentic sunt ilustrata poștală și ,,tabloul de pictor pornit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lumea banală în care trăiește personajul, a inautenticului neevident. Metaforele cele mai reușite prin care naratorul-personaj descrie acest univers inautentic sunt ilustrata poștală și ,,tabloul de pictor pornit de la schițe informe"135. Matei Călinescu identifica în această atracție către lumea bâlciului a naratorului-personaj o ,,nostalgie a autenticității". Abordând transdisciplinar textul lui Blecher observăm că toate aceste locuri reprezintă căi prin care naratorul-personaj poate transgresa limita și trece ,,dincolo". Paradoxal, observarea în detaliu a acestor lumi mimetice îi permite personajului accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în care, asemena unui personaj din povestirile lui E. A. Poe, își recunoaște dublul deformat: Într-un rând, într-o asemenea vitrină dădui peste propria mea fotografie. Întâlnirea aceasta bruscă cu mine însumi, imobilizat într-o atitudine fixă, acolo la marginea bâlciului, avu asupra mea un efect deprimant. Înainte de a ajunge în orașul meu, ea călătorise, desigur și prin alte locuri, necunoscute mie. Într-o clipă avui senzația de a nu exista decât pe fotografie. Inversarea aceasta de poziții mintale mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Și eu am obținut această din urmă promisiune 191. Ipostaza de bolnav în care eu-ului i se permite să râmână, generează de fapt nomadismul el-ului. În Întâmplări în irealitatea imediată, cinematograful, panopticum-ul cu figuri de ceară și bâlciul devin, de asemenea, ,,spații relativ topice". În aceste spații el-ul se manifestă, caracterizat fiind de o libertate nefirească: Mi se întâmpla de multe ori ca filmul să-mi absoarbă într-atâta atenția, încât să-mi închipui dintr-odată că
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
va satisfice eul narator prin descoperirea de lumi noi în care se va proiecta, începând aventura sa existențială. 4.1.2. "Metaforele obsedante" ale irealității imediate Metaforele prin excelență ale irealității imediate sunt cinematograful și panopticumul. Acestora li se adaugă bâlciul, atelierul de sculptură și teatrul, pentru a satisface nevoia declarată de artificial a eului narator, impresionat ,,de tot ceea ce este imitație"242. Convingerea pe care o are naratorul-personaj: ,,în definitiv nu există nicio diferență bine stabilită între persoana noastră reală
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
interioare imaginare"243 trasează clar ideea conform căreia peronajul blecherian trăiește în tot atâtea realități câte ipostaze imaginare își proiectează. Odată cu conștientizarea și asumarea acestor spații va începe și comutarea regimului existențial și experimentarea unor alte realități. Astfel, filmele, teatrul, bâlciul dublează realitatea, îmbogățind-o din punct de vedere estetic și în același timp supradimensionând-o prin intermediul artificialului. Dictonul decadent: lumea nu există, există doar ce văd eu, poate fi identificat într-o oarecare măsură în acest prim text al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Din sumbrul muzeu fioros"249, ci dimpotrivă, personajul blecherian este convins că ,,în panopticum, și numai acolo, nu există nicio contradicție între ceea ce făceam și ceea ce se întâmplă"250. Nostalgia panopticului o va simți ca o permanență personajul blecherian, panorama bâlciului îi va satisface la un moment dat al existenței sale această nevoie de arificial: ,,în panorama de bâlci regăsesc locul comun al tuturor acestor nostalgii răspândite în lume, cari adunate la un loc formează însăși esența ei"251. Admirația față de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
există nicio contradicție între ceea ce făceam și ceea ce se întâmplă"250. Nostalgia panopticului o va simți ca o permanență personajul blecherian, panorama bâlciului îi va satisface la un moment dat al existenței sale această nevoie de arificial: ,,în panorama de bâlci regăsesc locul comun al tuturor acestor nostalgii răspândite în lume, cari adunate la un loc formează însăși esența ei"251. Admirația față de unul dintre prietenii din copilărie Paul va fi dirijată, de asemenea, de aceeași obsesie a imitației existenței a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
suspendate. Lumea panopticumului reprezintă o alternativă la existența dată: Personagiile de ceară erau singurul lucru autentic din lume: ele singure falsificau viața în mod ostentativ, făcând parte, prin imobilitatatea lor stranie și artificială din aerul adevărat al lumii 344. Teatrul, bâlciul, cinematograful vor deveni, de asemenea, alternative la realitatea în care eul narator se situează. Putem afirma că primul roman al lui Blecher este o scriere a eului care încearcă să găsească în realitatea imaginată numită metaforic ,,ireal" ipostaze ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
exercitarea puterilor ei elementare 416. Demersul personajului de a transcende realitatea și de a înțelege noua realitate creată are la bază atât o percepție atentă a propriului eu, cât și a socialului din care acesta face parte. Cinematograful, teatrul, panopticumul, bâlciul, casa bunicului, atelierul de sculptură devin în acest prim roman, ,,ferestre" deschise pentru o altă realitate. Conștientizarea bolii, în finalul romanului, va deschide o altă cale pe care naratorul-personaj va încerca să meargă dobândirea liniștii interioare, ,,reducerea la tăcere a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]