907 matches
-
în colaborare cu secțiile Societății de Numismatică din Bârlad, Brăila, Tecuci; lansări de cărți ale unor edituri și autori contemporani (Gheorghe Buzatu, Alexandru Zub, Cezar Ivănescu, Cristian Simionescu, Mircea Radu Iacoban, Constantin Clisu), sponsorizarea unor acțiuni cultural-științifice organizate împreună cu Academia Bârlădeană, Muzeul “V. Pârvan”, Biblioteca “Stroe Belloescu”, societăți științifice, licee, școli gimnaziale. Ca o recunoaștere a întregii activități profesionale și culturale, pentru îmbogățirea patrimoniului cultural, local și național, 250 doctorului Constantin Teodorescu i s-a acordat titlul de “Cetățean de Onoare
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
banca”. A scris poezii (,,producții care merită încurajarea”, considera redacția ziarului ,,Cultura Poporului” din Cluj, în care a tipărit cîteva), schițe și nuvele (în 1923, cînd era ,,student și publicist”, a trimis un volum, intitulat în suferință, la concursul ,,Academiei Bîrlădene”), dar cel mai bine s-a ilustrat ca publicist pe teme culturale și religioase, cu articole și reportaje despre realitățile din zona Bacăului și Romanului, precum și din Basarabia, remarcate de arhimandritul Scriban în „Viitorul”. 2. Nedepistat încă. 3. Fiul acestuia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ion N. Oprea Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu Volum la tipărirea căruia m-a ajutat financiar și Fundația Culturală Primăvara lumii, inițiată de familia Ana și Alexandru Tacu-Zeletin, în amintirea fiului lor, Alexandru Mălin Tacu, răpus de forțele răului din securitatea română în 1968, când
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
căruia m-a ajutat financiar și Fundația Culturală Primăvara lumii, inițiată de familia Ana și Alexandru Tacu-Zeletin, în amintirea fiului lor, Alexandru Mălin Tacu, răpus de forțele răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma Chiricuță Societatea culturală Academia bârlădeană nu a fost doar o stare de spirit, ci un puternic centru de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
răului din securitatea română în 1968, când abia împlinise 17 ani. Autorul Academia bârlădeană nu doar o stare de spirit Întemeiată în 1915 de împătimiții și vizionarii în ale culturii G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma Chiricuță Societatea culturală Academia bârlădeană nu a fost doar o stare de spirit, ci un puternic centru de cultură națională nu numai la Bârlad ci pentru întreaga Moldovă de Jos. Aspect esențial de reținut, bine subliniat în volumul ediției anastatice alcătuit de editoarele Elena Monu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
reținut, bine subliniat în volumul ediției anastatice alcătuit de editoarele Elena Monu și Elena Popoiu, apărut la Editura Sfera-Bârlad în 2011, dar și în cele aproape 500 de pagini din „Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870-2008”, volum realizat de Ion N. Oprea în 2003 și 2008, ultima ediție revăzută și adăugită, precum și de alți referenți care s-au raportat la problemă. „Știind că unitatea culturală și sufletească a tuturor popoarelor a mers înaintea unității lor
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
2003 și 2008, ultima ediție revăzută și adăugită, precum și de alți referenți care s-au raportat la problemă. „Știind că unitatea culturală și sufletească a tuturor popoarelor a mers înaintea unității lor politice - avea să scrie G. Tutoveanu despre „Academia bârlădeană” în Graiul nostru nr. 9-11 din 1925 - noi am răspuns la vrăjmășia celorlalte neamuri printr-o singură hotărâre: statornicirea-n inimi și-n minți a unei luminoase conștiințe naționale, prin ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc și răspândirea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
-n minți a unei luminoase conștiințe naționale, prin ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc și răspândirea acestei literaturi până-n cele din urmă „straturi” ale neamului nostru”. Calendarul nostru pe 1917 a fost primul semn de viață al Academiei bârlădene răspundea însăși „Academia” în revista sa Florile Dalbe nr. 12-13 din 1-15 iulie 1919 pentru R.V., ca să sublinieze interesul major pentru cultură, arătând că “această Academie a mai publicat apoi: „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, „Din țara Zimbrului” de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
lupta împotriva defetismului și a dezastrului din faimosul „triunghi al morții” din Moldova”, scria Dan Smântânescu în lucrarea „Bârladul odinioară și astăzi”, 1984. Despre revistele literare ale Academiei, Florile Dalbe și Graiul nostru, s-a scris recent atât în Academia bârlădeană cât și în Dacia literară, noi subliniind și aici că în ce privește realizatorii și colaboratorii lor nu s-a ținut seama de localitatea de unde proveneau cât mai ales de munca, hărnicia, competența și dăruirea manifestată. Rezultă acest lucru și din aceea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
închinat poetului tecucian Ștefan Petică, mort de tânăr, distrus de boală și de mizerie, pentru care George Tutoveanu a avut o mare prietenie”. În „Discuții literare” din Scrisul nostru nr. 2 i se și preciza lui V. Damaschin că Academia Bârlădeană, înființată chiar la 1 Mai 1915, „în afară de primii „academicieni” - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Toma Chiricuță, - i-a avut și pe frații Iuliu și Virgil Nițulescu, medici, foști bursieri ai fundației lui Rochfeller, G. Alexandrescu, profesor la Liceul “Lazăr” din
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
car cu boi în care păzea tablourile lui N. Grigorescu, instalat mai apoi într-o casă modestă în care avea să-și primească nu numai admiratorii, dar mai cu seamă pe începătorii în ale literaturii. Ce a însemnat Bârladul, Academia bârlădeană și Al. Vlahuță pentru literați avea să o spună Vasile Voiculescu în Lamura nr. 4 din ianuarie 1921, când lucrurile se liniștiseră: „Academia nu era numai o perindare rece și ceremonioasă de curioși, ca o defilare în fața unui chip de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
să facă cinste orășelului care era Bârladul copilăriei sale. Bârladul acelei copilării total nefericite în care a resimțit mereu lipsa nu numai a căldurii părinților ci și răceala străinilor, a camerei unde era găzduit. Avusese mereu însă, alături, cărțile... „Academia bârlădeană” a fost o școală a prieteniei. Când, între anii 1924-1927, la București apărea revista culturală Țara de Jos, sub conducerea lui G.D. Rânzescu și colaborarea colegilor lui de la Bârlad, C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
G.D. Rânzescu și colaborarea colegilor lui de la Bârlad, C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu-Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian, Ioan Antonovici, Virgil Duiculescu, N.N. Vasiliu și G. V. Botez, spiritul bârlădean și scopurile publicisticii s-au păstrat: „Desfășurând de pe zidurile vechii cetăți de cultură, care a fost Bârladul, steagul credințelor și aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau ? Ce voiau ? Cu ce mijloace ? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916-1917 și următorii, când România a gemut sub năvala armatelor habsburgice și willhelmine „Academia bârlădeană” rămăsese unica noastră academie, o academie în căruță, care străbătea drumurile spre sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților, tineretului combatant pe fronturi că nu s-a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
unchiului meu, poetul G. Tutoveanu, din strada Vornicul Sturdza, unde se afla una dintre cele mai harnice și mai modeste „academii”, o adevărată „academie în căruță’, de propagandiști ai moralului Moldovei, năpădită de foame și de tifos exantematic. Printre „academicienii bârlădeni” se aflau Al. Vlahuță, Artur Gorovei, I. M. Rașcu (poetul aproape uitat astăzi, traducătorul lui Albert Samain și Marcel Schwob) și Victor Ion Popa. Voiculescu, îmbrăcat într-o haină soldățească, de culoare kaki, purta pe umeri trei trese de tablă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
spitale, intra prin casele oamenilor și făcea mai ales operă de higienist decât de medic curant, fiindcă medicamentele lipseau”...nota Romulus Dianu „Despre V. Voiculescu”, în „Ramuri” nr. 77 din 15 noiembrie 1970, p.14, și el membru al Academiei bârlădene. Era perioada când o dată cu apropierea fazei acute a războiului, cu luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz din vara anului 1917 și a perioadei imediat următoare, când populația crescuse datorită refugiaților, iar locuitorii Bârladului simțeau tot mai crud și mai crâncen
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
românești, comoara, unsprezece pânze semnate de N. Grigorescu”, după 12 zile de călătorie, poposea mai întâi la învățătorul Ioan Balmuș, apoi la Eugeniu Bulbuc, cum menționează C.D. Zeletin când se referă la „V. Voiculescu despre cei dintâi ani ai Academiei bârlădene” (Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 550). Din Bârlad va scrie la 3 octombrie 1917 fostului său coleg de la Liceul Codreanu, celui cu care stătuse la aceeași gazdă - la Maria Similache - spunându-i lui Paul Bujor, acum ajuns profesor universitar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
după șapte ani de la moarte, în camera sa de lucru. Popasul lui Voiculescu la Bârlad a însemnat nu numai prietenia cu Vlahuță, ci mult mai mult. Chiar de la sosirea sa în localitate, V. Voiculescu va deveni membru activ al Academiei bârlădene, alături de poetul G. Tutoveanu, Vlahuță, Victor Ion Popa, frații Iuliu și Virgil Nițulescu, Mihail Lungeanu, I.M. Rașcu, I. Valerian, Petre Cancel, Mihai Lupescu, G.M. Vlădescu, George Pallady, Virgil Duiculescu, N. Bogescu, G. Ponetti, înșiră Marius Pop o listă a celor
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
niște copii, într-o noapte s-au introdus în curtea directorului școlii și au tăiat capetele tuturor rațelor. Urmau alte și alte farse înșirate de Florentin Popescu în cartea citată (p. 50), ceea ce nu se putea întâmpla acum, la Academia Bârlădeană. Ni se precizează că la reuniunile literare săptămânale ale Academiei care aveau loc joia, fie în ospitaliera casă a poetului G. Tutoveanu, fie în aceea a avocatului și profesorului de muzică Eugen Bulbuc, «domnea o vie atmosferă de emulație creatoare
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
poet patriot, care considera drept unica sa datorie îmbărbătarea soldaților și a țării printr-un limbaj de cea mai largă audiență”, scrie Liviu Grăsoiu în prefața la cartea menționată. În ciuda vicisitudinilor și înăspririi vieții, intelectualii și cărturarii grupați în Academia bârlădeană, profesori, medici, preoți, militari și alte persoane cu preocupări diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a ceea ce era Academia bârlădeană, o mișcare culturală ce devenise de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
intelectualii și cărturarii grupați în Academia bârlădeană, profesori, medici, preoți, militari și alte persoane cu preocupări diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a ceea ce era Academia bârlădeană, o mișcare culturală ce devenise de masă, iau parte la excursii de agrement și la șezători literare cu caracter patriotic în localitățile rurale din prejma Bârladului, la Epureni, Crâng, Pochidia, Adam. Într-o fotografie, la „Dealu Mare”, în tovărășia fraților
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
povestiri unice în literatura română, crezul său nestrămutat în înalta virtute a prieteniei, pe care a cultivat-o statornic și cu generozitate de-a lungul întregii sale vieți. Pe de altă parte, așa cum am arătat, nici membrii locali ai „Academiei bârlădene”, spune Florentin Popescu, nu l-au uitat pe simpaticul poet în haină militară, evocând ori de câte ori aveau prilejul, ceasurile petrecute în preajma lui în întunecații ani 1917-1918, cum a făcut într-o epigramă pe care i-o dedica în revista Graiul nostru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la doi ani după decesul soției - împlinind 7 decenii de viață, G. Tutoveanu intervine pe lângă Voiculescu, în această epocă referent literar cu gradul de director clasa I la Direcția programelor Radiodifuziunii pentru a înlesni o conferință la radio a prietenului bârlădean sonetistul G. Costandache, într-o scrisoare inedită, publicată acum de Marius Pop în Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 561, pe care o reproducem și noi : Bârlad, 15 noiembrie 1942 «Mult iubite frate Vasilică, Tânărul meu prieten, sonetistul G. Costandache
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Crăciun ne vom vedea. Te îmbrățișez din toată inima, G. Tutoveanu » Grupul de scrisori legate de persoana lui V. Voiculescu se oprea aici. În continuare Marius Pop ne oferă următoarea corectă apreciere : « Contactul lui V. Voiculescu cu mediul și realitățile bârlădene din deceniul al II-lea al acestui veac cu G. Tutoveanu și Academia Bârlădeană va contribui la îmbogățirea fondului uman și de cunoaștere al scriitorului, la adâncirea și diversificarea experiențelor sale creatoare, la afirmarea sa ca poet, prin volumul « Din
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
legate de persoana lui V. Voiculescu se oprea aici. În continuare Marius Pop ne oferă următoarea corectă apreciere : « Contactul lui V. Voiculescu cu mediul și realitățile bârlădene din deceniul al II-lea al acestui veac cu G. Tutoveanu și Academia Bârlădeană va contribui la îmbogățirea fondului uman și de cunoaștere al scriitorului, la adâncirea și diversificarea experiențelor sale creatoare, la afirmarea sa ca poet, prin volumul « Din țara zimbrului ». Tipărit la Bârlad, va furniza substanța poetică a volumului « Pârgă », pregătindu-l
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]