KorAP: Find »[drukola/base=bârlădean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...37 >

907 matches

Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

nr. din 4 iulie 1924) apoi „Foaie a Partidului Național din județul Tutova” - în funcție de conjunctura politică și alianțe - făcând luptă de opinie electorală cu alte gazet e locale, cum ar fi Tribuna Tutovei, Viitorul, Lumina, Steaua sau chiar cu... Academia Bârlădeană. Reluându‐și activitatea aproape din an în an, Brazdă Nouă a rezistat până în 1928, colaborând la ea personalități importante: Nicolae Iorga, Pamfil Șeicaru, Nichifor Crainic, Radu D. Rosseti, Natalia Negru, Stelian C.Dumbravă, I.C. 31 Antonovici, I.V. Balmuș, C. Dornescu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
iubitorii amintirii marelui om. Distingem pe G. Tutoveanu, care a și vorbit la dezvelirea bustului lui Al. Vlah uță, în septembrie 1924, pe profesorul universitar Virgil Nițulescu, pe medicul literat I. Weinfeld, pe poetul George Pallady, pe actrița de obârșie bârlădeană, Maria Giurgea, pe scriitori i gălățeni Grigore Voja și Emil Maur, pe sculptorul Dimitriu Bârla d...” G.G. Ursu * „...Chipul lui Vlahuță sugerează calmul unei conștiințe care, spre apus, își face bilanțul vieții și simte că și‐a făcut datoria, iar

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
adânc brăzdată amintește de portretul ce i l‐ au făcut un Nicolae Iorga, 33 un Tudor Vianu. Acest sentiment al datoriei împlinite sculptat în bronz de Ion Dimitriu - Bârlad concordă cu versurile poetului de pe soclu.” G.G. Ursu Secretar al Academiei Bârlădene (Din Bârladul odinioară și astăzi) * Sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad - bunicul Margaretei Pâslaru. „Dragostea mea pentru artă se trage de demult, de la bunicul, sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad, despre care intenționez să fac și un mini documentar - spunea recent într‐un interviu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
cm. În fiecare an schimbă anul în subtitlu. Din 1902 înlocuiește cuvintele „care va apare anual” din subtitlu cu cuvântul „anual”. Din 1902: 48x33 cm și din 1904: 40x 29 cm. În 1902 - 1903 director: Victor Hugo. * Curierul Bârlădean Curierul Bârlădean, periodic editat de Primăria municipiului Bârlad, număr inaugural, gratuit, apare la 15 februarie 1997 și are ca moto una din spusele lui I.L. Caragiale: „Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii". 42 Publicația este realizată de Biroul de presă al

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
înserate cuvintele: „Trăiască România Liberă”. Florin Șchiopu semnează „Pledoarie pentru cuvântul 43 liber” iar Marcela Dănciu: „Ei, tinerii și Noi am dorit libertatea”. La 10 ianuarie 1990, la cel de al doilea număr, ziarul își ia denumirea de „Cuvântul liber bârlădean”, public ația devenind lunară. Tipografia se realizează la Întreprinderea de rulmenți Bârlad. La cel de al treilea număr, la 27 ianua rie 1990, ziarul se definește ca fiind independent, iar pe frontispiciu figurează deviza: „Libertate, Demnitate,, Optimism...” Director onorific al

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
parte: Florin Șchiopu, Ovidiu Mastacan, Corneliu Florența, și Dumitru Diaconu. A fost editat sub egida S.C. Trading S.R.L., având ca director pe Adrian Enache iar redactor șef Geor ge Oprescu. „S‐a vrut a fi continuatorul modern al vechii publicații bârlădene, fondată în anul 1933, în Tipografia Frații Chiriac, având ca director pe M.R. Marauf” - apreciază doamna Oltea Rășcanu - Gramaticu. La cel de al 100‐lea număr, în aprilie 1995, directorul ziarului socotea că „Ecoul a oferit paginile sale exprimării opiniilor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Bârlad, la 8 februarie 1926. Are coloratură politică, deși nu‐ și declară programul. Va deveni gazeta Paloda, aparținând aceluiași partid politic ieșit învingător în alegerile din primăvara anului 1926 - Partidul Poporului. Făcând parte din acest partid, George Tutoveanu și Academia Bârlădeană a avut sprijinul publicistic al periodicului. „Academia Bârlădeană” a pornit la lucru, lumină din 64 lumină, fără capital, cotizații sau subvenții ș i fără statute”. Și tot aici marele nostru maestru Al. Vlahu ță plin de fericirea comunicației a „elevilor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
deși nu‐ și declară programul. Va deveni gazeta Paloda, aparținând aceluiași partid politic ieșit învingător în alegerile din primăvara anului 1926 - Partidul Poporului. Făcând parte din acest partid, George Tutoveanu și Academia Bârlădeană a avut sprijinul publicistic al periodicului. „Academia Bârlădeană” a pornit la lucru, lumină din 64 lumină, fără capital, cotizații sau subvenții ș i fără statute”. Și tot aici marele nostru maestru Al. Vlahu ță plin de fericirea comunicației a „elevilor săi”, găsea clipe de mângâiere, uitând de drumurile

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Al. Vlahu ță plin de fericirea comunicației a „elevilor săi”, găsea clipe de mângâiere, uitând de drumurile pribegiei. Că se simțea așa de bine în mijlocul acestei societăți o spunea singur ades eori: „prefer mai bine să fiu membru în „Academia Bârlădeană” dec ât în cealaltă Academie.” În vâltoarea războiului au tipărit pe spezele lor „Calendarul nostru „ și broșura „Ștefan cel Mare” de Al. Vlahuță, împărțindu‐le gratuit soldaților și prin satele Tutovei și Basarabiei - spune G. Ponetti în Gazeta de luni

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
publicării Statutului și a Actului Constitutiv al Cooperativei de consum „Lemnul și fierul” cu sediul în Bârlad. La primul număr s‐a publicat și „Dare de seamă de interesul ce l‐a depus dl. C.M. Gheorghiu, maistru‐patron tâmplar, meseriașilor Bârlădeni”. * 66 Gazeta Palodei Gazeta Palodei socială, politică și economică. Este continuatoarea Gazetei de luni , având ca direc tori și proprietari pe: Leiwy Segal și A.F. Scânteie. Gazeta de luni se transformă în Gazeta Palodei, „alegere fericită făcută de George

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
numere (Nerva Hodoș Al. Sadi Ionescu „Periodicele românești"), citează Gr. Crețu. * Hipodromul Hipodromul, ziar cu caracter sportiv, apare la 17 octombrie 1908, la Bârlad. * Ideea românească Ideea românească editată la Bârlad în 1937 de către profesorul Gh. Ioniță, membru al Academiei Bârlădene; avea un caracter cultural, predominând latura beletristică. Au colaborat la ea câțiva din membrii „Academiei Bârlădene” - Bârlad, printre care amintesc pe profesorul G.G. Ursu, Gh. Nedelea, dr. Weinfeld, prof. Marcel Demetrescu, avocații Anton C. Ursu, Stelian Dumbravă, Jugănaru” Gh. Ioniță

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
sportiv, apare la 17 octombrie 1908, la Bârlad. * Ideea românească Ideea românească editată la Bârlad în 1937 de către profesorul Gh. Ioniță, membru al Academiei Bârlădene; avea un caracter cultural, predominând latura beletristică. Au colaborat la ea câțiva din membrii „Academiei Bârlădene” - Bârlad, printre care amintesc pe profesorul G.G. Ursu, Gh. Nedelea, dr. Weinfeld, prof. Marcel Demetrescu, avocații Anton C. Ursu, Stelian Dumbravă, Jugănaru” Gh. Ioniță, membru al „Academiei Bârlădene”, din articolul „De la Academia Bârlădeană” * 82 Înainte Înainte, ziar independent, bilunar, redactor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
cultural, predominând latura beletristică. Au colaborat la ea câțiva din membrii „Academiei Bârlădene” - Bârlad, printre care amintesc pe profesorul G.G. Ursu, Gh. Nedelea, dr. Weinfeld, prof. Marcel Demetrescu, avocații Anton C. Ursu, Stelian Dumbravă, Jugănaru” Gh. Ioniță, membru al „Academiei Bârlădene”, din articolul „De la Academia Bârlădeană” * 82 Înainte Înainte, ziar independent, bilunar, redactor P. Strat - Delatutova, editat în 1935 și „revindecă drepturile noastre sfinte uzurpate de conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul care sfredelește pământul în dogoarea soarelui din

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
colaborat la ea câțiva din membrii „Academiei Bârlădene” - Bârlad, printre care amintesc pe profesorul G.G. Ursu, Gh. Nedelea, dr. Weinfeld, prof. Marcel Demetrescu, avocații Anton C. Ursu, Stelian Dumbravă, Jugănaru” Gh. Ioniță, membru al „Academiei Bârlădene”, din articolul „De la Academia Bârlădeană” * 82 Înainte Înainte, ziar independent, bilunar, redactor P. Strat - Delatutova, editat în 1935 și „revindecă drepturile noastre sfinte uzurpate de conducătorii perindați la cârma țării și pentru tovarășul care sfredelește pământul în dogoarea soarelui din zori până-n seară” (Înainte, 1

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu ocazia emigrărilor, în 10.000 exemplare, cel mai mult cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
susține cu tărie dreptatea oricui” - apare în perioada 4 noiembrie 1918 - 17 august 1925, susținând: „Ziarul nostru nu aparține nici unui partid politic”. Dincolo de disputele politice, totuși, publicația acordă atenție activității culturale și în special cel ei care pornește de la Academia Bârlădeană. Chiar în numărul 1 anunță apariția revistei „Florile Dalbe”, dar vorbește și despr e organizarea unei șezători artistico‐ literare de către doamna Elena Teodor Emandi, președinta Societății pentru ocrotirea orfanilor de război, în cadrul căreia au citit versuri și proză: dr. V.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Scumpu, agricultor mic, din comuna Priponești, fost primar al localității când eu făceam primii pași spre școală... * „În 1918 apare la Bârlad un interesant ziar Libertatea, independent, scos de avocații Neculai Dorin și Petre Nechifor, dar nu relata despre Academia Bârlădeană, redactorii ziarului nu se aflau în relații prea bune cu ea, deoarece conducătorii 96 gazetei erau politicieni iar G. Tutoveanu nu făcea politică” - scria George Damaschin în articolul „Academia Bârlădeană” din Bârladul de odinioară și astăzi - ceea ce noi am demonstrat

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Neculai Dorin și Petre Nechifor, dar nu relata despre Academia Bârlădeană, redactorii ziarului nu se aflau în relații prea bune cu ea, deoarece conducătorii 96 gazetei erau politicieni iar G. Tutoveanu nu făcea politică” - scria George Damaschin în articolul „Academia Bârlădeană” din Bârladul de odinioară și astăzi - ceea ce noi am demonstrat tocmai contrariul... * Lumina Lumina, organ al Partidului Conservator, apare la 27 septembrie 1900, o dată pe săptămână, 48x33 cm. , 6 lei anual, 10 bani numărul, redacția și administrația la Tipografia G.V.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
vasluian, în «vizită» la Bârlad”, „Analize mai ieftine pentru pensionari ‐ membri CARP Bârlad vor putea să‐ și facă o ecografie sau o electrocardiogramă plătind mai puțin decât la policlinică”; „Cozi interminabile la multe farmacii - ca la fiecare început de lună, bârlădenii pier d o grămadă de timp stând la coadă pentru a «prinde» medicamente compensate”; „Marcel Ionașcu a luat locul V la Crosul Loteriei” (antrenor - bârlădeanul Valerian Panțiru). Nu lipsesc din Obiectiv paginile cu: „Eveniment local”, „Eveniment intern”, „Infracțional”, „Eveniment intern

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
puțin decât la policlinică”; „Cozi interminabile la multe farmacii - ca la fiecare început de lună, bârlădenii pier d o grămadă de timp stând la coadă pentru a «prinde» medicamente compensate”; „Marcel Ionașcu a luat locul V la Crosul Loteriei” (antrenor - bârlădeanul Valerian Panțiru). Nu lipsesc din Obiectiv paginile cu: „Eveniment local”, „Eveniment intern”, „Infracțional”, „Eveniment intern și extern”, „Economie”, „Sănătate”, „Sport”, „Mozaic”, „Mica publicitate”, multe clișee, caricatură, integrama zilei, horoscopul, rugăciunea zilei, meteo, programul T.V., flash, cronica neagră etc., încât și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Valerian Panțiru). Nu lipsesc din Obiectiv paginile cu: „Eveniment local”, „Eveniment intern”, „Infracțional”, „Eveniment intern și extern”, „Economie”, „Sănătate”, „Sport”, „Mozaic”, „Mica publicitate”, multe clișee, caricatură, integrama zilei, horoscopul, rugăciunea zilei, meteo, programul T.V., flash, cronica neagră etc., încât și bârlădenii au ce citi. Inclusiv cărți pe care și le pot procura din librăriile Obiectiv recomandate de ziar. * 111 Ogorul Ogorul, redactat de Vasile Stoica, în perioada 1932 - 1933, când apăreau „Documente răzășești”, revistă. Opinia Bârladului Opinia Bârladului, apare în iulie

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Tutova, în urma campaniei electorale de la Scrutinul din 17 iulie 1932. El constata:” O redresare a popularității național‐ țărăniștilor care s‐au detașat” în acea confruntare a opțiunilor. * Paloda Paloda este după Semănătorul lui Ion Popescu cea de a doua gazetă bârlădeană, înființată la 5 februar ie 1881 în capitala Moldovei de Jos, cu o apariție săptămânală. ... „Era prin 1881, un frig teribil, un ger de cră pau pietrele - se spune în Paloda nr. 27 din 1899; în odăița mică dar caldă

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în bună parte cele ale Semănătorului creat tot la Bârlad de Ion Popescu. Avea drept crez: „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu alți profesori, trece sub îngrijirea institutorului Th. Riga, fost director al Liceului „Codreanu” - un macedonean care iscălea cu pseudonimul Herodot, iar din 18 95 e

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Mo ldovanu, A. Mândru, George Bratu, Popescu Perieni, C. Muche , Maria de la Banca - pseudonimul literar a fiului de răzeș din Pogonești - Bârlad, C. Hamangiu, ajuns ministru de justiție mai târziu, cetățean de onoare a Bârladului, care, în Paloda a impresionat bârlădenii prin poeziile sale de tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare. „O foarte activă Poștă a redacției, rubrici de noutăți literare, de bibliografie și de varietăți (anecdote și schițe umoristice) și, m ai ales, un foileton zilnic, făceau din

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Editura Academiei, 1979. Paloda politică „a 114 pendulat între mesianismul ardelean a profesorului Ștefan Neagoe și realizările literare, inaugurate de poetul G. Tutoveanu”. Școala literară de la Paloda - stimulată și de G. Cațafany ‐ a creat atmosfera trebuitoare nașterii celor două reviste bârlădene: Paloda literară și Făt Frumo s. * Paloda, ziar la început liberal, fondat de Șt. Neagoe la 5 februarie 1881, editor și apoi proprietar și chiar director, fiind însuși patronul instituției; apare cu întrerupere de mai bine de un an la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]