1,778 matches
-
fluier... Dar... Apoi matale mereu ai un „dar” și aștepți ca cineva să te împingă să spui ce ai de spus. Acum m-ai prins pe mine. Ei, atunci dă-i bătaie, moș Pâcule! Da’ știi că-mi placi, Mitruță băiete? Ce crezi tu, că eu sunt morișcă care se învârte după vânt? Tu nu vezi că mi s-o uscat limba-n gură ca la găini când dă cobea peste ele? Mai bine ia seama că ulcica asta s-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Căpitanu” - a răspuns perceptorul. „Apoi frumos mi-ar sta mie să-i cer lui Toader banii datorați de bunicul lui. Eu, care sunt ca și frate cu el! Am făcut armata și apoi concentrările împreună și acum tam nisam - Toadere, băiete, scoate tu gologanii datorați de bunicul tău bunicului meu! Așa ceva nu se poate, domnule perceptor!” „Dacă așa spui tu, eu nu pot să-ți fac binele cu de-a sila”. „Nu poți, nu poți, da’ așa în șagă tot poți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
apucat Costică să mai spună ceva, că Toader a scos țâpișca pe care tocmai i-a dat-o goarza. „Uite aici! M-ai scos dator în locul bunicului Vasile? Și încă ce datorie! Cum ți-a venit o idee ca asta, băiete?” „Stai că îți arăt îndată cum stau lucrurile”. Și nu i-a trebuit decât o clipită până să scoată catastiful... Îl ținea la îndemână pehlivanul, fiindcă știa că Toader va veni să-i ceară socoteală. „Uite aici! Vezi? Aista-i
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
niznaiul cu mine. Îs cal bătrân și ochii aiștia au văzut și văd încă bine... Nici nu-ți închipui cât de bine se vede din dosul vălătucilor de fum scoși de lulea. Eu sunt - poate singurul - care îți înțelege sufletul, băiete... Uite-te și tu mai cu perdea, că Costache nu-i prost. Și nu de alta, dar ai strica toată treaba cărăușiei. Și ar fi păcat... Eu zic... Da’ ce mă bag eu?... Eu cred... că ar fi mai bine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
prietenul tuturor cărăușilor. Surprins de cele spuse de Pâcu, Hliboceanu nu știa ce să spună. Pâcu - vulpoi bătrân - și-a dat seama de încurcătura în care se găsea Hliboceanu și a reluat vorba tărăgănat: Nu trebuie să-mi spui nimic, băiete. Nuuu. Ci să faci ceea ce trebuie... oricât de tare te-ar durea inima... Hliboceanu se întreba cum de a băgat de seamă așa repede Pâcu că el... „Măi, ce ochi are moșul! Și nu mă iartă deloc... Ce să fac
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
n-am pățit-o și eu! Și-apoi pe Pâcu nu-l duci cu preșul. Asta s-o știi bine! Pe mine nu mă păcălești decât dacă mă prefac eu că îs păcălit. Altfel să-ți iei de-o grijă, băiete! Da’ cu inima... Cu inima ce fac, moș Pâcule? Cu inima? Dacă ai inimă, atunci pune-o la popreală... N-o lăsa să facă fărădelege râvnind la femeia prietenului tău! Asta s-o spui și strănepoților tăi, Hlibocene!... Păi nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
s-o spui și strănepoților tăi, Hlibocene!... Păi nu sunt chiar prieten cu Costache, așa ca matale și ca moș Dumitru. Tocmai de asta să nu-i ademenești femeia, fiindcă îi prietenul nostru și vrând-nevrând și al tău. Să știi, băiete, că îți vorbește unul căruia - când era mai tânăr - i s-au aprins călcâile tot după... după Măriuța... Hliboceanu simțea că vorbele lui Pâcu, deși erau dojenitoare, cădeau totuși ca o mângâiere pe inima lui aprinsă... Pâcu, cu nasul lui
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vorbe dulci. De eram treaz sau dormeam, o visam numai pe Măriuța... Până într-o zi... Pâcu s-a oprit din povestit. A tras de câteva ori din lulea și a oftat adânc, reluând vorba: Hehei! Grea boală-i dragostea, băiete! Și cum îți spuneam: toate au mers bine, până într-o seară. Era ca și acum o noapte frumoasă de toamnă... Am ieșit din crâșmă odată cu Dumitru. Parcă simt și acum...parcă simt și acum pălitura...primită în obraz. Am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de gând să-i faci! Și asta nu-i bine, Pâcule! Nu-i bine deloc! De ce umbli după Măriuța? Ai? Tu crezi că dacă ai s-o ademenești și ai s-o... lucrurile au să rămână ascunse? Nuuu! Nici vorbă, băiete! Ochi sunt destui și întâi ai lui Costache, care o cam oblicit ce gânduri ai tu. Mi-o spus el într-o seară că vrea să stea de vorbă cu mine, da’ încă n-o apucat. Am cam înțeles eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Și ce dacă nu mai erai cărăuș? Se sfârșea lumea? - a întrebat Hliboceanu, mai mult pentru a-l auzi pe Pâcu dovedindu-i că era mare rușine acest lucru... Dacă n-ai aflat până acum, atunci ți-o spun eu, băiete. Să intri în rândul cărăușilor era și este o mare cinste. Să rămâi o viață în rândul lor este cea mai mare onoare pentru un gospodar din sat. Așa că această cinste o port cu mândrie datorită lui Dumitru. De fapt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de fiecare dată - să le ureze „drum bun”. Pâcu ședea ca un motan ascuns în spatele vălătucilor de fum scoși de luleaua lui și-l urmărea pe Hliboceanu... Uneori dădea din cap abia vizibil, ca și cum ar fi spus: „Așa te vreau, băiete! Doar pe umerii tăi o rămas cărăușia... Acum să te văd ce poți! Să nu mă faci de rușine, flăcăul moșului!” Pe drum, moș Dumitru s-a apropiat de Pâcu. Ghiontindu-l cu cotul, i-a zis de-a dreptul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-și plăvanii. Târziu, când șirul carelor a ajuns la Fântâna cu răchiți, moș Dumitru a strigat: Hlibocene! Vino până la mine! Hliboceanu s-a întors repede și a venit fuguța la cei doi bătrâni. Poruncă, moș Dumitre! Nu-i o poruncă, băiete. Îi o rugăminte. O ascult. Și rugămintea nu-i numai a mea, ci și a lui Pâcu. Asta mă face să fiu și mai cu luare-aminte - a răspuns Hliboceanu, aruncând o privire întrebătoare către Pâcu. „I-ai spus lui moș
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Tare mai știi să te bagi în sufletul omului, mehenghi bătrân ce ești!” Pâcu, care a băgat de seamă acest lucru, i-a răspuns lui Dumitru pe măsură: „Știu să intru în sufletul omului, dar nu cu ciubote cu tot, băiete!” Apoi de aici noi om lua drumul spre casă, iar voi... al cărăușiei - a vorbit moș Dumitru, cu oarecare tristețe în glas. Hliboceanu a făcut semn de adunare către ceilalți cărăuși. Toți au venit și s-au strâns în cerc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
știi tu de șagă, Pâcule? Apoi cam ai dreptate. De când cu... - a lungit vorba Pâcu. Cu ce? Ei, și tu de colo. Parcă nu simți și tu același gol aici la lingurică, ca și mine... Tare o să ne lipsească cărăușia băiete! Până nu începem să plângem, eu mă duc în zămnic, să aduc o oală cu vin. Iaca și o vorbă înțeleaptă pe ziua de azi... Moș Dumitru s-a repezit în beci ca un flăcău... În acest timp, s-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să trec pe la Pavel Puicuță și pe la Gavrilă Sloi, ca să văd ce gânduri au: merg la cărăușie au ba? Dacă da, atunci să-i trimit la Hliboceanu... Așa-i Dumitre? Apoi altmintrelea nu-i, Pâcule - a recunoscut moș Dumitru... * Mitruță, băiete! Am rămas singuri-singurei și trebuie să facem treburile ca la carte... Așa că, la încărcatul sacilor, tu ai să stai lângă cântar, ca să vezi cât arată cântarul și cât trece cantaragiul pe hârtiile către Aizic, iar eu voi avea grijă cum
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la locul lui... După ce au trecut de aceste locuri neprimitoare, au ajuns cu ușurință la Lutărie. Pe chipul cărăușilor a reapărut lumina. Alecu Slobodă s-a apropiat de Gheorghe Amnar și i-a șoptit: S-o scoborât milităria din pod, băiete. Ai auzit ce i-a spus Hliboceanu lui Iordache? N-am auzit. Ce i-a zis? Să-și repare o leucă de la car, că altfel... Altfel? Altfel... adio cărăușie! Apoi poate are dreptate. Am să cercetez și eu carul meu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Hliboceanu cu nostalgie... Eu zic că ei au să mai treacă pe aici mâine-poimâine. Dar... cu căruța cu doi cai - a răspuns Costache. Ce bine ar fi să ne nimerim și noi atunci! - a apreciat Mitruță. Strașnică treabă ar fi, băiete - s-a entuziasmat Hliboceanu. Unde nu dă Domnul să se întâmple? Atunci să-l vezi pe Pâcu câtă fumăraie ar face și câte polojănii ar spune! - și-a arătat dorința crâșmarul. Hliboceanu l-a tras pe Mitruță lângă el: Mitruță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a deschis ușa... a rămas ca trăsnit!... Dintre norii de fum a auzit o voce cunoscută: Bine ai venit, Hlibocene! Bine te-am găsit... Bine ai venit, moș Pâcule! - a răspuns Hliboceanu, zăpăcit de-a binelea. Nu te speria, Vasilică băiete! - l-a liniștit moș Dumitru. Lasă, lasă...Nu-i nimic. Am să chem șapte babe să te descânte, Hlibocene! Fii pe pace! Hă, hă, hă! Păi... păi nu ați spus că nu mai mergeți în cărăușie? Și acuma... Și acuma
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ce te-o apucat așa cu noaptea în cap?” „Mai bine dezmeticește-te și înjugă boii, că acușica-i ziua mare și avem oleacă de drum.” „Da’ unde vrei să ajungem, mă rog frumos?” „Păi unde crezi tu? La încărcat, băiete!” Și uite așa aproape fără să-mi dau seama - ca un lunatec - am înjugat și iată-ne la drum încărcați ca întotdeauna! Și bine ați făcut, pentru că așa singuri parcă ne ploua și ne ningea - a intervenit Hliboceanu. Să știi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o bucată de drum, Pâcu l-a întrebat pe Mitruță: Tu știi cât s-o încărcat dimineață? Cum să nu? Bob numărat. Am stat lângă cantaragiu, să văd cât arată cântarul și cât scrie el pe hârtii... Atunci îi bine, băiete. În timp ce descărcau, a venit Hliboceanu, însoțit de Aizic. De departe, angrosistul a început să vorbească, mirat peste măsură: Ori am eu vedenii ori s-o întâmplat o minune! Ia te uită dumneata și te crucește! Ca ieri-alaltăieri și-au luat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
întrebări pentru cea mai nevinovată privire... Eu aș zice să ne aducă Costache și o oală cu vin, fiindcă după o zi de muncă ca asta s-o uscat și sufletul în noi - și-a spus dorința moș Dumitru. Costache, băiete! Ia umblă tu prin ghețăria ceea a ta și adă niște vin rece, că astăzi o fost cam zăpușeală afară - a completat Pâcu - în felul lui - rugămintea lui moș Dumitru. Se vede cine îi băutor de soi. Pentru noi era
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
armăsar! În ochii lui citeam o mare tristețe și mă întrebam: „Oare el înțelege ce i s-a întâmplat și apoi cum simte el durerea?” Armăsarul însă mușca zăbala și dădea din cap ca și cum ar fi spus: „Nu-i nimic, băiete! Nu mă sperii eu dintr atâta! Mai tare m-ar fi durut sufletul dacă aș fi primit lovituri de bici!”...E drept că el asculta doar de cuvânt...Nu știa de bici! După ce totul a fost gata, mama a luat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la drum când ți-a fi foame”. În scurtă vreme, încotoșmănat ca un urs, eram gata de plecare. „Să fii cu grijă, dragul mamei, să nu cazi în pârâul de la Păscării”. „Nu avea grijă, că știu locul”. „Atunci, drum bun, băiete și ai grijă pe unde mergi” Am ieșit din casă. De pe prispă, am privit șleaul... Nici zbor de pasăre nu tulbura zarea, d-apoi picior de om! Doar vântul sufla neostoit. Măi Pâcule, tu o făceai pe grozavul de pe când
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
drumul nevăzut pas cu pas. Mă bazam doar pe faptul că încă mai simțeam pământul sub picioare în străfundul nămeților. Din spate vântul aducea valuri de omăt care deveneau din ce în ce mai greu de suportat... Simțeam că nu mai pot respira... „Hai, băiete! Încă un pas și încă unul...Deodată însă...am călcat...în gol!!! Când m-am oprit din cădere, am încercat să trag aer în piept, cu gândul că totuși nu am căzut în fântâna bănuită prin preajmă...În loc de aer, am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
face decât să mergem mai departe. Așa că diseară ne ai musafiri. Ai grijă să pregătești toate după cuviință. Fiți pe pace. Totul are să fie ca la carte! Nici n-o să simțiți că ați înfruntat asemenea urgie. Atunci, pe diseară, Costachele băiete! Pe diseară, Hlibocene! Odată cu ultimul cuvânt, Hliboceanu a pornit grăbit să-i ajungă pe cărăușii dispăruți în valurile viscolului. Uite că ai cârcotit degeaba, Puicuță - a vorbit Ion Cotman. Tare aș fi râs să te văd oprit în mijlocul viforniței ca să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]