KorAP: Find »[drukola/base=bălegar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...38 >

949 matches

Corola-website/Law/167943_a_169272

sol și de către resturile vegetale va fi micșorat cu aportul de azot dat de dozele de îngrășământ organic aplicate. Cantitatea de azot accesibil nu trebuie să depășească cerința pentru N a plantei de cultură. Tabel 4 - Doze de aplicare a bălegarului: N accesibil plantelor de cultură Nu-

PROGRAM din 7 aprilie 2005 de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167943_a_169272]
Corola-website/Law/167942_a_169271

restricțiile privind momentul aplicării unor îngrășăminte organice, și iii) cantitatea de N accesibil din îngrășămintele organice necesară atunci când se calculează cerința de îngrășăminte. 2. Aceste linii directoare au în vedere trei aspecte: Partea A Este suficient teren disponibil pentru împrăștierea bălegarului? Partea B Este suficientă capacitate de stocare pentru bălegar? Partea C În ce măsură dozele de bălegar aplicate vor reduce necesarul de îngrășăminte chimice cu azot? Partea A - În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafața, numărul de

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
cantitatea de N accesibil din îngrășămintele organice necesară atunci când se calculează cerința de îngrășăminte. 2. Aceste linii directoare au în vedere trei aspecte: Partea A Este suficient teren disponibil pentru împrăștierea bălegarului? Partea B Este suficientă capacitate de stocare pentru bălegar? Partea C În ce măsură dozele de bălegar aplicate vor reduce necesarul de îngrășăminte chimice cu azot? Partea A - În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafața, numărul de animale sau folosința terenului, această parte se ia în

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
organice necesară atunci când se calculează cerința de îngrășăminte. 2. Aceste linii directoare au în vedere trei aspecte: Partea A Este suficient teren disponibil pentru împrăștierea bălegarului? Partea B Este suficientă capacitate de stocare pentru bălegar? Partea C În ce măsură dozele de bălegar aplicate vor reduce necesarul de îngrășăminte chimice cu azot? Partea A - În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafața, numărul de animale sau folosința terenului, această parte se ia în considerare o singură dată. Partea B

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
A - În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafața, numărul de animale sau folosința terenului, această parte se ia în considerare o singură dată. Partea B - se referă la fermierii care au sisteme de depozitare a bălegarului și îi ajută pe aceștia să stabilească dacă există suficientă capacitate de stocare a materialului rezidual, astfel încât să se evite aplicarea acestuia în perioade neadecvate. Partea C - se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului și

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
a bălegarului și îi ajută pe aceștia să stabilească dacă există suficientă capacitate de stocare a materialului rezidual, astfel încât să se evite aplicarea acestuia în perioade neadecvate. Partea C - se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului și structura culturilor variază. Partea A ESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU ÎMPRĂȘTIEREA BĂLEGARULUI? 3. Legislația pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați fixează o limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fânețe și

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
de stocare a materialului rezidual, astfel încât să se evite aplicarea acestuia în perioade neadecvate. Partea C - se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului și structura culturilor variază. Partea A ESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU ÎMPRĂȘTIEREA BĂLEGARULUI? 3. Legislația pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați fixează o limită pentru încărcările cu îngrășământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fânețe și 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori medii

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
la poluarea cu nitrați. Este necesar a se avea în vedere că limita de încărcare pentru terenurile arabile scade la 170 Kg/ha după primii patru ani de aplicare a Planului de Acțiune. Aceste limite sunt stabilite pentru N din bălegarul provenit de la animalele crescute în interiorul fermei și din alte materialele organice reziduale importate. Aceste valori sunt limite anuale care se aplică de la 19 decembrie anul în curs la 18 decembrie anul următor. Cantitatea de N produs de excrementele animaliere depinde

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
aplică de la 19 decembrie anul în curs la 18 decembrie anul următor. Cantitatea de N produs de excrementele animaliere depinde de numărul și tipul de animale din cadrul fermei. 4. În plus, nici un teren nu ar trebui să primească doze de bălegar (este exclus bălegarul provenit de la animalele scoase la pășunat) care să elibereze o cantitate mai mare decât 210 Kg/ha N total în orice perioadă a anului, sau care să pună la dispoziție N accesibil în exces față de cerința plantei

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
decembrie anul în curs la 18 decembrie anul următor. Cantitatea de N produs de excrementele animaliere depinde de numărul și tipul de animale din cadrul fermei. 4. În plus, nici un teren nu ar trebui să primească doze de bălegar (este exclus bălegarul provenit de la animalele scoase la pășunat) care să elibereze o cantitate mai mare decât 210 Kg/ha N total în orice perioadă a anului, sau care să pună la dispoziție N accesibil în exces față de cerința plantei de cultură. 5

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
mare decât 210 Kg/ha N total în orice perioadă a anului, sau care să pună la dispoziție N accesibil în exces față de cerința plantei de cultură. 5. Etapele următoare vor permite a se stabili dacă terenul folosit pentru împrăștierea bălegarului în cadrul unei ferme este în acord cu cerințele Programului de Acțiune în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați. Un teren închiriat pe durată scurtă (de obicei 2 ani sau mai puțin) se consideră parte din ferma celui care concesionează; în

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
obicei 2 ani sau mai puțin) se consideră parte din ferma celui care concesionează; în cazul unui teren închiriat pe durată îndelungată, acesta este considerat ca fermă care utilizează terenul. Etapa 1 Calculul limitei admisibile de azot total provenit din bălegar la nivel de fermă 6. Acest calcul se realizează în funcție de suprafața de teren a fermei care este considerată zonă vulnerabilă la poluarea cu nitrați. Pentru aceasta se completează Tabelul 1a (fâneață) și Tabelul 1b (teren arabil), în care este prezentat

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
Tabelul 1a (fâneață) și Tabelul 1b (teren arabil), în care este prezentat terenul cultivat din cadrul fermei. Coloana 1 Numele câmpului sau numărul Coloana 2 Planta de cultură ce urmează a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăștiere a bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului pentru fiecare câmp în parte. 7. Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Acțiune pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați impune, în funcție de tipul de cultura, condițiile hidrometeorologice

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
bălegarului) Coloana 3 Suprafața în hectare, care se adaugă în coloană până când se obține suprafața totală (A și B). Coloana 4 Este pentru referințe legate de stabilirea modului de împrăștiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului pentru fiecare câmp în parte. 7. Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Acțiune pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitrați impune, în funcție de tipul de cultura, condițiile hidrometeorologice și vulnerabilitatea naturală a zonei, o perioadă închisă maximă

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
impune, în funcție de tipul de cultura, condițiile hidrometeorologice și vulnerabilitatea naturală a zonei, o perioadă închisă maximă (în perioada 1 august - 1 februarie) și o perioadă minimă (1 august - 1 noiembrie), în care nici un fel de îngrășământ organic cum ar fi bălegarul animalier de consistență solidă, semilichidă sau lichidă, așternutul de pasăre, fracțiunea lichidă a nămolului orășenesc, nu poate fi aplicat pe terenurile care nu sunt fânețe sau nu sunt semănate cu culturi de toamnă. Perioada închisă maximă, pentru terenurile aflate sub

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
soluri argiloase pe perioada de iarnă); ● riscul scurgerilor de suprafață (de ex. pe soluri argiloase situate pe pante mari) ● aplicarea îngrășămintelor organice nu este permisă pe pante abrupte. 9. Codul de Bune Practici Agricole prezintă informații suplimentare cu privire la momentul aplicării bălegarului și a altor îngrășăminte naturale, în scopul evitării poluării directe a apelor curgătoare sau a altor corpuri de apă. Fermierii sunt încurajați să dezvolte un Plan de Management al Reziduurilor în cadrul fermei, pentru a-i ajuta să decidă când, unde

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
de Management al Reziduurilor în cadrul fermei, pentru a-i ajuta să decidă când, unde și ce doză de îngrășământ organic trebuie să împrăștie pe terenul fermei sale. 10. În ultimă fază se calculează capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul acoperit de fâneață din cadrul fermei (C) și cel cultivat cu alte culturi agricole ( D(1) sau D(2) pentru perioada de după 2010/2014). Aceste valori se însumează pentru a obține capacitatea totală admisă pentru N

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
o are terenul acoperit de fâneață din cadrul fermei (C) și cel cultivat cu alte culturi agricole ( D(1) sau D(2) pentru perioada de după 2010/2014). Aceste valori se însumează pentru a obține capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul din cadrul fermei (E(1) sau E(2) pentru perioada de după 2010/2014). Tabel 1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
Aceste valori se însumează pentru a obține capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul din cadrul fermei (E(1) sau E(2) pentru perioada de după 2010/2014). Tabel 1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17. Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați și produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
din bălegar pe care o are terenul din cadrul fermei (E(1) sau E(2) pentru perioada de după 2010/2014). Tabel 1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17. Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați și produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
1a la Calculul suprafeței disponibile pentru împrăștierea bălegarului pe terenurile cu fanețe Partea B ESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR? 17. Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitrați și produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrășămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier în stare proaspătă, resturile organice de la așternuturile de pasăre sau nămolul orășenesc maturat nu pot fi aplicate pe o perioadă maximă: - Între 1 septembrie și 1 februarie pe fânețe sau terenurile cultivate cu culturi de toamnă, sau - Între 1

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
fânețe sau terenurile cultivate cu culturi de toamnă, sau - Între 1 august și 1 februarie pe terenurile care nu sunt fânețe sau nu sunt cultivate cu culturi de toamnă. 19. Această secțiune, va permite estimarea perioadei optime de stocare a bălegarului, care trebuie să fie în acord cu cerințele legate de zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați, evitându-se în acest fel poluarea mediului ambiant. Este absolut obligatoriu să se ia în considerare apa uzată provenită din precipitațiile căzute în cadrul fermei

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]
cu nitrați, evitându-se în acest fel poluarea mediului ambiant. Este absolut obligatoriu să se ia în considerare apa uzată provenită din precipitațiile căzute în cadrul fermei, din spălarea țarcurilor și separeurilor, atunci când aceasta este drenată în bazinele de stocare a bălegarului. 20. Efluentul de apă uzată provenit din precipitațiile căzute în cadrul fermei sau din spălarea pereților bazinelor de stocare, a filtrelor, a separatorilor de bălegar are un conținut semnificativ de azot și prin urmare este considerat îngrășământ organic care se supune

ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/167942_a_169271]