2,818 matches
-
cursurile organizate de sindicate pentru muncitori. A decedat în vara anului 1949 în spitalul public din Lovrin, localitate în care a fost și înmormântat. În 1930, , împreună cu Ioachim Miloia, Andreas Ferch, Aurel Ciupe, Iuliu Podlipny ș.a. au întemeiat „Salonul artelor bănățene”. Ferdinand Gallas a mai fondat "Societatea Artiștilor Plastici Bănățeni", "Uniunea Artiștilor Plastici din Banat" și a revigorat "Societatea „Barabás Miklós”". A organizat ateliere de desen, artă industrială și modelaj în atelierul său. În 1922 a organizat prima expoziție la Timișoara
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
vara anului 1949 în spitalul public din Lovrin, localitate în care a fost și înmormântat. În 1930, , împreună cu Ioachim Miloia, Andreas Ferch, Aurel Ciupe, Iuliu Podlipny ș.a. au întemeiat „Salonul artelor bănățene”. Ferdinand Gallas a mai fondat "Societatea Artiștilor Plastici Bănățeni", "Uniunea Artiștilor Plastici din Banat" și a revigorat "Societatea „Barabás Miklós”". A organizat ateliere de desen, artă industrială și modelaj în atelierul său. În 1922 a organizat prima expoziție la Timișoara, în care lucrările sale manifestau influențele cubismului, prin sculpturi
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
ziarul Drapelul Roșu unde a ocupat funcția de redactor, șef secție cultură, redactor șef-adjunct. Între 1979 și 1989 a fost director al Editurii Facla din Timișoara. Între 1990 și 2000 a activat ca publicist-comentator, șef secție culturală la ziarul Renașterea bănățeană din Timișoara. Între 2000 și 2005 a fost director al Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național a județului Timiș.
Ion Marin Almăjan () [Corola-website/Science/314912_a_316241]
-
le amintim pe cele de la Timișoara, Lugoj, Sighișoara, Buzău) decât acelea dedicate jazz-ului și rock-ului. M-am suit eu deci în tren-cale-lungă-drum-de- fier, apoi într-un mai sprinten vehicul auto, ajungând finalmente în pașnicul, idilicul, relaxantul, aeratul burg bănățean unde la robinete curge un lichid mai pur decât cel din sticlele de apă minerală plată (grație unei stații de epurare de ultimă generație), iar oamenii se dovedesc deosebit de cumsecade, calmi și îndatoritori. Ferice de jimbolieni! Acolo, într-un binecuvântat
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83857_a_85182]
-
acestei constrângeri prin logica faptelor Mocioni [î]și rezervă onoarea de a fi ales și de-a lua parte la tranzacțiuni serioase, cari atunci vor fi cu putință. Lăsând să urmeze textul alocațiunii d-lui Mocioni, putem felicita pe românii bănățeni că au între ei un bărbat c-o atât de înaltă cultură și așa de largi vederi, chiar daca facem abstracție de la atitudinea sa politică. [13 iunie 1881] {EminescuOpXII 209} ["DACA ÎNTRE FURNIZORII... "] Daca între furnizorii Ministerului de Război precumpănesc elementele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Jebeleanu. A fost timp de un semestru student al Facultății de Agronomie din Timișoara, dar a renunțat, înscriindu-se, tot aici, la Facultatea de Filologie, unde și-a luat licența în 1959. A funcționat ca redactor-șef la revista „Scrisul bănățean”, devenită „Orizont” (1949-1971), apoi ca șef de redacție la Editura Facla din Timișoara (1971-1986). Debutează cu poezia Cădere nouă în „Universul literar” (1941). Colaborează, în continuare, la „Vremea”, „Luceafărul”, „Vestul”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. Secretar al Filialei Timișoara a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
Debutează cu poezia Cădere nouă în „Universul literar” (1941). Colaborează, în continuare, la „Vremea”, „Luceafărul”, „Vestul”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. Secretar al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor de la înființare (1948) până în 1969, J. constituie un reper al vieții literare bănățene, fiind unul dintre animatorii săi. Prezența lui J., alături de Pavel Bellu, Petru Vintilă și Petru Sfetca, în culegerea alcătuită de Virgil Birou în 1944 (Poezia nouă bănățeană), care a fost receptată ca un adevărat act de naștere al „generației estetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
Scriitorilor de la înființare (1948) până în 1969, J. constituie un reper al vieții literare bănățene, fiind unul dintre animatorii săi. Prezența lui J., alături de Pavel Bellu, Petru Vintilă și Petru Sfetca, în culegerea alcătuită de Virgil Birou în 1944 (Poezia nouă bănățeană), care a fost receptată ca un adevărat act de naștere al „generației estetice” a literaturii din zonă, marchează desprinderea polemică de modalitățile lirice ale epocii. S-a manifestat ca un poet egal cu sine, cultivând modele, teme, aspirații ce nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
Surâsul Meduzei, Timișoara, 1979; Forma clară a inimii, București, 1982; Viziunile lui Narcis, București, 1985; Linia azură a lucrurilor, pref. Emil Manu, Timișoara, 1986; Arhitecturi de cristal, Timișoara, 1989; Magnolii de octombrie, Timișoara, 1994. Repere bibliografice: Virgil Birou, Poezia nouă bănățeană, Timișoara, 1944, 51; Piru, Poezia, II, 315; Țirioi, Premise, 84-85; Alexiu, Ideografii, 175-177; Ruja, Valori, 54-57; Ungureanu, Imediata, I, 103-105; Dicț. scriit. rom., II, 686-687; Popa, Ist. lit., I, 938-939. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
pe suflet (1996), este o radiografie a Securității, precum și a vieții literare contemporane îndeosebi din Banat. Multe pagini sunt consacrate evenimentelor din decembrie 1989, care au dus la răsturnarea dictaturii. Tangou la Piave (1990) recompune biografia tumultuoasă a rapsodului popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse o seamă de poeme inedite ale poetului, documente, facsimile și imagini necunoscute din existența și opera acestuia. Apar, de asemenea, numeroase personaje ale culturii și literaturii bănățene. La Țebea cerul este tricolor (1997) are în sumar reportaje al căror scop este întreținerea cultului pentru Avram Iancu, chipul revoluționarului conturându-se din relatarea unor întâlniri cu cei care îl prețuiesc. În aceeași tematică se înscrie volumul Cântece de pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
ROMÂNUL, revistă apărută la Oravița, săptămânal, între 18 februarie 1926 și 29 aprilie 1940, sub direcția lui I. Teicu. Redactori sunt Gh. I. Dungan și A.D. Bugariu (din 1939), când subtitlul devine „Gazeta cultural-socială bănățeană”, după ce anterior fusese „Organ al Partidului Național Creștin”. Se reproduc texte de O. Goga (În vinerea Patimilor), căruia i se dedică versuri și elogii. În numărul 1/1937 Pavel Bellu publică poezia Tristețe, semnătura acestuia fiind tot mai des întâlnită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289359_a_290688]
-
fermă în luptele politice, fapt care i-a atras reproșurile redactorilor de la „Tribuna” din Sibiu. Din anul 1888 și până în 1890 gazeta a fost redactată de Nicolae Coșariu, iar din 1891 de George Ardelean. G.p. are rubrici dedicate vieții sociale bănățene, literaturii, evenimentelor politice, sunt oferite informații privind viața ecleziastică, comentarii juridice și de legislație, articole de istorie, bibliografii și foarte mult folclor. Ținuta grafică este modernă, cu gravuri bine făcute, unele, publicate pe prima pagină, reprezentând mai ales portrete ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
numai 24 de zile. La începutul lui septembrie 1479, begii dunăreni Isa și Skender pătrundeau pe Valea Oltului și devastau regiunea din jurul Sibiului. Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei, a reușit să adune o oaste numeroasă, din care făceau parte și românii bănățeni conduși de Pavel Chinezul. La 13 octombrie are loc lupta de la Câmpul Pâinii, unde oastea turcă a fost zdrobită. Rămășițele acesteia s-au retras în dezordine, cu mari pierderi, prin pasul Turnul Roșu. În anul 1480 exista, în continuare, o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
măicuțe. Printre ele e și o fată care mi-i ca un copil de suflet. E o pictoriță foarte talentată. Și-i frumoasă ca o madonă din tablourile lui Rafael... Fata asta provine dintr-o familie sărmană, dintr-un sat bănățean, dintr-o casă unde-au fost 12 copii. La vreo 7 ani după ce-a venit aici, s-a descoperit că are o tumoare la creier. Avea niște dureri îngrozitoare. Ședea la pat. Plângea. Toată lumea zicea că e gata, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
printre care și Th. Codreanu, stăruind asupra contextelor face demonstrația că testul Eminescu rămâne o piatră de încercare. Iar cartea Domniei sale consacrată Mitului Eminescu se va dovedi o carte fundamentală. "Paralela 45", supl. de cultură, literatură și artă pentru "Renașterea bănățeană", nr. 4546, 4 ianuarie 2005 Rodica MUREȘAN A doua sacrificare a lui Eminescu Când Blaga vorbea despre infailibilul simț al măsurii și despre inapetența românilor pentru excese (în Trilogia culturii), categoric nu avea premoniția elanului contestatar al veacului următor sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Drumul socialismului” (Baia Mare, 1958), iar în anul următor este remarcat de poetul Dan Deșliu, care-i publică o poezie la rubrica „Poșta redacției” din revista „Luceafărul”, sub pseudonimul Geo Anella Boitor. Colaborează cu versuri, însemnări, note, recenzii, proză la „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Steaua”, „Tomis”, „România literară”, „Astra”, „Vatra”. Moare tragic, lângă Ploiești, aruncându-se sub roțile unui tren. Au rămas în manuscris câteva sute de poezii și romanul Alberia. B. a debutat editorial târziu, la 35 de ani, cu volumul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
al PMR. SA = Studii și articole închinate lui M. Sadoveanu. București, ESPLA, 1952. SACLER = Studii de analiză contrastivă a limbilor engleză și română. Pentru uzul studenților. Coord.: Hortensia Pârlog și Mariana Popa. Timișoara, TUT, 1983, 97 p. multigr. SB = Scrisul bănățean. Almanah literar (apoi revistă) al Filialei Timișoara a Uniunii scriitorilor din RPR. Timișoara. SC = Sinteze și comentarii pentru bacalaureat. Supliment al revistei “Limba și literatura română”. București, [f.e.], 1992, 148 p. SCD = Studii și cerrcetări de documentare. Educație - învățămînt
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț. lit. 1900, 848; Păcurariu, Dicț. teolog., 453. C. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
din București, unde obține licența în 1970. Funcționează ca redactor principal la „Viața militară” (1967-1973), secretar de redacție la „Săptămâna” (1973-1984) și secretar literar la Teatrul „Constantin Tănase” din București (1984-1985). Colaborează la „Viața militară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Săptămâna”, Luceafărul”, „Scrisul bănățean” „Orizont”, „România literară”, „Astra”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Argeș”, „Cronica”, „Steaua”, „Familia”, „Contemporanul”. Debutează în 1959 cu poezie în revista „Apărarea Patriei”, iar editorial, în 1971, cu volumul de versuri Azimut. Patria, locurile natale, natura, istoria neamului sunt teme frecvente mai cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287851_a_289180]
-
Petru Mihuț, iar mai târziu din generația tânără se afirmă pe acest tărâm al artei, Mariana Mihuț. Grupul artiștilor a transformat întreaga zonă a satului într-un mic nucleu al artei naive, zonă din care s-a inspirat și pictorul bănățean Viorel Cristea. Expozițiile republicane ale artiștilor plastici amatori din 1965 și 1967, au avut prezente pe simeze numeroase lucrări ale artiștilor naivi, care au avut un succes foarte mare la public. Prima expoziție personală de artă naivă a fost semnată
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
feeriei naturii era totala, de nimic condiționată. A pictat cu egală bucurie și om și cer și floare și pasăre, felurite jivine și în toate, dăruirea a fost una, minunile înfățișate făcându-l părtaș la propria lor puritate...”. ( ziarul „Renașterea bănățeană” Timișoara, 27 sept. 1993, articolul Pictorii naivi bănățeni de Andrei Medinski) „Cristea nu a părăsit nici un moment sensul predominat liric al imaginii, pe care-l purta cu sine, ci și-a îndreptat eforturile pentru a-l clarifica, pentru a-l
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pictat cu egală bucurie și om și cer și floare și pasăre, felurite jivine și în toate, dăruirea a fost una, minunile înfățișate făcându-l părtaș la propria lor puritate...”. ( ziarul „Renașterea bănățeană” Timișoara, 27 sept. 1993, articolul Pictorii naivi bănățeni de Andrei Medinski) „Cristea nu a părăsit nici un moment sensul predominat liric al imaginii, pe care-l purta cu sine, ci și-a îndreptat eforturile pentru a-l clarifica, pentru a-l îmbogăți cu soluții întru totul personale. El s-
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
jud. Caraș-Severin. Studii: Primare și gimnaziale în comuna natală Debut artistic - 1981, literatură; 1982, pictura, sculptură Bibliografie și reprezentare grafică: Ioan Meițoiu - Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed. Sport - Turism, București 1983, pag. 283; Iosif Stănilă - Un fenomen bănățean, Ed. Timpul , Reșița, 1994; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 109, 110; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 27; Mihai Vintilă 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
decât o poartă împodobită cu dragoste, între porțile ce se deschid spre emoții estetice autentice.” ( Vasile Savonea) „...Prin ce se diferențiază și prin ce este însă pictura lui Mihai Vintilă a lui și numai a lui? Prin universul său absolut bănățean, transpus plastic pe fondul unei fantezii debordante. Prin copleșitorul dialog dintre liric și surâs, dintre duios și hohot de râs, dintre ironie și autoironie ce emană din pânzele sale... Viața de zi cu zi a Caransebeșului, a Văii Almăjului pe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]