1,143 matches
-
fi închipuit ca întorcându-se la casa lui de adopțiune, în Ftia, la Peleu, ca să moară amândoi târziu, grei de dureri și amintiri împărtășite. Automedon. Dintre apropiații lui Ahile, Patrocles, Foinix și Automedon, acesta din urmă este singurul mirmidon de baștină, ceilalți doi fiind, cum știm, din alte părți ale Greciei, venetici la curtea lui Peleu. Și, tot spre deosebire de primii doi, Automedon nu este legat de copilăria și de adolescența lui Ahile. Dintre mirmidoni, cunoaștem numele celor cinci comandanți ai celor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
-se astfel la moarte. Dar bunătatea și blândețea lui Patrocles ne apar din epopee ca mai mult decât o înzestrare firească. Ele par un fel de a fi dobândit prin stăpânire de sine. Patrocles, încă adolescent, în Opuntul lui de baștină, jucând arșice cu un băiat de seama lui, și-a ieșit din fire și, încăierându-se cu el, l-a omorât fără să vrea (așa a și ajuns, pribeag cu tatăl lui, să ceară azil la curtea lui Peleu). Putem
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fi închipuit ca întorcându-se la casa lui de adopțiune, în Ftia, la Peleu, ca să moară amândoi târziu, grei de dureri și amintiri împărtășite. Automedon. Dintre apropiații lui Ahile, Patrocles, Foinix și Automedon, acesta din urmă este singurul mirmidon de baștină, ceilalți doi fiind, cum știm, din alte părți ale Greciei, venetici la curtea lui Peleu. Și, tot spre deosebire de primii doi, Automedon nu este legat de copilăria și de adolescența lui Ahile. Dintre mirmidoni, cunoaștem numele celor cinci comandanți ai celor
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
se vedea Vltava/Moldava, râu în Boemia. Turcii au denumit Țara Moldovei prin Kara Bogdan; pe unul din dealurile din Istanbul se afla Bogdan-Serai „palatul Moldovei“. Moldova ca ținut și țară este moșie, de unde moș, moșnean, a moșteni etc., precum și baștină. Cf. rs. volostĭ „regiune, ținut“, lat. vaste „pe o mare întindere, vast“, rom. glod și engl. mud „noroi“; rom. olat, sl. vlastĭ „stăpânire“ și rom. a moșteni; germ. Welt „lume, univers“, magh. világ „ib.“ și alb. vis „loc, ținut, cuprins
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
chemă episcopii și boiarii și toată curtea, de i-au învățatu înaintea morții și le-au arătatu moșan pre fiul său, Bogdan vodă“ (p. 147). Cuvântul subliniat însemna „moștenitor, succesor“ având și variantele moșnean, moștean, toate legate de ideea de baștină și moștenire, cu rădăcina moș. Familia domnitoare din Moldova se numea Mușatin, pe când domnii munteni erau Basarabi. Rămânând la suprafața lucrurilor, etimologia tradițională separă pe Mușatini de moșani considerând pe primii descendenți ai Mușatei, mama voievodului Petru I, și raportând
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
din peninsula balcanică. Poporul român și limba românească trăiesc încă cu vigoare. Poporul român e format dintr-un substrat foarte amestecat, unde însă tonul unitar a fost dat de neamuri thrace. El astăzi nu mai trăiește pe locurile lui de baștină decât ca colonii recent venite acolo. El trăiește astăzi ori pe teritoriul odată grecizat al Thessaliei, Epirului, Macedoniei și Albaniei, și în câteva sate din Acarnania și Istria, ori, în cea mai mare parte, de-a stânga Dunării, unde (în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
azimă, 99 ăla, 44 Bacău, 57 baci, 133 Bacova, 57 bai, 185 Balcani, 69 ban, 66 bandă, 67 Basarabia, 108 Bascov, 57 Bașcova, 57 Bașeu, 57 * Cifra indică pagina sau una dintre paginile unde cuvântul este vizat etimologic. alb, 76 baștină, 54 bă, 69 băcan, 111 Băcani, 57 Băcel, 57 bădie, 133 a băga, 133 băi, 185 băiat, 185 bănie, 67 Băsești, 57 Bâcu, 57 a bâjbâi, 180 bârdan, 134 bârr!, 134 bee!, 134 a behăi, 134 berbec, 134 Beșa, 57
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vremuri. E frumos și plăcut acest drum prin singurătatea și sălbăticiile lui. Ehei, măi Fanachi, cum o trecut vremea; e mult de-atunci. Toate ți se par ca și când n-ar fi fost niciodată. Fiindcă, am pomenit de Siliștioara, locul de baștină al Cantemireștilor, răzeși de neamul lor, nu pot să nu amintesc cât de puțin din viața lui Constantin-Vodă Cantemir. ...S-o născut pe la anul 1600, de la Mântuirea Lumii, din Teodor și Maria Cantemir, în satul ce se zicea Siliștenii, în
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se întâmpla să mai și râdă, i se lumina fața arătându-și șiragul alb și regulat al dinților. Era într-adevăr frumoasă. Cu bătrâna Zoița, soacră-sa, mama lui Ion, cu care împărțea trebile casei, se înțelegea destul de bine. De baștină, din Șuletea, bătrâna se fălea cu satul ei... altădată Brăițenii de sus, sat străvechi răzeșesc. Era unul din pâlcul de sate înșirate colo și colo, pe dealurile Fălciului, acoperite cu păduri nesfârșite de fag și gorun... „...Aproape de Brăițeni, povestește ea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
parcă uitaseră de rânduiala rândului. Vorbe repezite cereau lămuriri despre peripețiile bărbatului socotit mort în război, despre zilele în care a fost ținut prizonier, cum a scăpat, pe unde lau dus pașii destinului, cine l-a călăzuit spre satul de baștină. Sufocat de întrebări, Gheorghe nu reușea să răspundă deslușit, căutând, bănuitor, la cei doi frați, care nu-i spuneau nimic de familia lui. Când a aflat, s-a așezat, bătrânește, pe podețul din fața comenduirii, uitându-se, întrebător, la cei doi
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
spus. Dar atâta am insistat și iar am insistat, încât a acceptat în cele din urmă. I-am oferit să o angajez ca menajeră, să vină și să locuiască la mine, sigur, mutându-ne foarte departe de locul nostru de baștină, și, după ce a stat îndelung pe gânduri, a acceptat. — Și, evident, de vreme ce ați locuit împreună... Nu, a mai durat, a mai durat ceva. A fost rezultatul conviețuirii, al unui anumit sentiment de răzbunare, de ciudă, de mai știu eu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fost bucătar-șef exclusiv în sud-estul Europei, așadar în acea zonă etnică în care nu numai bucătăriile se deosebesc una de alta atât de net, dar, cu toate astea, se amestecă. Dacă te puteai încrede în aluziile lui, era de baștină din îndepărtata Basarabie, era prin urmare un german luat ca pradă, care, ca și oamenii de origine germană din statele baltice, fusese adus „acasă în Reich“ în urma pactului dintre Hitler și Stalin. Dar ce știam eu atunci, în prostia anilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
monoclul înfipt în orbită, ceea ce-mi era penibil. Pretindea că e din Mainz sau Frankfurt. Pe cât era de locvace când îl lua gura pe dinainte, pe atât era de zgârcit cu cuvintele atunci când venea vorba despre locul lui de baștină sau chiar despre supraviețuirea lui în în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La nevoie găseam locuri de dormit la francezi de aceeași vârstă, care-și făcuseră serviciul militar în Algeria sau Indochina și erau marcați de război într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
amintirea masacrării tuturor copiilor nevinovați, poruncită de Irod la Betleem, azi e, În principal, ziua păcălelilor inocente, un fel de 1 aprilie al lumii hispano-americane. A doua și a treia povestire sunt scrise la Quequén, celelalte la Pujato, localitatea „de baștină“ a lui Bustos Domecq. Toate șase sunt datate Între 27 decembrie 1941 și 21 octombrie 1942. Tunurile bubuiau strașnic În Întreaga Europă, dar acolo, În Argentina, domnea Încă liniștea, iar cei doi se distrau de minune, fără să ignore totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-vă de-a doctorul”. Dacă-i faci iubitei trei injecții, o incizie abdominală, și-o izbești În cap cu ciocănelul pentru reflexe, s-ar putea să nici nu mai ai cu cine te juca. În cele mai rafinate publicații de baștină (Dimineața, Azi, România Mare, Românul, Europa, Bordel), comentariile postelectorale prezintă un triplu numitor comun. Fraudă, trădare, unguri. Nu se dau fapte, se fac fulgurante afirmații. Mai prost este că nu se mai găsesc comprese pătrate, pentru capul plin de har
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de zile. Însă, brusc, filotimia și îmbelșugarea se curmară: apucat de sminteala cărpănoșiei, Grandomanul invocă necesitatea avântului neprecupețit și strângând șurubul economiei țării, la extrem, introduse istovitoarele raționalizări. Citat epocal și istorică sâsâire : Revolțonari, acum plecați pe continentele voastre de baștină, ca să ridicați popoarele băștinoase la luptă. Tutulor, multă sănătate, multă fericire! Bani de avion și de vapoare, când a face plopul pere. Pentru a vă întoarce în țările voastre, descurcați-vă dialectic, în chip comunist, ca adevărați revolțonari! le spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se arătă, șovăind precaut, de după volume de piatră înălbind, ca zahărul cubic, fiind, însă, nu al unui Hazan, ci al unui Șamaș (intendent de Templu). Plesnindu-și palmele de uluire, Șamașul, care venise în Cimitirul israelit din extravilanul orașului de baștină, ca să drămăluiască aproximativ ce urgențe erau de gospodărit, după ravagiile crivățului din februarie, constată că năzdrăvăniile auzite de la neghioaba de Măslina cu Slănina se adevereau: un vagabond înghețat agoniza între pietrele tombale! Copilul aplecat, ca și el, asupra muribundului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu uitați că pentru om ca ființă, identitatea sa este dată de părinți, naționalitate și patrie, așa cum la nivel de colectivitate identitatea este dată de etnie, tradiție și cultură. Prin urmare: cunoașteți-le și prețuiți-le pentru că; strămoșii, tradiția și baștina reprezintă trecutul fără de care prezentul nu ar fi posibil, așa cum nici viitorul nu s-ar putea imagina fără coordonatele prezentului, mai ales astăzi când globalizarea a devenit o amenințare reală. 5. Pentru că marea majoritatea dintre voi aspiră să pășească, sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dată fiind astăzi dificultatea unui cuplu tânăr de a-și asigura un adăpost. Dincolo de tradiția populară atât de bogată, nu există om al cărui suflet să nu vibreze atunci când este vorba de casa unde a văzut lumina zilei, locul de baștină unde și-a petrecut copilăria și, familia În care mama ocupă un loc aparte. Nu există poet sau creator de artă, indiferent de locul pe care-l ocupă În ierarhia valorică, care să nu fi evocat aceste trei simboluri ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pension. V. însă, cucerit de măiestria actoricească a lui Costache Caragiali sau a lui Matei Millo, recidivează. El reușește chiar să obțină câteva mici roluri, fiind angajat curând în ansamblul lui Millo. Peste patru ani se întoarce în orașul de baștină, de astă dată interpret în trupa lui Theodor Theodorini. După alt interludiu bucureștean, se angajează la teatrul din Iași, din această perioadă (1861-1865) datând însemnările cuprinse în caietele lui de memorii. Revenit la București, în trupa lui Constantin Dimitriade, creează
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
VLĂSTARU-WEXLER, Boris (pseudonim al lui Baruh Wexler; 20.X.1922, Rezina, j. Orhei - 11.II.1993, Tel Aviv), prozator. S-a născut în familia unui cultivator de tutun. Primele clase le face în localitatea de baștină, după care urmează Liceul „Vasile Lupu” din Orhei. Luptă pe front în al doilea război mondial, la întoarcere absolvind Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor la „Țăranul sovietic” și la „Moldova socialistă”, a colaborat la emisiuni literare
VLASTARU-WEXLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
Născut Într-o familie săracă din provincia Shandong, și-a asumat sarcina de a se educa pe sine și la 20 de ani a devenit dascăl. În afară de trei luni, cât a fost prim-ministrul statului feudal Lu, ținutul lui de baștină, restul vieții și l-a dedicat Învățării și scrisului. Ca mare dascăl Într-o societate feudală, el a declarat cu Îndrăzneală că educația nu trebuie să țină cont de clasa socială. Ca filosof, el a pledat pentru un cod etic
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ei. Cât privește actele și hârțoagele pe care se Întemeiază descendența mea ardeleană, ele mi-au parvenit prin intermediul unei spițe a neamului Bărbuleștilor, așezată pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe malurile mângâiate de Mureș ale câmpiei arădene. Aceasta este baștina mea, ținutul care mi-a rămas și astăzi cel mai drag loc din lume, spațiul concret prin mijlocirea căruia mă Înrădăcinez și eu În acest pământ al Transilvaniei, al Crișanei și al părților ungurene. Transilvania imperială Ca istoric, hazardul carierei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
erau chemați sub arme sau când mergeau la Învățătură. La 1812, când străbunicul stră-străbunicului meu, Ioan Cornea XE "Cornea" de Barbu XE "Barbu" , mandatat de congregația nobiliară din luminata varmeghie a Aradului, solicita printr-un memoriu ridicarea urbei sale de baștină la statutul de oraș liber regesc al Ungariei, el mergea, firește, la Viena, pentru a obține favoarea imperială. După multe străduințe, eforturile sale au fost Încununate de succes, iar În anul 1833 Aradul meu drag primea statutul municipal, spre propășirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În decembrie 1918 a plecat la Alba Iulia, unde a fost „corteș” (un fel de agent electoral) al lui George Pop XE "Pop" de Băsești. Mai târziu, sub noua administrație românească, a fost ales și primar În comuna lui de baștină. Fiul său (respectiv bunicul meu), Traian XE "Traian" Hedeș XE "Hedeș" , deși a prins timpurile mai recente, a bătut Însă din nou drumul Vienei, la fel ca predecesorii săi de la 1812. Dar Viena lui nu mai era capitala suveranilor din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]