1,114 matches
-
era numit autorul Nebănuitelor trepte, În vederea, probabil, a unei posibile arestări!Ă După cum se vede din aceste succinte note În legătură cu opera de „lansare” făcută de Paul Georgescu (care a plătit scump Îndrăzneala de a promova tineri „suspecți ideologic” precum Cezar Baltag, Matei Călinescu și Nichita Stănescu, el trăind marginalizat până la moarte și, cu excepția unei rubrici permanente pe care i-am oferit-o eu la România literară, În anul 1970, nebucurându-se, după câte știu, de nici un favor al conducerii presei literare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
riscând enorm. „Păcatul” meu era acela de a fi acceptat, Într-o perioadă de semi-liberalism industrial și cultural, să conduc România literară și de a fi luptat, ca membru al Biroului Uniunii - unde i-am propus pe prietenii mei Cezar Baltag, Matei Călinescu și Nichita Stănescu -, contra politrucilor de la partid, inclusiv contra oportuniștilor culturali din c.c. al partidului și din rândurile Uniunii Scriitorilor, care serviseră slugarnic și În dauna multor mari scriitori interziși și calomniați În anii ’50. Păcatul meu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vocație. Așa procedează în cazul lui Ion Barbu, V. Voiculescu, T. Arghezi (Duhovnicească), L. Blaga (Eonul dogmatic), pe care îi discută în confruntare directă cu textul bacovian, Georg Trakl, Ch. Baudelaire, Oscar Wilde (Portretul lui Dorian Gray) sau M. Sadoveanu (Baltagul). De fiecare dată, textul critic se îmbogățește, iar discursul câștigă în persuasiune. Așa cum era de așteptat de la un autor care a realizat pagini performante despre stilistica eminesciană, acesta face observații pertinente legate de ritm, rimă obsesivă, repetiție obsesivă și diferență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și-l alesese" o dată pentru totdeauna" (p. 155). Autorul vede în această opțiune "cuplul adamic", ziditor sociogonic ori Orfeu și Euridice" (p. 156). Se pare că drama propune o lume greu de sondat și de intuit, la fel ca romanul Baltagul al lui Sadoveanu, cu o Vitorie Lipan radicală din perspectiva cuplului care suferă o "ruptură ontologică". Sunt posibile și alte interpretări, dacă îl avem în vedere pe Dragomir... ce îl împinge la crimă? Trăiește sau nu trăiește o dramă? E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mărturii despre întâlnirile sale esențiale cu autorul "Jocului secund") Marin Sorescu (Bulzești-Dolj, 19 februarie 1936 8 decembrie 1996, București), lângă care se înfățișează "resurecțional", în trena barbianismului, ori într-o școală "a hermetismului" dezvoltându-se într-o direcție originală: Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Ilie Constantin, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Miron Scorobete, Horia Zilieru ș.a. "Agero", Stuttgart, www.agero-stuttgart, accesat 20 ianuarie 2012 Adrian JICU Ion Barbu și ermetismul canonic În condițiile în care critica românească actuală se îndepărtează de teorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Sion Emil Stan Valerian State Claudiu Stetenco Iacob Stoica Marian Stoicescu Gheorghe Strugaru Ioan Surpateanu Constantin Șerban Moise Tamasescu Ț. Bogdan George Tătaru Vasile Tatoiu Marius Tomozei Neculai Tudor Nicu Ungureanu G. Alexandru Județul Buzău Androne R. Pavel Apostol Vasile Baltag Anton Caraliu Petre Cristian Florin Puiu Ghetu Călin Tudor Gheorghe Vilculescu Stanica Județul Călărași Dumitru Anton Valeriu Județul Caraș-Severin Albu Marian Penciu Neculai Rauti Mihai-Ovidiu Sborostean Gheorghe Vereczki Mihai Județul Cluj Kovacs Katalin Nagy Francisc Eugen Osan I. Florin Județul
DECRET Nr. 226 din 30 noiembrie 1992 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108589_a_109918]
-
992 mil. dolari la export. Între cele două țări a existat o bună cooperare în cadrul organizațiilor internaționale. * În domeniul relațiilor culturale a fost semnat în anul 1967, la 7 mai, un nou acord; au fost publicate lucrări de Mihail Sadoveanu (Baltagul), I. L. Caragiale (două volume) și traduse poezii de Mihai Eminescu, G. Coșbuc, T. Arghezi, Nina Cassian ș.a., în anul 1965 s-a jucat piesa O noapte furtunoasă pe scena primului teatru sirian. În ce privește cooperarea cultural științifică, în prezent în România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la pământ... ... tăiați la beregăți să-i rupă chinul și’n fund de iad să stea cât mai curând crâșmarii care ne botează vinul!... Doar că, miloși
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sadoveanu (și Primăria din Fălticeni iniția demersuri pentru retragerea titlului de cetățean de onoare!), scriitorii, dar și actorii ieșeni organizează o fastuoasă sărbătorire (nu se împlinea nimic; era un act de curajoasă frondă și atât) omagiindu-l deschis pe autorul "Baltagului". Existau, după cum se vede, proteste publice și atunci, numai că ele își propuneau să susțină cutare personalitate, nu să demoleze. Petre Andrei a fost acceptat (atunci!!) ca profesor universitar numai datorită sprijinului general și pledoariei de excepție a lui Ibrăileanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mi-au atras atenția peste ani, mai cu seamă doi titani, Mihail Sadoveanu și Ion Irimescu. 2 Supranumit pentru masivitatea, varietatea și durabilitatea operei sale, "Ceahlăul literaturii române", atât de citat și analizat de elevi și studenți, pentru cărți precum Baltagul, Frații Jderi, Șoimii, Viața lui Ștefan cel Mare, Nicoară Potcoavă, Creanga de aur, ca și pentru povestirile sale despre cei mulți și sărmani, Sadoveanu este creatorul unei limbi, care prin farmecul și bogăția ei își merită, între cei dintâi, dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Hubert (pref.) 663.2(100)(091) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA JEAN-FRANÇOIS GAUTIER Civilizația vinului Prefață de Hubert MONTEILHET Traducere de Mihai BALTAG INSTITUTUL EUROPEAN 2012 PREFAȚĂ Jean-François Gautier, de formație jurist și cu vocație de oenolog, autor al lucrărilor Droit vitivinicol și Vin à travers les âges (această lucrare a obținut în 1990 Premiul de istorie, literatură și arte frumoase al Oficiului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ȘA, 1981, 95-99. [222] MOLDOVAN, VICTORIA, Limba română. Exerciții de fonetică. Pentru uzul studenților, Cluj Napoca, [TUCN], 1980 (pe copertă: 1981), 71 p. multigr. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Facultatea de filologie. Colectivul de limba română pentru străini). [223] MOLDOVAN, VICTORIA, Mihail Sadoveanu: “Baltagul”. în: MITL, p. 81-85. [224] MOLDOVAN, VICTORIA; MUREȘANU, ILEANA; OȘIANU, PAULA; POP, LIANA, Limba română. Manual pentru studenții străini. Anul pregătitor - Semestrul al II-lea. Profil agronomic, București, [f.e.], 1981, 315 p. multigr. (Ministerul Educației și învățămîntului). [225] MOLDOVAN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
327 332. [16] AVRAM, MIOARA, Regionalismele din zona de activitate ca dublu obiect de cercetare pentru cadrele didactice, BulSȘF, 1987, 14-19. [17] AVRAMUȚ, HORIA, Rolul locuțiunilor în formarea deprinderilor de limbaj științific, APPM, 1987, 143 148 [cu l sch.]. [18] BALTAG, EMIL, Analiza unor texte literare din manualele gimnaziale din perspectiva teoriei asupra mitului, LPS, p. 296-300. [19] BĂEȘ, ANA; BĂEȘ, RADU, Studiul limbii și al istorici în concepția, revistelor năsăudene. Magazinul pedagogic și Școala practică, RPed, 36, nr4, 1987; 5051
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
profesorului de discipline umaniste)Chișinău, ARC, 1998 [71] D. P., Humanitas în ajutorul elevilor. [Sofia Dobra, Materiale de limba română pentru admitere. București, Humanitas, 1998, [fnp]]. în: Adevărul, nr. 2452, 16 apr 1998, p. 11. [72] DAMIAN, TITI, M. Sadoveanu: Baltagul (I). în: LLR, 27, nr. 1, 1998, p. 37-39. [73] DIN GRĂDINA copilăriei: culegere de poezii / - București: Recif, 1998 (I. Coresi). [74] DIONISIE, ECATERINA, Caiet de gramatică a limbii române, noțiuni și exerciții aplicative de fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
e pentru că tocmai romanul sadovenian (nu nuvelistica și povestirile, nici „romanul istoric”) încă mai este însoțit de „ecouri” ale opticii unor critici influenți (Lovinescu și Călinescu, îndeosebi), sceptici în ce privește acele criterii de artă în stare să-l definească pe autorul Baltagului drept un autentic romancier. Și spun asta fără a uita abordările interpretative (Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Alexandru Paleologu...) nebântuite de îndoieli asupra calității de „romane” a unor capodopere sadoveniene. Totuși, câți critici l-ar socoti pe Sadoveanu, ca romancier, un
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Alexandru Paleologu...) nebântuite de îndoieli asupra calității de „romane” a unor capodopere sadoveniene. Totuși, câți critici l-ar socoti pe Sadoveanu, ca romancier, un egal al contemporanilor săi Rebreanu, Camil Petrescu? Șirul capodoperelor sadoveniene se deschide cu Hanu-Ancuței (1928) și Baltagul (1930): un adevărat „recital” de artă a povestirii (altceva decât creația unui „povestitor”, prin elaborare și rafinament) și un roman de o valoare excepțională. Dar, în sine, povestea femeii pornite pe drumurile bărbatului ei ucis, pentru a-i descoperi și
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
un potențial extraordinar, s-ar părea: cel mult premisele unei bine ritmate - eventual, spectaculoase - anchete „polițiste” care să conducă, în cele din urmă, la adevăr, o scriere onorabilă, de efect etc., nu însă de profunzimea și deschiderea de sens din Baltagul. În ce va fi rezidând oare „secretul” unei atare depășiri a așteptărilor „cuminți”? Contemporan cu romancieri „etichetați” - și nu de puține ori așa se socoteau și ei înșiși, cu mândrie - ca „proustieni”, „gidieni”, alteori înscriși în matca unui „dostoievskism”, fie
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
romanului. Individualitate creatoare puternică, scriitorul român, alegând alt drum, n-o face nici din frondă orgolioasă, nici din vreun conservatorism programatic, ori din cine știe ce limitări, fără leac, ale resurselor lui creatoare, ci din - multiple - cu totul altfel de rațiuni. Autorul Baltagului și al Crengii de aur avea alte opțiuni și priorități decât să i se recunoască neapărat „modernitatea” și, în linia mare a operei sale, a scrierilor sadoveniene majore, a rămas consecvent cu sine însuși. Dar dacă „analiza psihologică” îi este
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
acces la acea „dimensiune” interioară a epicului pe care tocmai dramele sufletești, tensiunile și experiențele umane, de profunzime, din capodoperele romancierului aparte care era Sadoveanu o presupun? Examinarea atentă a artei prozatorului, cu procedeele și procedările ei specifice, definitorii, din Baltagul, indiscutabil: o capodoperă, poate conduce nu numai spre un răspuns (argumentat) de dat întrebării tocmai formulate, ci - prin el - și la o altfel de abordare a raporturilor poeticii sadoveniene a romanului atât cu „tradiția”, cât și cu „modernitatea”. Tot ce
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
capodoperă, poate conduce nu numai spre un răspuns (argumentat) de dat întrebării tocmai formulate, ci - prin el - și la o altfel de abordare a raporturilor poeticii sadoveniene a romanului atât cu „tradiția”, cât și cu „modernitatea”. Tot ce precede în Baltagul începutul „anchetei” propriu-zise a eroinei pare a se reduce, din punctul de vedere care ne interesează aici la „notații” descriptive (natură, portrete, atmosferă) și momente, secvențe narative pregătitoare: și funcționale doar ca atare. Așa pare să fie. Dar așa și
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
funcționale doar ca atare. Așa pare să fie. Dar așa și este sau, totuși, lucrurile stau, până la urmă, altfel? Iată: „stând singură pe prispă, în lumina de toamnă și torcând”, cu ochii „duși departe”, așa apare pentru întâia oară eroina Baltagului. Și cu gândurile femeii, care îl caută pe Lipan al ei în „povestea” care deschide textul (despre voia lui Dumnezeu, asupra soartei „muntenilor”, când a pus El „rânduială și semn fiecărui neam”, la începuturile lumii) și în vorbele-i cu
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ecoul, amprenta - subiective - ale acelei încordări și concentrări interioare, din care se ieșise, însă nu „deplin” (efortul - „silindu-se” - acelei metaforice „treziri”, notat de narator). Mai este de mirare că până și vorbele unui Mitrea - argatul îi sună eroinei din Baltagul altfel decât în „litera” lor? Și tot despre timp și anotimp se vorbește: „Întâi are să viscolească, pe urmă au să prindă a urla lupii în fundul râpilor”. Ascultându-l, „Vitoria simți un fior prin spate”: și în fundul unei râpi vor
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
lupi, ale lui Nechifor Lipan. Anticipări intruziv-auctoriale? Nu, însă nu atât cuvintele argatului, cât rezonanța lor subiectivă contează, sugerată, din perspectiva Vitoriei, aducând dinspre secvențe și momente narative mult mai târzii unda unei resemantizări „retroactive”, de special feed back: autorul Baltagului are știința, nezgomotoasă, a creării unor asemenea corespondențe, la distanță, în spațiul textului și în dubla durată, a epicului și a lecturii, mod de încărcare semantică (de „tâlcuri”, sugestii, înțelesuri), bogată în nuanțe ce țin, în egală măsură, de o
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
al unor veritabile rețele de detalii și notații (aparent dispersate), pentru a căror „detectare” - configurare trebuie făcut un efort analitic, așa de firesc și fluent este fiecare astfel de amănunt, „accent” etc., integrabile pe linii deja deschise, „montate” în textura Baltagului: dar „ascunderea”, voita „dispersare” nu numai fac să primeze o atmosferă, ci - tocmai ele - sporesc, de fapt, o specială putere de modelare, en douceur, a lecturii, într-un climat (al acesteia) apt să întrețină receptivitatea la nuanțe, la sugestii: pe
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
naratorul său (cu care nu trebuie în nici un caz confundat, ori identificat), să se „audă” în text „glasul” acesta, inaudibil pentru ceilalți? Impresia de ansamblu este că mai tot ce ține de o atare „dimensiune” a prezenței personajului/ personajelor în Baltagul trece, mai vizibil marcat, ori, dimpotrivă, mai estompat, prin „narator”: însă, oare, mereu cu aceleași implicații și sugestii (de perspectivă, de tonalitate, de „coloratură” a unor răsfrângeri stilistice în configurarea/ edificarea personajelor și a raporturilor lor, într-o procesualitate a
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]