1,470 matches
-
între Orient și Occident. Circulația Est-Vest are întotdeauna dublu sens, urmând două fire: Partoș-Europa sau Teregova-Kentucky, tur și retur. Cel care istorisește caută, cu ingeniozitate și metodă, punctele de convergență, genurile proxime ale unei civilizații central-europene generice, care să integreze Banatul chesaro-crăiesc. Scriitorul e înzestrat cu o privire categorială, fascinată de clase, de tipuri, stimulând încremenirea insului în tiparul cazului în speță. Cea mai mare parte dintre personaje provine din sfera ordinii sociale nemțești, adaptate la specificul locului, unde der Bauer
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
lui Maniu și a amicului Lupu, care era - să zic că face acum în pantaloni - care a făcut pe codoșul ducând scrisorile lui Maniu și ale lui Antonescu încoace și încolo“112. Circa zece luni mai târziu, la consfătuirea Regionalei Banat a Partidului Comunist Român, din 20 noiembrie, când unii dintre delegați au solicitat arestarea liderilor P.N.Ț. și P.N.L., reprezentantul comitetului central, Alexandru Moghioroș, i-a răspuns într-o limbă română agramată: „Deocamdată cu Maniu și Brătianu nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
excela prin lipsa de activitate, „parcă nici nu ar exista“126. Un an mai târziu, în ianuarie 1947, în județele Iași, Fălciu, Roman și Vaslui conducerea regionalei P.C.R. Moldova menționa că el continua să nu existe 127. Raportul comitetului regional Banat al P.C.R. din 27 ianuarie 1947 consemna că în acea vreme Partidul Național-Țărănesc - Alexandrescu era lipsit de cadre, în contrast cu Partidul Național-Țărănesc - Maniu, care avea cadre relativ bune în chiaburimea satelor și în rândurile intelectualilor, fiind cea mai puternică formațiune politică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în anumite componente ale sale, dar niciodată în ansamblul său, și deloc analizat sau măcar luat în seamă de intelectualitatea românească. Pe tot timpul comunismului, ardelenii au resimțit frustrarea provocată de alocarea inechitabilă și, de regulă, în defavoarea Ardealului și a Banatului, a resurselor de dezvoltare ale societății socialiste. Chiar și datele statistice ale guvernărilor comuniste confirmă teoria conform căreia Ardealul și Banatul au fost tratate ca regiuni producătoare de resurse pentru restul țării și nu ca regiuni beneficiare de investiții. Patriotismele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
săi, 103 la număr, ajungând în scurtă vreme la o „mulțime considerabilă de cântece poporale”, „mai mult de două mii de cântece lirice și epice”, adunate din peste optzeci de localități din Caraș-Severin, Timiș, Mehedinți, ca și din câteva comune ale Banatului sârbesc. A publicat, în urma unei riguroase selecții, un număr de 988 de texte, grupate în nouă colecții, azi adevărate rarități bibliografice: Poezii poporale din Bănat (I-III, 1892-1912), Cântece cătănești (1898), Literatură poporală aleasă din diferite colecțiuni (1901), Frumoasa din
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
Traugott Krug (1847), contribuind prin aceasta la formarea terminologiei filosofice în limba română. Împreună cu N. Bălcescu editează în 1845 „Magazin istoric pentru Dacia”, în care publică studii de istorie națională (Discurs introductiv la istoria românilor, Temisiana sau Scurta istorie a Banatului temisian), numeroase colecții de documente, cronici. Colaborează, de asemenea, cu articole de lingvistică și filologie la revista „Universu” (1848). Membru în Asociația Literară a României (1845), L. a participat direct și cu un rol de frunte la mișcarea revoluționară de la
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Iugoslavia, la Vârșeț din mai 1945 până în noiembrie 1962, la Pancevo din noiembrie 1962 până în februarie 1988, la Novi Sad din februarie 1988 până în 1990 și din nou la Pancevo din 1990, ca organ al Uniunii Culturale a Românilor din Banatul iugoslav, apoi al Frontului Popular pentru Voivodina și al Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Voivodina. Publicația a avut numeroși redactori responsabili: Aurel Gavrilov, Ion Marcoviceanu, Aurel Trifu, Ion Tăpălagă, Tudor Ghilezan, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Ioța Bulić, Pavel Șămanț
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
1948), „Bucuria pionierilor” (1946, devenită „Bucuriile copiilor” din 1947), „Cuvântul românesc” (din 1991), „Libertatea literară” (1946), precum și „Calendarul poporului” (1947-1989, devenit în 1989 „Almanahul «Libertatea»”). În ciuda caracterului predominant informativ, L. nu a neglijat viața culturală și literară a românilor din Banatul iugoslav. După 1950 în paginile ei apar primele încercări de critică literară, satiră și umor, bibliografii, pagini de literatură, artă și cultură. Începând cu anii ’70 rubrica de cultură devine cea mai citită. Redactori culturali au fost Mihai Avramescu, Mihail
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
Drăguță, Florin Ursulescu, Costa Roșu, Cornel Mata, Mărioara Stojanović, Ioan Flora, Eugenia Ciobanu Bălteanu, Simeon Lăzăreanu. În cadrul acestei rubrici au apărut poezii, schițe, povestiri, cronici și articole de istorie literară, romane în foileton. Aici au publicat majoritatea scriitorilor români din Banatul iugloslav: Radu Flora, Florica Ștefan, Ion Bălan, Mihai Avramescu, Aurel Trifu, Ion Marcoviceanu, Cornel Bălică, Miodrag Miloș, Slavco Almăjan, Felicia Marina, Costa Toader, Petre Cârdu, Pavel Gătăianțu, Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este prezența scriitorilor din România, de la cei clasici (Eminescu
LIBERTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
istorice a literaturii române. A doua ediție, revizuită (I-VI, 1994-2001), se extinde mult atât în timp, de la Ovidiu și autorii scrierilor patristice din epoca străromână până în anul 2000, cât și în spațiu, înglobând și literatura română din Basarabia, Bucovina, Banatul sârbesc, Israel și diaspora românească de pretutindeni, precum și poezia și proza aromână, un al șaptelea volum urmând să cuprindă critica, teoria și istoriografia literară din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Scopul, în mare măsură atins, a fost
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
1862, Drăgănești, j. Bihor - 6.VIII.1942, Vașcău), folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri”, „Sibiul umoristic”, „Șezătoarea”, „Timișana”, „Tribuna poporului” ș.a. Ca elev la
SALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
special. Socialistul și primul critic marxist român (lăsând la o parte erorile sale) Dobrogeanu-Gherea ne este cel mai apropiat prin ideile și lupta sa. Nu numai nouă, ci și popoarelor cu care trăim împreună.” În ceea ce privește literatura de expresie românească din Banatul sârbesc, după părerea semnatarului ea trebuie să fie națională, românească prin formă și socială, progresistă, „iugoslavă” prin conținut. În primii ani de apariție redacția respectă ideile restrictive din articolul-program, însă odată cu anii ’50 începe să-și îmbunătățească vizibil conținutul, pentru ca
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
au scos și cincisprezece caiete (însumând peste o mie de pagini) dedicate scriitorilor Vasko Popa, Geo Bogza, Teodor Șandru, Mihai Condali, Radu Flora sau poeziei tinerei generații din Serbia (Mariana Dan și Miljurko Vukadinović), precum și scriitorilor de expresie românească din Banatul sârbesc. I.M.
LUMINA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287911_a_289240]
-
1932 va fi cercetat pentru activitate subversivă, iar în 1937 revista este suspendată. În același an va fonda Casa de Editură și Corporaj Artistic Vrerea, unde îi apare antologia 11 poeți bănățeni (1942), prima propunere calificată a unei imagini a Banatului literar, care ilustrează, poate cel mai bine, calitățile sale de mentor. În 1945 revine în actualitate cu articole în publicațiile timișorene, dar și cu seria nouă a revistei „Vrerea”, desființată însă în 1948. Arestat în 1949, iese din închisoare în
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
neadormiți și scrâșca cu dinții”511. Un veac și ceva mai târziu, în 1547, la Mănăstirea Voroneț, „Paradisul și Infernul sunt dispuse simetric în raport cu un ax vertical”512. Aceeași simetrie - de data aceasta stânga-dreapta - apare și într-o versiune din Banat a Cântecului Bradului: „și spre stânga să nu-mi da,/ Cari în partea stângă/ E calea cea strâmbă/ [...] Ci să le dai în mâna dreaptă...”, vers ce-i face loc și Fecioarei Maria (reputată călătoare în „lumea de dincolo”) - „La
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară, folclor literar, poetica folclorului, etnolingvistică, istoria etnografiei muzeale ș.a. Două articole au în vedere cultura populară românească din Banatul iugoslav și Voivodina. Cercetările lui T. în domeniul istoriei s-au concretizat în participarea, alături de Constantin C. Gomboș, la elaborarea lucrării Marea Unire reflectată în presa românească din Banat (1918-2003), apărută în 2003. A mai îngrijit și prefațat ediția Ioachim
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
școli: sârbească, germană și cea latină a iezuiților. Limbile învățate, mai ales sârba și germana, îi asigură funcția de tălmaci, mult solicitat de autoritățile imperiale - reprezentate, în primul rând, de colonelul Paul von Papilla, însărcinat cu încheierea militarizării graniței din Banat a Imperiului Habsburgic - și pe lângă împăratul Iosif II, în repetatele sale vizite în regiune. Deși regretă, nu urmează îndemnurile lui Papilla de a intra în armată, ceea ce îi atrage pentru un timp persecuțiile acestuia, și se orientează spre o carieră
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
autorul rămâne tributar mentalității istoriografiei medievale. El apelează la sinopsisuri și scrieri istorice în latină și germană, în prima parte (până la istoria Bizanțului, în secolul al XI-lea) folosește istoria sârbilor a lui I. Raiă și notele de călătorie în Banat ale italianului Francesco Griselini, cronologii românești, surse bizantine. În a treia parte, despre istoria Banatului în secolul al XVIII-lea, recurge la mărturiile unor bătrâni localnici, ale tatălui său, la propriile amintiri, utilizează calendarele și presa vremii, poate și jurnale
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Începuturile poetice ale lui S., ingenue, ezitante, stau sub semnul purității și al dragostei. Treptat se produce trecerea spre o lirică în care scenele pastorale interferează cu reveriile livrești, tablourile bucolice ale Banatului montan fiind transferate în zona meditației de sorginte blagiană. Aflate între reflexivitate și exhibarea bucuriei candide de a fi, poemele investesc elementele cu semnificații simbolice puternic individualizate. Pârâul, izvorul, femeia, drumul, pasărea cântătoare, ceața, iarba, grâul și lacrima sunt câteva
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
harta aceasta și trecerile peste Jiu (notat Schyl) de la Bucovăț și de la Breasta (notată Brasba), fără poduri permanente, dar probabil prin poduri plutitoare, sau prin vaduri, după sezon. *** În concluzie, până la adoptarea numelui Craiova, legat probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud, pe urmele anticei Pelendava se afla un conglomerat de așezări rurale, poate cu un centru
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dat și numele (lat. aureus). În Transilvania, afluenți ai Mureșului sunt pîraiele: Pluvaia (lat. pluvia, în legătură cu ploaia), arătând caracterul pluvial al regimului său și Apa Chioarului, al cărei nume se referă la limpezimea sa (lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului râul Nera, cu nume derivat din latinul nigra; spre izvoare are un mic afluent - Nerganița. Este în discuție originea numelui Lotrului; se varsă în Olt, lângă castrul roman de la Arutela (Alutela). În limba
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
încă din Neolitic. Figura 9 este edificatoare în acest sens61. Fig. 9. Pârâul Obârșia între măgurile cu vestigii neolitice de la Vădastra. Al. Rosetti 62 citează pârâul Craiova, în Munții Cumpănul, care se varsă pe dreapta în Cerna. În zonă, în Banatul carașovean, există tradiția unor Craiu Iovan sau Iova (B. P. Hasdeu 63). Firește, în țară, lista este mult mai lungă. Cu rezonanță slavă avem, în regiunile de câmpie, numeroși afluenți ai râurilor mari sau chiar pâraie vărsîndu-se direct în Dunăre
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
timp ca profesor la Școala CFR din Timișoara, în 1929 intrând în armată, cu gradul de sublocotenent, la Regimentul de Vânători din Timișoara, de unde a fost mutat în 1942 la Marele Stat Major. În 1947 a devenit director al Regionalei Banat a Arhivelor Statului. Debutează cu publicistică în 1920 la „Banatul românesc”. Primele poezii i-au apărut în 1921 în „Cronica ilustrată” (Timișoara), apoi în 1922 în „Lumea copiilor” (București), în același an colaborând și la „Flacăra”. Publică și în „Universul
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
intrând în armată, cu gradul de sublocotenent, la Regimentul de Vânători din Timișoara, de unde a fost mutat în 1942 la Marele Stat Major. În 1947 a devenit director al Regionalei Banat a Arhivelor Statului. Debutează cu publicistică în 1920 la „Banatul românesc”. Primele poezii i-au apărut în 1921 în „Cronica ilustrată” (Timișoara), apoi în 1922 în „Lumea copiilor” (București), în același an colaborând și la „Flacăra”. Publică și în „Universul literar”, „Viața literară”, „România militară”, „Românul”, „Banatul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Suflet
POPIŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288957_a_290286]
-
magna cum laude; doctoratul și-l va lua cu același calificativ în 1937, în fața unei comisii prezidate de C. Rădulescu-Motru, cu teza Modalitatea estetică a teatrului. Răspunzând chemării unor intelectuali bănățeni, în frunte cu viitorul deputat Avram Imbroane, pleacă în Banatul proaspăt unit cu țara pentru a se înscrie, cu devotament și febrilitate, în acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce, pe rând, publicațiile „Limba română” (1920) și „Țara” (1920-1921), în
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]