2,143 matches
-
chiar să te răzbuni pe ea, fiindcă ironizează stângăcia celui sau a celei care o încearcă. Arată-mi cum vorbești și-ți voi spune felul în care dorești” - cf. Philippe Sollers, Războiul gustului, Ed. Polirom, Iași, 2002, p. 157. Cf. Banchetul, 217c-d. Cf. ibidem, 218c. Cf. ibidem, 216e. Cf. ibidem, 216d, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 219b, trad. Petru Creția. Cf. ibidem, 219c, trad. Petru Creția. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., pp. 40-45. Autorul, cartezian în expunere, se vede nevoit a opera
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mers mai departe, și nici nu mai contează dacă prin Ockham sau Holmes. Restul revine adverbelor, măștilor sau lectorului in fabula. „Aici, în această cenzură, se întrevede foarte limpede rolul măștii” (cf. H.-R. Patapievici, loc.cit., p. 16). Cf. Banchetul, 219b-d. Cf. ibidem, 219e-d. Cf. Phaidros, 255e Cf. Léon Robin, Platon, pp. 73-74. Aflu ziceri potrivite în legătură cu tema aceasta în lucrarea de doctorat a lui Valeriu Gherghel, lucrare intitulată Despre insuficiența numelor (De la Unul lui Platon la Unul lui Plotin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Unul lui Plotin), dactilogramă, Iași, 2004: „Momentul identificării e o promisiune etern amânată, iar cunoașterea se păstrează într-o perpetuă neîmplinire... Relația cognitivă nu are un termen final. Cu toate acestea, dacă citim cu atenție anumite locuri din Republica (517b-c), Banchetul (210e) ori Phaidros (251d-252b), observăm că dorința aproape erotică a divinului se rezolvă uneori într-o trăire prejudicativă. Raportul cognitiv devine epistemologie erotică” (p. 96). Vezi, pentru detalii, Gregory Vlastos, op.cit., notele 42, 43, p. 215. Cf. Phaidon, 81e. Cf.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este foarte greu de înfrânt, nici nu înclină spre o judecată prea aspră (cf. Phaidros, 255b-256e). Socrate știe mai bine să facă deosebirea între pasiune și obiectul ei atunci când diferența trebuia făcută la modul efectiv, ca în scena seducției din Banchetul. Platon e aici foarte lax și devine intransigent când acest comportament este deja o consecință biologică (era prea bătrân pentru a mai fi tânăr și sfârșește și el prin a vedea în obiectul pasiunii subiectul ei. Dar asta nu era
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Vezi și interpetarea lui Vlastos (pp. 42-45). Iar Aristoxenos în fragmentul 55 arată că Socrate avea un apetit sexual crescut și că se deda plăcerilor sexuale, dar „în mod chibzuit”, ceea ce vrea să spună - fără adulter și fără viol. Cf. Banchetul, 216d-217a. Cf. ibidem, 216d. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., p. 42. Vezi și Kenneth J. Dover, Homosexualität in der griechischen Antike, Verlag C.H. Beck, München, 1983, pp. 140-142. Cf. Banchetul, 216c. Cf. ibidem, 216d. Cf. ibidem, 219e. Cf. Gorgias, 481c. Cf.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
chibzuit”, ceea ce vrea să spună - fără adulter și fără viol. Cf. Banchetul, 216d-217a. Cf. ibidem, 216d. Cf. Gregory Vlastos, op.cit., p. 42. Vezi și Kenneth J. Dover, Homosexualität in der griechischen Antike, Verlag C.H. Beck, München, 1983, pp. 140-142. Cf. Banchetul, 216c. Cf. ibidem, 216d. Cf. ibidem, 219e. Cf. Gorgias, 481c. Cf. Yvon Brès, op.cit., pp. 274-277. Pe scurt și concluziv, pot spune că în cazul lui Socrate „erotismul nu are nici o legătură cu sexualitatea” (cf. Pascal Bruckner, Alain Finkielkraut, Noua
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
au fost prietenii lui Cristos. Și, gândind la cuvintele lui, găseam că aceasta este singura filosofie sigură și aducătoare de folos. În felul acesta și pentru aceasta sunt filosof”. Cât de mult seamănă fragmentul din Iustin cu locurile subînțelese din Banchetul și Phaidros! Nici nu mă mai miră (și nu știu dacă e bine!) că Iustin este cel dintâi dintre filosofii creștini care va susține (cf. Apologia a II-a, X; XIII), de luat aminte, despre Cristos, că a fost „în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și profanilor. Sfântul Epifanie susține că ei se pipăie atunci când se întâlnesc și își strâng mâinile ca să se asigure că interlocutorul e un inițiat. După această comunicare gestuală, discursul este eliberat ca și practica, de altfel, pentru că după aceea încep banchetele - agapele masonice - urmate de manifestări ale sexualităților generalizate în întuneric. Din câte mi se pare, prin aceasta se deosebesc adepții Marelui Orient de cei ai Marii Loje... Gnosticul se crede un ales. El îi împarte pe oameni în trei categorii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oferă niște daruri zeilor, carne și fructe, vinuri de soi? Să le oprim pentru noi, să bem și să mâncăm ceea ce niște proști oferă unor false divinități. Toți afirmă necesitatea măsurii în domeniul sexual? Gnosticii valentinieni vor mai degrabă orgie, banchet, isterie bahică și fără opreliști. Morala dominantă interzice copularea cu membrii familiei? Trăiască incestul!... Ea exaltă cuplul, fidelitatea, monogamia? Fiecare să-și caute perechea oriunde s-ar afla ea, nu contează căsătoriile sau obligațiile contractuale în prealabil... Mântuirea ți-o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
proprietății și a căsătoriei, versiunea ei sexuală. Alte opțiuni combătute - postul, privațiunea și mortificarea, ca fiind inutile și imposibil de susținut de vreo motivație oricare ar fi ea. Clement din Alexandria descrie în Stromatele sale cum se întâlnesc gnosticii la banchetele lor, în cursul cărora consumă mâncăruri afrodiziace înainte de a stinge luminile și de a se desfrâna în toate modurile posibil, cu toți partenerii imaginabili, în voia hazardurilor și a întunericului. Un fel de comunism deja înfăptuit. O „practică demnă de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ori de fum celebrate de cea mai mare parte a oamenilor. Moare la puțină vreme după aceea, la șaptesprezece ani. Se pare că s-a bucurat de onorurile aduse unor zei, beneficiind de temple, altare, sanctuar, muzeu, sărbători, sacrificii, libații, banchete, cântece, imnuri... Clement din Alexandria, la fel de înverșunat în a-i critica pe gnostici, salvează în mod miraculos câteva din ideile susținute de acest „Rimbaud gnostic”, după expresia plastică a lui Jacques Lacarrière. Printre acestea, abolirea proprietății și critica radicală a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
împotriva lor de către inchizitori creștini. Nicio nevoie de precizări. Dar, pentru cei lipsiți de imaginație, să adăugăm câteva detalii despre practicile barbelognosticilor. Ele ne permit să măsurăm cât de departe merge inversarea valorilor înspre limita ei transgresivă. Treacă-meargă pentru spermatofagii. Banchetele colective de după stingerea luminilor presupun într-adevăr și asemenea practici. Credincioșii extrăgeau lichidul seminal al bărbaților - nu se dau precizări asupra tehnicilor și metodelor, ele par a fi fost naturale -, o prezintă într-o formă de elevație în direcția Pleromului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vorbind limba lor. Cum orice urmă a dispărut, putem reconstitui cu greu modul lui de acțiune printre adepții săi al căror număr a putut fi considerabil. Unii îl considerau lider al „frățiorilor” și al „lollarzilor” partizani ai mișcării libertine. Organizează banchete orgiace, un fel de parodii ale Cinei cea de taină și ale slujbei religioase în serate secrete și nocturne. Un Hristos îmbrăcat în veșminte somptuoase, încoronat cu o diademă și având alături o Marie strălucitoare. Ei figurează cuplul primordial care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al lui pseudo-Denys, autor și acesta al unei Teologii platoniciene î1482) în care se afirmă că ar fi suficiente doar câteva aranjamente pentru ca platonicienii să fie considerați creștini - și câtă dreptate are! -, autor al unui celebru și influent Comentariu al Banchetului lui Platon î1488); în tot timpul Renașterii, Marsilio Ficino trece drept un neoplatonician emblematic a cărui influență este copleșitoare pentru Academia platoniciană din Florența - lucru cât se poate de vizibil în pictura unui Agnolo Poliziano sau a unui Botticelli, de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
asigură perpetuarea speciei umane și fericirea vieții, prelungește copilăria și întârzie venirea bătrâneții, saturează de dorință relația dintre bărbați și femei, este indispensabilă prieteniei, susține căsătoria, inspiră faptele vitejești, dă naștere artelor, face viața suportabilă, pune sare și piper la banchete etc. Astfel încât e mai bine să dorești să fii nebun decât înțelept... Bine, de acord cu nebunia bufonilor, a negustorilor, a teologilor, a filosofilor, a femeilor, a curtenilor. Dar cum rămâne cu cea a preoților, a călugărilor, a episcopilor, a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
bune, fructele pământului. în aceste pagini elegante, subtile, plăcerile trupești și plăcerile spirituale nu apar niciodată separate, ci se condiționează întotdeauna unele pe altele - ca și cum separarea sufletului și a trupului ar ține de o ficțiune. Filosofului din Rotterdam îi plac banchetele, principiul acestui gen. în Colocviile sale apar nu mai puțin de șase: un Banchet profan, în care se compară meritele vinului alb și al celui roșu, ale cărnii de vită și de oaie, ale rasolului și ale fripturii, ale cărnii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
apar niciodată separate, ci se condiționează întotdeauna unele pe altele - ca și cum separarea sufletului și a trupului ar ține de o ficțiune. Filosofului din Rotterdam îi plac banchetele, principiul acestui gen. în Colocviile sale apar nu mai puțin de șase: un Banchet profan, în care se compară meritele vinului alb și al celui roșu, ale cărnii de vită și de oaie, ale rasolului și ale fripturii, ale cărnii de iepure, de gâscă, de porc, de găină și de clapon, ale pateului de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se compară meritele vinului alb și al celui roșu, ale cărnii de vită și de oaie, ale rasolului și ale fripturii, ale cărnii de iepure, de gâscă, de porc, de găină și de clapon, ale pateului de ficat, etc.; un Banchet poetic procedează identic dar vorbind despre iambi, anapest, spondeu, picior tribahic; un Banchet sobru permite personajelor sale să se întâlnească într-o Grădină și să petreacă fără pâine și vin, dar cu apă și salată fără nici un fel de ingredient
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de oaie, ale rasolului și ale fripturii, ale cărnii de iepure, de gâscă, de porc, de găină și de clapon, ale pateului de ficat, etc.; un Banchet poetic procedează identic dar vorbind despre iambi, anapest, spondeu, picior tribahic; un Banchet sobru permite personajelor sale să se întâlnească într-o Grădină și să petreacă fără pâine și vin, dar cu apă și salată fără nici un fel de ingredient; un Banchet al povestitorilor care, așa cum o arată și numele, adună laolaltă niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
procedează identic dar vorbind despre iambi, anapest, spondeu, picior tribahic; un Banchet sobru permite personajelor sale să se întâlnească într-o Grădină și să petreacă fără pâine și vin, dar cu apă și salată fără nici un fel de ingredient; un Banchet al povestitorilor care, așa cum o arată și numele, adună laolaltă niște amatori de spus povești; un Banchet disparat unde, sub titlul de Mâncăruri alese, sunt aduși în scenă Spudus interpelându-l pe Apicius despre care ar fi cea mai bună
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
se întâlnească într-o Grădină și să petreacă fără pâine și vin, dar cu apă și salată fără nici un fel de ingredient; un Banchet al povestitorilor care, așa cum o arată și numele, adună laolaltă niște amatori de spus povești; un Banchet disparat unde, sub titlul de Mâncăruri alese, sunt aduși în scenă Spudus interpelându-l pe Apicius despre care ar fi cea mai bună modalitate de a reuși un festin; și Banchetul religios î1522) care descrie în amănunt o Grădină care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
numele, adună laolaltă niște amatori de spus povești; un Banchet disparat unde, sub titlul de Mâncăruri alese, sunt aduși în scenă Spudus interpelându-l pe Apicius despre care ar fi cea mai bună modalitate de a reuși un festin; și Banchetul religios î1522) care descrie în amănunt o Grădină care amintește incontestabil de cea a lui Epicur... Erasmus vorbește așadar de o Casă și de Grădina ei ca de niște ocazii filosofice. Mai mult: ca de niște ocazii de a filosofa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de trai respectiv. Acest gen de școală e inspirat din acela al Magistrului din Samos, desigur, dar și din al lui Hristos, acesta fiind considerat de Erasmus ca filosof în toată puterea cuvântului - cel mai bun dintre toți. Grădina din Banchetul religios este indiscutabil cea a creștinismului epicurian. Atunci când Timotei i se adresează lui Eusebiu, proprietarul locului, și îi împărtășește impresiile sale după contemplarea grădinilor lui Epicur, el are grijă să nu-și ofenseze interlocutorul. Dimpotrivă chiar. Eusebiu încuviințează și precizează
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gusta plăcerile unei plimbări în Grădină, cu condiția ca această bucurie să nu contravină principiilor evanghelice, înseamnă a te bucura de viață și deci a fi pe placul lui Dumnezeu care a făcut-o pentru ca tu să profiți de ea. Banchetul începe printr-o purificare. Fizică, firește, din motive de curățenie, dar și simbolică: nu te apropii de o masă impur, pentru că orice ospăț este efectuat într-o formă de evocare a Cinei cea de taină. în cursul acestor agape, comesenii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
modelul Xantipei, ar trebui formate și educate de soții lor... - filosoful admite și că nimic nu e mai dezirabil ca o soție după pofta inimii. Cuplul ataraxic al lui Lucrețiu... 11 A te împrieteni cu propria-ți persoană. La sfârșitul banchetului, Eusebiu oferă fiecăruia câte un cadou. Plăcerea de a oferi, plăcerea de a da, plăcerea de a primi. Patru cărți, două ceasuri, o lampă și un penar cu condeie de trestie de Memphis, iată pachetele. Bineînțeles, toți își manifestă bucuria
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]