1,594 matches
-
întrebându-se totuși la ce i-au folosit. Mai mult, la vremea aceea eram încă legată de bonjurism și nu mi-era clar că vom trece cu arme și bagaje la helloism. Ei bine, și aici intervine iară treaba cu barză, brazdă, internet. Inserție. - Mircea, de ce nu am da chiar titlul ăsta? Poate că în felul acesta oamenii or să înțeleagă mai bine relația autohtonism-globalizare. De fapt, noi suntem cazuri paradigmatice de romenglish, de țărani cosmopoliți, de autobiografie cu CV?! De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vânt pe lângă plite cu mănunchiurile de spanac înainte să le dea într-un târziu drumul în oală, cu greu, de dragul mesei de seară. Săptămânile treceau și musonul nu se ivea. Iar prin septembrie renunțaseră să mai spere. În anul acela, barza i l-a adus pe Sampath Chawla mamei sale, Kulfi. Avea douăzeci și unu de ani, se căsătorise de curând cu domnul Chawla și era însărcinată. Pe la sfârșitul lui septembrie, căldura și lipsa ploii se combinaseră, producând o secetă teribilă. Aceasta devenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
fi putut să se ivească primprejurul în dimineața aceea. Căuta să sporească în permanență numărul păsărilor pe care le vedea în zonă; observarea păsărilor îl liniștea și-l relaxa așa cum nu mai reușea nimic altceva din viața sa înregimentată. Cormorani, berze negre, egrete indiene de baltă, egrete de vite, potârnichi micuțe, granguri, păsări drongo, spărgători-de-nuci cu burta castanie, barbete și păsări-căutătoare-de-miere, peruși și păsări-care-sug-lapte-de-capră, păsări-care-prind-muște și pupeze. Lista continua, dar visul lui, ceea ce-și dorea mai mult decât orice, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
călduri, după cum se încredea, zicându-și că mă dă gata. Deci ne mișcăm de aici? zise Belinda, bosumflându-se drăguț. Se fâțâia pe loc, atrăgând atenția asupra picioarelor ei, care, în dresurile pastelate, erau subțiri și lungi ca ale unei berze; genunchii păreau și mai înguști decât gleznele. ÎI aruncă o privire zglobie de sub breton lui Charles de Groot. Amintindu-și de ceva, acesta se uită la ceas. Rezervarea e la opt și jumătate, nu? Da, ar trebui să mergem. Mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
spună pe unde se afla școala, își amintea doar că de acolo mergea puțin și ajungea în Cișmigiu, unde se plimba cu barca cu învățătoarea din Basarabia. Am aflat în cele din urmă că era școala de pe lângă biserica „Cuibul cu barză“, de pe Știrbei Vodă. De acolo se ajungea destul de repede la Cișmigiu. Am vrut în acea zi, dinainte de spital, să-l duc pe tatăl meu să vadă și școala cu învățătoarea de demult. Se demolase mai totul în zona aceea. Biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
unde masterandul fu supus unui tratament destul de drastic - sedări cu neuroleptice și injecții cu hormoni... Aici, Oliver descoperi și alte adevăruri, căutând să pătrundă În intimitatea lor. Stând ore În șir Într-un picior, descoperi că adevărul cocostârc și adevărul barză, deși au ciocuri diferite și se hrănesc cu șerpi și broaște și clămpănesc la fel, constituie unul și același adevăr, care poate Îmbrăca, indiferent de anotimp sau oră, două forme: una masculină, alta feminină. Întinzându-se pe jos masterandul descoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mulțime. Curând larma Începu să se mai potolească. Glasurile ce cântau la unison pierdură din avânt. Fiecare cânta acum În legea lui. Unii măcăiau ca rațele, alții sâsîiau, alții clămpăneau din limbă, scoțând sunete asemenătoare cele pe care le scot berzele În perioada lor de rut, unii behăiau, alții mugeau sau nechezau, părea ca Însăși Întreaga arcă a lui Noe, În care se adunaseră toate lighioanele pămîntului imediat după potop, să se fi vărsat la Corso. Glasul lui Bikinski trâmbiță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ramuri, dă veste ciobanilor să urce oile la munte iar pentru copii aduce jocuri și multe bucurii. Ziua se mărește, zăpada se mărește Grădina a înverzit Cine a venit? Sosește primăvara cu muguri și cu flori Cu șiruiri lungi de berze și cârduri de cocori Sosește primăvara și-aduce-n poala ei Atâta viorele și-atâția ghiocei Natura se trezește și din grădina ei Cu drag le împletește cununi de ghiocei. Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură Prevestind un soare dulce
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
nou. Șerban își îndeasă perna pe cap și aruncă cartea de geografie spre telefon și începe să (țipe din răsputeri). Vulpea! Vulpea! Vulpea! Știu! Vulpea... fir-ar să fie de vulpe! PĂSĂRILE CĂLĂTOARE -scenetă Personajele: prezentatorul, Radu, Alma, rândunica, cucu, barza Prezentatorul: Dragi spectatori,vă întreb pe dat Anotimpurile le-ați învățat? Ei bine nu vă fie cu supărare, asta-i o problemă mare ce-n spectacolul nostru are căutare. Alina: Oare anul când începe? Să vedem cine se pricepe? Radu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
gingașul ghiocel care anunță negreșit: Primăvara a sosit!” Alina: Oare vine singurel? Prezentator: Nicidecum, el aduce după sine, flori și gâze și albine Și aduce o scrisoare de la păsări călătoare. Care-anunță, că în zare vor să vie, rândunele, pițigoi, sturzi berze și cintezoi. Rândunica: Bun găsit! lată-ne, noi am sosit din alte zări de soare pline dar și pe-aici e cald și bine. Ș-apoi aici e casa noastră, și nu în zarea cea albastră. Cucu: Cu-cu, cu-
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pe-aici e cald și bine. Ș-apoi aici e casa noastră, și nu în zarea cea albastră. Cucu: Cu-cu, cu-cu așa mă cheamă, Am căsuța în poiană. Îți cânt toată primavara Ba chiar cânt vesel și vara! Barza: Dar pe mine nu mă vezi? Îmi fac cuibul sus în zare Și-i învăț pe pui să zboare. Prezentator: 0 ce multă veselie, E-n poiană și-n câmpie! Zumzăit și ciripit Primăvară, bun venit! Trece iute primăvara și
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
și a dat la o parte din calea ei fiorosul gândac. De atunci Mihăiță a devenit prietenul ei și cel mai bun tovarăș de joacă. De o bucată de vreme în familia Ancuței se vorbește tot mai des despre o barză care urmează să-i aducă frățiorul mult dorit. Dar de ce o fi întârziind atât de mult barza aceea? De treburile casei și de ea se îngrijește mai mult tatăl deoarece mama stă mereu în pat. Din când în când vine
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
ei și cel mai bun tovarăș de joacă. De o bucată de vreme în familia Ancuței se vorbește tot mai des despre o barză care urmează să-i aducă frățiorul mult dorit. Dar de ce o fi întârziind atât de mult barza aceea? De treburile casei și de ea se îngrijește mai mult tatăl deoarece mama stă mereu în pat. Din când în când vine doctorul și o consultă, îi scrie rețete și îi dă sfaturi. Ancuța nu înțelege prea mult din
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
stă mereu în pat. Din când în când vine doctorul și o consultă, îi scrie rețete și îi dă sfaturi. Ancuța nu înțelege prea mult din discuțiile părinților dar a reținut că mama trebuie să meargă la spitalul la care berzele aduc copiii și îi încredințează mamelor să-i crească. I-a încolțit o idee. Să meargă și ea la spital ca să-i poată fi de ajutor mamei, dar a fost refuzată categoric. I s-a promis totuși că va putea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
că abia așteaptă să-l aducă mama acasă. Dar timpul trecea și mama nu mai venea cu Răducu - așa hotărâse ea să-l cheme. La un moment dat a aflat de la niște copii din vecini, mai mari ca ea, că barza a venit la spital, i-a adus frățiorul, dar că mama ei a fost chemată la Doamne-Doamne și nu se mai întoarce acasă. Atunci a început să înțeleagă de ce tăticul ei este îmbrăcat mereu în negru, nu s-a bărbierit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
pîrguie căprui Sînu-i plin de mere coapte Dulci de zi, ba dulci de noapte Și pe stîngu-s și pistrui ! Buzele-s ulcioare pline Ce-n hangița-aduce must Mă îmbăt, sînt treaz, te gust Cît în brațe te-oi mai ține Berze-n sud își poartă gușa Ploi cu frunzele valsează Cât pe câți îi enervează Că e vremea să-nchid ușa... Șuier Pe-un peron, în lung de gară Unde timp nu mai există După dragostea de-aseară Ochii tăi nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
făcută! Când se logodea cineva, știa orice prost, la puțin timp urma nunta, după aia burta femeii se umfla și, când nici nu gândeai, o vedeai pe ulițe cu un copil de țâță În brațe sau În cărucior. Povestea cu barza era pentru cei de la grupa mică. Noi știam deja că femeia și bărbatul fac copii Împreună, dar Încă nu izbutisem să aflăm cum. De atât eram sigur: că nenea ăla inginerul avea să umfle burta Cosânzenei. Marea umilință, Însă, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
călugărească, de culoare cafeniu-verzuie, cu glugă de aceeași culoare, și purta jambiere albe și sandale de paie. Avea peste șaptezeci de ani, dar buzele îi păstrau o roșeață tinerească. Sprâncenele lui erau de un alb pur și arăta ca o barză îmbrăcată în sutană de călugăr. Îl însoțeau doi slujitori și un copil. — Senior Mitsuhide? Ei, ei, nu m-aș fi așteptat nici un moment să vă văd aici, stăpâne. Auzisem că erați în Azuchi. Ce vă aduce astăzi pe acest munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dat. Și, întrucât Hideyoshi se afla în mijlocul lor, soldații din avangardă erau siguri că avea să înconjoare imediat castelul. Înaintând spre poarta principală a Castelului Fuchu, oamenii lui Hideyoshi - acum ca un râu năvalnic - se desfășurară în formație „aripă de barză“. Un moment, numai stindardul comandantului stătu nemișcat. Chiar atunci, întreaga construcție a castelului scuipă fum de pulbere. — Puțin mai înapoi, Kyutaro. Înapoi! ordonă Hideyoshi. Nu răsfira soldații și nu intrați în formație de luptă. Ordonă-le să se regrupeze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
haine pentru copii, scutece la pachet. Poftiți, domnule. Nimeni nu poate bate reducerea de șaizeci la sută, oameni buni! Eu aproape că ajunsesem acum la nivelul străzii. Nu mai aveam decât câteva trepte. — Niciodată nu se știe când vă face barza o vizită neașteptată! a exclamat vocea. O femeie în vârstă, de lângă mine, a fost scandalizată de această sugestie. Bărbatul din partea cealaltă - un tip gen avocat conservator îmbrăcat într-un costum bleumarin - purta o discuție aprinsă cu sine însuși. și desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
acum, cocorii s-au grăbit spre alte lumi și au lăsat răni deschise pe ogoare, pământul văduvit de roade, obrazul brazdei crăpat de durerea lamei sapei. Acum, când vânturile dezvăluie fața zbârcită a câmpului, retina mea visează pasul solemn al berzei așteptând la margine de orizont întoarcerea lor. Abia acum, când ciocanele toamnei bat arama subțire a frunzelor, urechea mea își aduce aminte de trilul privighetorii și de tulnicul cucului. Simt că și-n sufletul tău, toamnă, acum, doar amintirea florilor
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
negru care trage, acoperit de un covor Îmbâcsit de iută, peste el, preșurile de zdrențe, de un cenușiu pestriț, Îndoielnic. La albastrul tare al bolții, pe care este desenată stângaci crucea neagră cu cei doi Îngeri cu aripi imense de berze, țepeni, rezemați de brațele crucii. Și scara, sprijinită de pereții Înnegriți, lângă schela rămasă de astă-vară, de când au Început zugrăvitul bisericii, atunci Încă mai trăia, și Buni, și Mihnea... Ah, cât se zbate sufletul, când se desparte de trup, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
zburat cu o sanie în sunetul clopoțeilor (el le spunea zurgalai) și în pocnetele bicelor. Vizitiul parcă înghițise foc. Iar el mă ținea în brațe, sub blănuri, și ne sărutam. Ce frenezie! M-a dus într-un local numit La barza chioara, un fel de One-eyed stork’s. Foarte comic! Și se potrivea de minune, pentru că nu țineam să fim neapărat văzuți în toate cele... Și tânărul boier, un fel de prinț al cărui nume l-am uitat de asemenea, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
fi putut să se ivească primprejurul în dimineața aceea. Căuta să sporească în permanență numărul păsărilor pe care le vedea în zonă; observarea păsărilor îl liniștea și-l relaxa așa cum nu mai reușea nimic altceva din viața sa înregimentată. Cormorani, berze negre, egrete indiene de baltă, egrete de vite, potârnichi micuțe, granguri, păsări drongo, spărgători-de-nuci cu burta castanie, barbete și păsări-căutătoare-de-miere, peruși și păsări-care-sug-lapte-de-capră, păsări-care-prind-muște și pupeze. Lista continua, dar visul lui, ceea ce-și dorea mai mult decât orice, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
grânele patriei...” Cerul s-a lăsat tot mai jos. Ultimele plante au murit azi dimineață. Tanti Clemanza s-a împăcat cu tanti Mizi. Lapovița a lovit cartierele din nordul orașului. Duminică, 29 octombrie Am visat o mașină lungă, plină cu berze. Una fuma și ne făcea semne cu aripa. Noi eram pe acoperișul primăriei, într-un picior. Tanti Mizi însă clocea într-un cuib de surcele și ne striga, parcă, să vedem dacă vine schimbul, că o mănâncă rău șalele. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]