3,051 matches
-
XXX 1918, vol.VI, Buc. 1986, pag. 466 (56) I. S. Nistor, op. cit., pag. 60 (57) Ibidem, pag .61 (58) M. Bruhis, Rusia, România, Basarabia, Chișinău,1992, pag. 343 (59) I. S. Nistor, op. cit., pag. 68 (60) L. Lari, Labirintul basarabean, în Îndemn la înălțare în istorie, Chișinău 1990, pag. 185 (61) V. Mândricanu, în Nistru nr.2/1990, pag. 69 (62) I. S. Nistor, op. cit., pag. 65 (63) L. Lari, op. cit., pag. 185 (64) N. Dabija, în Literatura și Arta
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
pag. 69 (62) I. S. Nistor, op. cit., pag. 65 (63) L. Lari, op. cit., pag. 185 (64) N. Dabija, în Literatura și Arta, Chișinău nr.22/1996 (65) I. Datcu, Basarabia nr.11-12, an1993, pag. 191 (66) E. Șt. Holban, Figuri basarabene, Basarabia 1/1992 (67) A. Văratec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940, Revista Istorică nr.1-2/1992, pag. 154 (68) XXX Pactul Molotov-Ribbentrop, pag. 82, Chișinău 1992 (69) XXX Ibidem, pag. 90 (70) XXX Ibidem, pag. 83 (71) XXX Ibidem, pag. 93
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Andronescu și Maria Grapini, ambele cu performanțe foarte slabe ca ministru și Cunoscute pentru opțiunile lor antireformiste. Dan BOANȚĂ: Domnule președinte, ce reprezintă Basarabia pentru dumneavoastră si cum catalogați relațiile actuale dintre Republica Moldova și România? Eugen TOMAC: Eu sunt român basarabean, născut în sudul Basarabiei, pe Teritoriul de azi al Ucrainei. Înțelegeți deci că Basarabia este Baștina, cum spunem noi. Fac parte dintre mulții români basarabeni Stabiliți în România și port cu mine în suflet Basarabia. Cât privește Relațiile României cu
INTERVIU CU EUGEN TOMAC – PREŞEDINTELE PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347969_a_349298]
-
dumneavoastră si cum catalogați relațiile actuale dintre Republica Moldova și România? Eugen TOMAC: Eu sunt român basarabean, născut în sudul Basarabiei, pe Teritoriul de azi al Ucrainei. Înțelegeți deci că Basarabia este Baștina, cum spunem noi. Fac parte dintre mulții români basarabeni Stabiliți în România și port cu mine în suflet Basarabia. Cât privește Relațiile României cu Republica Moldova, ele sunt foarte bune și s-au Îmbunătățit imediat după căderea regimului Voronin în aprilie 2009, Prin revolta tinerilor din Chișinău. Pentru Republica Moldova, Prioritatea
INTERVIU CU EUGEN TOMAC – PREŞEDINTELE PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347969_a_349298]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ANIVERSARĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului (Unui onorant și drag prieten basarabean) Șoimul cu glia-i scumpă peste Prut - Orheiul îl cunoaște de demult - Iubirea-și cântărește azi în sine, Măsură dând averii strânse-n zile. Adună azi din drumuri răscolite Rodirile-i, cu osteneală rânduite, Urzind însă avid la altă împlinire
ANIVERSARĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348042_a_349371]
-
rele Neamul neamurilor mele. Asta-i neamul cel mereu Cruce grea de Dumnezeu. Eu cu legământ mă leg, Neamului cel neîntreg, Neamului cel văduvit Neam ce astăzi e lovit, Neamului în jale, bietul, Fiindcă i-a plecat Poetul. Neamul meu basarabean În vesminte de mirean, În purtare - sacerdot Coborât din Sabaot. Dezunit și împărțit, Neamul mamei cel iubit, Neamul înecat de plâns Floare de opaiț stâns. Plâng izvoarele în clocot Plâng și limbile de clopot, Plânge iarbă în otava Subțireaua și
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
au deschis Să primească înc-un Vis, Stea căzând, ce s-a-nălțat Într-un crug înmiresmat. Mă jelesc și nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge iarbă, vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
de fapt oricare dintre cântecele pe care le interpretează, în emisiunile mele „Drumuri printre amintiri”, de la radio. Tot cu formația „DACII”, Olga Ciolacu avea în repertoriu și cântecul „SĂRACĂ INIMA ME”, pe care l-a modelat într-o orchestrație adecvată basarabenilor. Repertoriul artistei Olga Ciolacu este impresonant și cine nu cunoaște cântecele ei: „Melancolie”, preluat și de alți interpreți cunoscuți, „Te-am iubit că niciodată”, „Ochii mei”, „Tangoul visător”, „În brațe mă cuprinzi”, „Aș vrea să te întorci”, „Mama, iartă-mă
INIMĂ ROMÂNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361918_a_363247]
-
principiul neretroactivității legilor și impunerea dreptului sovietic în Basarabia după 28 iunie 1940 etc. După un tedeum oficiat de protoiereul Petru Buburuz în memoria jertfelor ocupației sovietice, moderatorul conferinței, dr. V. Șoimaru, a dat citire unui mesaj emoționant din partea refugiatei basarabene, stabilită în Canada, dr. Lia Marian, care și-a exprimat speranța că și această conferință va contribui la reîntregirea celor doua maluri de Prut. Un alt tulburător mesaj a venit de la Pitești, de la președintele Fundației Culturale „Memoria”, Filiala Argeș, coorganizator
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
de a vedea desfășurarea cu succes a conferinței științifico-comemorative din capitala provinciei românești sacrificate în vara anului 1940, invocând conlucrarea pe care a avut-o cu un victimizat al sovietizării Basarabiei - Vadim Pirogan. Totodată, dl. Ilie Popa a invitat colegii basarabeni să participle la o apropiată conferință consacrată dezvăluirii adevărului despre monstruosul experiment kominternist de la Pitești, în primul deceniu de după război. În cuvântul de inaugurare, Elena Butucel, vicedirector al BM „B.P. Hasdeu”, conf. univ. dr Vasile Șoimaru, coordonatorul proiectului „Românii din jurul
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
preotul și istoricul Paul Mihail. Un discurs impresionant a prezentat istoricul Wolfram Niess din Germania, care, aflându-se la Chișinău pentru a studia în arhive, a vorbit într-o frumoasă română despre „Dulapul cu otravă” al istoriei. Declarații ale refugiaților basarabeni și bucovineni din anul 1940”. Asupra consecințelor nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov au fost abordate și în câteva studii de caz, precum: „Represiunile politice în primul an de ocupație sovietică (Studiu de caz, județul Soroca)”, autor prof. univ. dr. hab. Gheorghe
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
primul an de ocupație sovietică” (dr. Mihai Tașcă, Institutul de Cercetări Juridice și Politice, AȘM). „Săptămâna Roșie” a Basarabiei - din 1940 până azi” este intitulată sugestiv incursiunea scriitorului Vlad Pohilă. Pornind de la eseul-document al scriitorului Paul Goma, martor al refugiului basarabean și al dramei provocate de pierderea Basarabiei, vorbitorul se referă la comportamentul dedublat al evreilor în acest spațiu românesc, atunci, în 1940, dar și mai târziu. Toate comunicările la conferință vor fi publicate într-un volum aparte în toamna acestui
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
și cu ai lui, din glia Neamului, "organul" respectiv - în fond, parte anatomică a matricii sale etnogenetice - putea să-și piardă funcția sau măcar să și-o slăbească. Dar nu s-a întâmplat așa, ca, din păcate, în cazul multor români basarabeni, care și-au pierdut de tot plămada strămoșească. Rădăcinile poetului Ionel Căpiță, pesemne, trecând clandestin pe sub albia Prutului, l-au hrănit pe acest prizonier neîngenunchiat, în fiecare zi de prizonierat, cu seva proteică a Neamului rămas în Vatra Țării. De
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
dintre ele! Prăbușirea extinsului Imperiu URSS m-a gasit în ultimul an de studiu la Colegiul Pedagogic din Călărași (1986-90), pe atunci poziționat pe un loc fruntaș în rețeaua sovietică de profil. Unul dintre puținele mele regrete sovietice: în Călărașii basarabeni am învățat să cînt la acordeon din obligație, la clarinet ─ din circumstanțe necesare, și la chitară ─ din propria plăcere. Tot acolo am început să-mi adun fragmentele de poeme pe care, abia în următorii 5 ani (1997), aveam să le
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
de Pedagogie și Psihologie. În acei ani de revigorare a conștiinței naționale, Institutul de Istorie și Teorie Literară (Academia de Științe a Republicii Moldova) inițiase un proiect ambițios dar absolut necesar ─ rămas din păcate nefinalizat, din știința mea ─ privind „reevaluarea literaturii basarabene din perioada comunismului sovietic”. Alături de concluziile făcute de cercetătorii și teoreticienii literari Anatol Gavrilov, Mihai Cimpoi, Leonid Curuci, Andrei Țurcanu, criticii și profesorii universitari Valeriu Senic și Sergiu Pavlicenco, observațiile mele personale au culminat în Teza de licență intitulată „Discursul
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
House, a faimosului literat & disident sovietic Serghey Iourienen. Atunci mi s-a deschis apetitul pentru Cititor-ul Transfrontalier, pregătind și îngrijind două Antologii internaționale de lirică și proză scurtă românească, respectiv „Clauza poeziei celei mai favorizate în lirica maramureșeană și basarabeană contemporană” și „Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală”, un volum de largă respirație artistică ce include 55 de autori deja formați sau aflați pe Calea afirmării din România, Basarabia și Diaspora (SUA, Canada, Regatul Unit, Franța, Slovacia
TAINA SCRISULUI (4): PATRU IPOSTAZE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366574_a_367903]
-
o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de refugiați basarabeni. Se denunță crimele de război provocate de Hitler, apelând la surse bibliografice autorizate („Procesul de la Nürnberg”) precum și lagărele naziste de exterminare. O analiză lucidă este făcută și situației interne de la noi: achitarea datoriilor externe către Ceaușescu a dus la criza
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366639_a_367968]
-
o întoarcere în timp, evocând anii războiului, când alte trenuri duceau spre front tineri ostași mobilizați, duși spre iadul conflagrației, cuprinși de entuziasm patriotic, întorși în scurt timp răniți sau prizonieri, iar alte trenuri veneau cu garnituri pline de refugiați basarabeni. Se denunță crimele de război provocate de Hitler, apelând la surse bibliografice autorizate („Procesul de la Nürnberg”) precum și lagărele naziste de exterminare. O analiză lucidă este făcută și situației interne de la noi: achitarea datoriilor externe către Ceaușescu a dus la criza
NOTE DE LECTURĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366638_a_367967]
-
pe rodul creației lor artistice. Fără aceste cosubstanțiale părți, libertatea artistului este injustificabilă și vulnerabilă. În ce-i privește pe trei artiști, din trei depărtări de țară și trei apropieri de suflet, Adrian Păunescu, oltean, Fuego, ardelen și Maria Mocanu, basarabeană sunt toți trei creatori de slove literare și de cântece. Toți trei și-au căutat și găsit libertatea în arta literelor și cântecului. S-au născut cu har pentru aceasta, dar roadele harului, dacă nu ar fi fost apărate, s-
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
chiar dacă mai rar ca altădată, căci zăpezile de cândva nu mai sunt, iar atunci când cad, sunt peste țară calamitate, nu nămeți albi de poveste și vis. Crăciunul și gutuia din geam ne fac dor de Adrian Păunescu și de artista basarabeană, Maria Mocanu. Iar Crăciunul și clinchetele, strălucirile și colindele lui cu parfumul fumului cuptoarelor, nucilor și cetinilor ne face dor de Fuego, colindător cu iarna în piept dincoace și dincolo de Prut, an de an. Nu e un dat oarecare al
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
și casimci, le-au năpăstuit toamna doldora de roadele înțelepciunii între furtunile Bărăganului și stepele încremenite ale Siberiei, mânjind cu denigrările mârșavei lor mișelii, neaua iernii ninsă ca prolog al viitorului de pe frunțile străluminate de aura eroic-mucenicească. Dacă boierimea locală basarabeană s-a calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
calicit cu poporul și s-a căciulit mai mult cu muscalii, ca pe vremuri cu fanarioții, datinile, tradiția, limba, credința, veșnicia, au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române și senator al
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
nu numai: „În nordul Moldovei a înființat pe cheltuiala sa, aproape 30 de școli primare, iar în 1906, a oferit 200.000 de ruble în scopul construirii unei mari catedrale ortodoxe la București. Pentru a îndulci situația economică a țăranilor basarabeni și-a arendat moșiile acestora la prețuri foarte mici.” (Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc. Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2008, p. 64) A fost voința Domnului ca un boier, basarabeanul-ardelean Vasile Stroescu să fie un artizan și un ctitor în Ardeal
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
scria lui I. Inculeț la 28 Martie 1918: „Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat în zilele de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la patria mamă. Aduc prinosul meu de călduroase mulțumiri domniilor voastre și Sfatului Țării ale cărui patriotice sforțări au fost încoronate de succes.” După vizitele la orfelinatul din satul Sascut, la spitalul Onești și satele Grozești-Oituz, Cașin, printre suferințe
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
25) Nădejdea creștină este permanent vie. Ea nu moare niciodată. Ne învață să credem continuu și să sperăm că prin voia Bunului Dumnezeu, unitatea neamului românesc se va reface într-o zi binecuvântată în hotarele lui firești, cum întrezărea cărturarul-mitropolit basarabean Antonie Plămădeală: „Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței nu s-au rupt niciodată din propria lor voință de trupul Țării. Întotdeauna rupturile au fost silnice. Și, oricât m-aș strădui, mintea mea nu poate înțelege cum de se pot împăca unii
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]