952 matches
-
purta papuci din satin roșu cu tocuri înalte, asortate cu neglijeul. —Îți place? Laura și-a pus mâinile în șolduri și și-a împins sânii înainte. Hugo a tăcut, pradă unei dileme. Dacă spunea da, era clar că dădea de belea, în timp ce, dacă spunea nu, era evident c-ar fi supărat-o pe Laura. Totuși, nu putea rata nici cea mai mică șansă ca stabilimentul să fie de vânzare. Hugo s-a decis și a emis o mârâială care spera să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
când Hudson și gașca lui erau prin zonă, Încercând să facă rost de niscaiva bani și glorie căutând un nou drum al mătĂsii, din Europa spre indii, pe la Polul Nord, spuse martine. Acești gentlemeni au adus cu dânșii o mulțime de belele, printre care viruși și bacterii care au deci- mat populația locală. Apoi au venit iezuiții, a căror evanghelizare forțată preceda Întotdeauna comerțul cu piei ! pufni martine, apărĂtoare vajnică a purității ținuturilor nordice. martine nu pierdea nici un prilej pentru a-și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
când Hudson și gașca lui erau prin zonă, încercând să facă rost de niscaiva bani și glorie căutând un nou drum al mătăsii, din Europa spre indii, pe la Polul Nord, spuse martine. Acești gentlemeni au adus cu dânșii o mulțime de belele, printre care viruși și bacterii care au decimat populația locală. Apoi au venit iezuiții, a căror evanghelizare forțată preceda întotdeauna comerțul cu piei ! pufni martine, apărătoare vajnică a purității ținuturilor nordice. Martine nu pierdea nici un prilej pentru a-și arăta
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în lung și în lat, desluși siluete subțiratece, cu um- 374 DANIEL BĂNULESCU fines, jugulând pe nesimțite și cel de-al doilea capăt al strungii de stradă. - Predolene... - Mmîh. Ordonați! zâmbi strâmb cel ce fusese strigat. - Jeane! Puștiul... E de belea. Dar o pățim noi. Dumirește- ni-l tu. - Prelucrează-l cu vigoarea și înțelepciunea ultimelor experimente psihologice! - Copile, nu știu cum te vei acomoda dumneata... înmuie vocea, bingănind, tartorul profilor. Dar, dacă inspirația ta dă greș, nouă, forurile superioare ne vor pisa
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Aglaia într-o zi. Chipeș ești, bani, de, slavă Domnului! Negustor, negustor! Om cu situație, ce mai calea-valea... Și-l iscodise cu ochii ei curioși. Lui nu-i trecuse prin cap una ca asta. - Adică de ce să-mi iau eu belea pe cap? - Ce belea? Nu vezi că te prăpădești? Te-ai înnegrit ca pământul. Ce-i puțin lucru să cari toată ziua basamac la neisprăviții ăștia de mușterii? O femeie mai te spală, mai te calcă, mai îți face o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Chipeș ești, bani, de, slavă Domnului! Negustor, negustor! Om cu situație, ce mai calea-valea... Și-l iscodise cu ochii ei curioși. Lui nu-i trecuse prin cap una ca asta. - Adică de ce să-mi iau eu belea pe cap? - Ce belea? Nu vezi că te prăpădești? Te-ai înnegrit ca pământul. Ce-i puțin lucru să cari toată ziua basamac la neisprăviții ăștia de mușterii? O femeie mai te spală, mai te calcă, mai îți face o mâncare ca lumea, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai petreacă și ei, că erau tineri și viața trecea, și nu înțelegeau nimica. Dar când îl vedea pe Chirică cât e de amărât, și pe Matei, și pe ceilalți, îi trecea cheful de petrecere. Acarul nu mai scăpa de belele. Iar i se îmbolnăvise un copil. Tot la Stere venise să ceară. - Ajută-mă, domnu Stere, nu mă lăsa... Cârciumarul, mai strîmbîndu-se, mai închizînd ochii, 1-a ajutat. De fier să fi fost, și nu putea să-l lase când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bine, se-ntîmplă supărări, ce-i drept, dar merită ele să-ți amărăști sufletul tău, sufletul tău, dulcele meu amic, care ești atât de bogat de fericire? - Nu, nu merită să se supere cineva, zicea el atunci râzând, capul să traiască, belele curg! Apoi un valț prin casă, apoi [au] uitat tot! Într-o zi veni de tot supărat acasă. Un proces pierdut îi consumase o însemnată parte din averea lor câștigată ș-așa cu destulă muncă pe de-o parte și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
țară, mi se și mai urăște, om vorbi de cele trecute, de pe când eram holtei, de pe când îmblam să stricăm casele oamenilor, adaose el râzând, și uită și tu ce-i pe capul tău... știi, vorba ceea... capu să trăiască, belelele curg. - Drept ai... bine zici, zise Rufă ștergîndu-și cu vârful mânicii o lacrimă involuntară... capu să trăiască, că belelele curg din mila Domnului... De la D-zeu vin toate, și bune și rele, să le primim așa cum vin dacă nu le
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
stricăm casele oamenilor, adaose el râzând, și uită și tu ce-i pe capul tău... știi, vorba ceea... capu să trăiască, belelele curg. - Drept ai... bine zici, zise Rufă ștergîndu-și cu vârful mânicii o lacrimă involuntară... capu să trăiască, că belelele curg din mila Domnului... De la D-zeu vin toate, și bune și rele, să le primim așa cum vin dacă nu le putem schimba. Frumoasa damă de casă se ivi și Porfirie-i sărută mâna. Stătură de vorbă până la prânz, când
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se așezară unul lângă altul. — Acuma vine masa, se strădui Isaia să-și amintească. Adică un fel de sicriu. Unde-i sicriul ? — Șefu’, se cutremură Chisăliță, io zic s-o tăiem de- aici, cât mai e timp. Am dat de belea, ăștia or fi de- ăia care caută morți, să-i vândă la disecție... Fără să-i dea vreo atenție, Isaia trecu în revistă povârnișul, atât cât îl luminau pâlpâielile focului. Bunelu îl urmă îndeaproape, arătându-i ba una, ba alta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întrebare, ci pentru a ascunde asta. — M-am uitat, hârâi uriașul. Multă lume la barieră. Și poliție. Eu de ce nu ? — De-aia, spuse bătrânul, că ești cât o clopotniță și cine te vede te ține minte. Mai dai de vreo belea și mă chemi să te scot. Arătă spre cei care moțăiau, cu sticlele în brațe : Scoate-i pe ăștia doi la înviorare. Uriașul își frecă degetul mare de arătător, ca atunci când numeri banii. Au plătit înainte. Hai, du-te și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
afle nimeni. - Îmi pare rău! se indignă madam Farfara, cu totul onest,confidența fiind însușirea ei capitală, deviza firmei ei neînscrise, cu care avea succese meritate. - Am nevoie de bani! - Vrei să împrumuți? - Aș! Ce să împrumut, să-mi iau belele pe cap acum, labătrînețe! Dacă aș putea să vânz ceva. G. Călinescu - E mult mai cuminte! Dacă ai ce... - Asta e, că nu prea am ce să vând. Am cărți de foartemare preț, dar dacă le vând, cu ce mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu spiritul creștinismului. Atunci l-au dat afară. Biserica ortodoxă nu hirotonisește preoții necăsătoriți. - În fine, e o extravaganță nobilă în felul ei. A fost și lașcoala militară. - A fost, doar îl cunoaște fiu-meu Petrișor. Și acolo a avut belele. - A acoperit un camarad. - Așa spune el. Fiu-meu zice că, neputîndu-se dovedicine a lovit, a fost condamnat numai Gavrilcea, pentru instigare la nesupunere. Era foarte ambițios, și o vorbă mai brutală, cum e la cazarmă, îi suia sângele la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
48 de ore, acești judecători de ocazie ar solicita Uniunii sau altei autorități „să se scape” de creatorii pe care i-ar fi adoptat. De o mâță janghinoasă, luată de suflet, nu te înduri să o arunci în stradă, oricâte belele ți-ar face. Dar de un scriitor, este de forța evidenței să înțelegi că e bine să „scapi” cât mai repede. Biata doamnă Slavici! Ce știa G.Călinescu despre ce poate face un scriitor când devine „foarte rău”?! Doamna Slavici
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă, / Văleu mamă! / Flăcăi urâți / Ardei umpluți / Pumnal, băț / Tăbărâți! / Vin t ulburel, / Cercel, inel, / Băieți, pe el! / Manifest, / La arest / Vasilache / Condurache / Pavale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Fărʹ de valoare, / Privesc pe oricine fără amor. / Eram ferice / N ‐aveam ce zice; / Dar fericirea azi a zburat. / Sunt chinuri grele, / În timpuri vechi; / Dările‐s multe, / Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă n‐ are / Nici măcar sare / Și‐n bătătură n‐ are ... mohor!... (poezia: „Ce timpuri...”). Aparținând Partidului Constituțional ori Consti tuțional - Conservator, ziarul „Junimea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
umor de calitatea la care au ajuns s-o producă elevii români, în timpurile acestea ca rezultat al marilor reforme în educație și a drepturilor acordate ( ca de exemplu, doar elevul are voie să bată profesorul, fiindcă invers e de belea). Pentru a-mi ilustra ceea ce am spus mai sus, voi reda în continuare câteva mostre de umor al elevilor, scrise în lucrări de control și teze, care mi-au întărit convingerea că am dreptate în concluzia trasă. Citiți aceste mostre
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bântuie pe aici și își ițesc figurile sordide prin paginile unor ziare. Greața de azi, mi-a fost stârnită de un articol kilometric din Evenimentul Zilei, în care e intervievat un jidănoi din cei care ne-au adus pe cap belele staliniste, iar mai târziu lătrau de la cele două posturi de radio amintite mai sus, împotriva României. Este vorba de un oarecare Ross Johnson, fost director al postului de radio între 1988 și 2002 și care potrivit redactorului de la Evenimentul Zilei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
au de scris ceva confidențial lui Y, trebuie să aibă mare grijă ca scrisorica să nu se piardă, fiindcă altfel, ați aflat și dumneavoastră chiar de la nenea Iancu Caragiale, care era se știe, un om serios și cu carte, ce belele poate să aducă pe capul omului o situație, în care scrisorica nefastă ajunge fie și din întâmplare în fața ochilor pofticioși ai străinilor. Am avut și eu ocazia, chiar zilele acestea să aud citită de un prieten, nu vă spui care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe Ștefan cel Mare și Sfânt. Bineînțeles că numai cu Ștefan cel Mare, doar cu Ștefan cel Mare, dorește să se compare fiindcă alții care chiar dacă au fost la viața lor mari domnitori în țara asta, au cam dat de belea mai devreme sau mai târziu, pe când numai Ștefan cel Mare a murit în patul său, ba chiar și de pe patul de moarte s-a sculat și a căsăpit, la propriu, electoratul care nu era de acord cu alegerea de urmaș
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aici, ca țațele-n drum și nu am ajuns la nici o concluzie, cât de cât plauzibilă, la spinoasa problemă, ce Dumnezeu, sau dracul, stă în spatele acestor declarații? Unii bănuiesc doar, că Băsescul cel oțărât, a anunțat în felul acesta, că grele belele se vor abate în curând pe capul fostei Case regale a României. Fiindcă, în obișnuita tradiție a regimului, consfințită în Evanghelia cotrocenistă, de la președintele Traian Băsescu citire, el a spus cu un adevărat schepsis, la B1TV, că "Regele Mihai a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ca țațele-n drum și nu am ajuns la nici o concluzie, cât de cât plauzibilă, la spinoasa problemă, ce Dumnezeu, sau dracul, stă în spatele acestor declarații? Unii bănuiesc doar, că Băsănăul cel oțărât, a anunțat în felul acesta, că grele belele se vor abate în curând pe capul fostei Case regale a României. Fiindcă, în obișnuita tradiție a regimului, consfințită în Evanghelia cotrocenistă, de la președintele Trăian Băsănău citire, el a spus cu un adevărat schepsis, la B1TV, că “Regele Mihai a
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]